Conversia in apiultura ecologica

CONVERSIA IN APIULTURA ECOLOGICA

Reguli si principii in apicultura ecologica

Apicultura ecologica are ca scop obtinerea unor produse apicole pure si de cea mai buna calitate, fara utilizarea de substante chimice de sinteza.

Mierea ecologica se obtine in conformitate cu regulile si principiile din apicultura ecologica stabilite de legislatia comunitara si nationala din domeniu. Modul de aplicare al acestor norme de catre apicultor, este verificata de catre un organism de inspectie si certificare pe intreaga filiera de obtinere a mierii.

Perioada de conversie de la apicultura conventionala la cea bio este de un an. In acest interval, mierea, ceara, propolisul si celelalte produse apicole obtinute nu pot fi vandute ca ecologice, desi regulile de productie ecologice trebuie respectate cu sfintenie. Atunci cand albinele din stupinele ecologice se imbolnavesc, ele trebuie tratate imediat. Insa numai cu produse fitoterapeutice si homeopatice. Antibioticele si alte tratamente medicamentoase se pot folosi numai cand “leacurile naturiste” se dovedesc ineficiente, numai sub control veterinar si cu avizul organismului de certificare. Coloniile “contaminate” cu antibiotice trebuie izolate si, dupa vindecare, supuse perioadei de conversie de un an

Amplasarea stupinelor trebuie:

- sa garanteze ca albinele dispun de surse naturale suficiente de nectar, de secretii dulci, de polen, precum si de acces la apa;
- sa garanteze ca pe o raza de 3 km in jurul amplasamentului stupilor sursele de polen si nectar sunt constituite, esential, din culturi obtinute prin metode ecologice si/sau din flora spontana, sau din culturi neecologice care sunt tratate doar prin metode cu impact scazut asupra mediului;
- sa mentina o distanta suficienta fata surse ce pot conduce la contaminarea produselor apicole sau la afectarea starii de sanatate a albinelor

- amplasarea stupinelor: organismele de inspectie si certificare pot sa delimiteze regiunile sau zonele in care nu se poate practica apicultura ecologica. Apicultorul va furniza organismelor de inspectie si certificare o harta la o scara corespunzatoare privind amplasarea stupilor. In cazul in care aceste arii nu sunt identificate, apicultorul este obligat sa furnizeze organismelor de inspectie si certificare documentele si justificarile necesare, incluzand si analizele care, sa demonstreze ca ariile accesibile coloniilor sale indeplinesc conditiile prevazute de legislatia din acest domeniu.

In alegerea unei vetre bune de stupina trebuie de tinut cont de 2 factori: flora si microclimatul. Resursele melifere, ce se afla pe o raza de 1000-1500m, au o mare importanta caci ele sant folosite pe timp mai putin favorabil, in timp ce cele mai indepartate sant vizitate numai pe timp foarte bun.

In ce consta microclimatul, se vor evita locuri unde vanturile bat puternic mai ales dinspre nord, periculos pentru iernarea familiilor de albine. Sa nu fie in aceeasi raza de zbor si alte stupine, locul sa nu fie umed, mlastinos (boli micotice), umbrit in zilele cu arsita, sa nu se afle in apropierea intreprinderilor, sa nu fie lipsit de apa.

Se recomanda un gard de protectie pentru a evita accesul de animale la stupina. Asezarea stupilor in prisaca trebuie facuta pentru a inlatura ratacirea albinelor, dar mai ales a matcii iesite la zborul de imperechere. Stupii se aseaza pe postamente la o inaltime de 30 - 50 cm de la sol, pentru ai feri de umiditate, curenti reci iarna, temperatura solului vara, de atacul soarecilor.

Dezinfectia propriu zisa

v     Stupii se supun unei dezinfectii riguroase conform indicatiilor;

v     Halatele, sorturile si bonetele se vor dezinfecta prin fierbere intr-o solutie de soda de rufe 5% timp de 30 de minute;

v     Manusile se supun vaporilor cu formol;

v     Fagurii fara puiet mort, proveniti de la stupii infectati se dezinfecteaza in camere ermetizate cu vapori de formol, acid acetic glacial sau prin sulfurizare (fagurii stropindu-se cu apa inainte de afumare fiind apoi spalati si uscati inaintea introducerii in stupi);

v     Fagurii cu puiet mort se elimina si se topesc, ramele goale de faguri urmand a fi curatate si dezinfectate;

v     Mainile se vor dezinfecta prin spalare cu apa si sapun.

Caracteristicile stupilor si ale materialelor folosite in apicultura ecologica

Stupii se construiesc din cherestea de conifere, de tei, de plop sau din materiale care nu prezinta risc de contaminare a mediului sau a produselor apicole si vor fi protejati la exterior cu vopsea ecologica (pe baza de apa) cu uleiuri vegetale (din in, canepa, floarea soarelui, rapita etc.), cu ceara si propolis, acestea din urma putand fi folosite si pentru interiorul stupului. Stupii si inventarul pentru productia de miere trebuie fabricata din materiale naturale care nu prezinta risc pentru contaminare mediului inconjurator sau produselor apicole. In stup trebuie folosite numai produse naturale ca propolis, ceara si uleiuri vegetale. In apicultura ecologica se practica numai inmultirea naturala a familiilor de albine sau achizitionarea de familii de albine de la gospodarii ecologice.

Stupul - este cel mai important utilaj apicol cu rol de adapost pentru familia de albine, de depozit al rezervelor de hrana, recolta precum si pentru transport. Stupul trebuie sa se caracterizeze prin simplitate in constructie pentru a fi usor manuit si transportat. Acesta va avea o capacitate necesara dezvoltarii familiei de albine in perioadele de varf din lunile mai-iunie, pentru depozitarea rezervelor de hrana - miere si pastura - si pentru depozitarea recoltei. Principalele parti componente sunt fundul, corpul, capacul, diafragmele si ramele.

In productia de stupi sa va pastra constanta lungimea ramei 435 mm pentru toate tipurile de stupi. Ramele pentru cuib au inaltimea de 300 mm sau de 230 mm iar ramele pentru recolta au inaltimea de 162 mm.

Se intalnesc 2 tipuri de stupi - orizontali si verticali.

• stupul orizontal - este un adapost pentru albine format dintr-o incapere paralellipipedica in care ramele sant asezate pe un singur rand. Partile componente ale stupului sunt  - corpul stupului, rama, podisorul, capacul, baza de fixare si echipamentul stupului. La acest tip de stup cuibul se formeaza central pe mai multe rame. Lateral in stanga si in dreapta cuibului sant asezate ramele pentru depozitata rezervelor de hrana. Capacitatea stupului este de 20 rame cu dimensiuni de 435 X 300 mm model Dadant.
• stupii verticali - au ramele suprapuse pe 2 sau mai multe randuri, in interiorul aceleasi cutii sau in corpuri etajate, pot avea deschiderea deasupra sau lateral iar ramele din interior pot fi asezate in pat rece sau cald. Ramele asezate in pat rece sint perpendiculare cu peretele urdinisului, iar ramele asezate in pat cald sunt paralele cu urdinisul. Se cunosc urmatoarele tipuri de stupi verticali: stup multietajat cu 3 - 4 corpuri, stup vertical cu 10 - 12 rame Dadant si cu magazine

Vopsirea si chituirea stupilor este o operatie absolut necesara ce se repeta la 4-5 ani, culorile percepute de albine fiind albul, galbenul, albastrul si verdele-albastrui. Operatia de chituire si vopsire se va face numai cand temperatura exterioara depaseste +17 grade Celsius si cu cat temperatura este mai ridicata cu atat este mai reusita.

Analiza: Gripa aviara - lucrare de specialitate (Diagnostic, tratament si combatere)

Pe timp noros sau atunci cand ploua operatia se opreste, sau se continua sub adapost. Dupa ce chitul s-a uscat bine, se freaca cu glaspapir, dupa care se da un usor grund. Vopsitul se face de doua ori, lasand de fiecare data sa treaca timp pentru uscarea primei vopsele (altfel vopseaua se va coji, iar mai tarziu va cadea). Cand uscarea se face la soare si nu in interior, vopseaua va fi mai durabila.

Parafinarea stupilor este o operatie foarte economica dar, prin aceasta stupii pierd din permeabilitate, ceea ce este in detrimentul unei bune iernari.

Utilaje pentru lucrari in stupina

Rolul utilajului apicol este de a usura munca apicultorului si ai da posibilitate sa execute ingrijirea familiilor de albine in conformitate cu normele tehnice de deservire. In acest scop sunt folosite: dalta apicola, afumatorul apicol, pintenul apicol, peria, scararul, scaunul apicol, ladita pentru transportat rame, roinita, caruciorul apicol, gratiile de urdinis, hranitorul, custile pentru matci, adapatorul, cantarul de control, dulapul pentru pastrarea fagurilor si altele.

Unelte si utilaje pentru recoltarea si extractia mierii:
-Furculita - serveste la deschiderea fagurilor, cutitul de descapacit, sita (filtru) de strecurat mierea, extractorul de miere, centrifuga pentru extractia mierii din descapaceala, teava de descapacit, masa de descapacit, vase pentru miere.

Unelte si dispozitive pentru obtinerea, extractia si conditionarea cerii: rama claditoare, topitorul de ceara cu abur, topitorul solar, presa pentru ceara.

Unelte si materiale pentru cresterea matcilor:
-rame port-botci (ramele de crestere), izolatoare, rame de eclozionare, pe care sunt tinute custile pentru eclozionare de tip Zander, Titov, largitorul de celule, sablon (modelator de botci), sipca de crestere (leat), dopuri de crestere, rame port-botci, suport-botca, coliviile pentru introducerea si transportul matcilor.

Echipamentul de protectie:

Masca, halat, manusi, combinezon

Laboratorul stupinei, este o camera absolut necesara pentru stupinele mai mari. Aici se tin la un loc toate uneltele care se folosesc in apicultura pentru a le avea la indemana. Aici reparam stupii, topim ceara, extragem mierea, pastram polenul etc.

Practicile de management apicol si identificarea acestora

Distrugerea albinelor pe faguri, ca metoda de recoltare a produselor apicole, este interzisa. Mutilarea matcilor, ca de exemplu, taierea aripilor, este interzisa in apicultura ecologica. Distrugerea puietului de trantor nu este admisa decat prin folosirea ramei speciale de crestere a trantorilor pentru combaterea varoozei (combatere ecologica).

In perioada extractiei mierii, utilizarea agentilor chimici repulsivi (izgonitori ai albinelor) este interzisa. O data cu amplasarea unui stup intretinut in conditii ecologice se face si inregistrarea acestuia, cu indicatiile care permit identificarea acestora. Organismele de inspectie si certificare vor fi informate  periodic in legatura cu transportul stupilor in pastoral. Recoltarea fagurilor din stup, precum si a extractiei, trebuie sa fie inscrisa in registrul stupinei.

Caracteristicile stupilor si ale materialelor folosite in apicultura ecologica

Ceara folosita la inlocuirea fagurilor (care trebuie facuta in anul de conversie), trebuie sa fie certificata ecologic. Apicultorul poate folosi ceara proprie, provenita din topirea capacelelor (descapaceala de la fagurii de extractie a mierii) sau a fagurilor crescuti de albine in rama claditoare, dar numai cu aprobarea organismului de control.

Obtinerea de noi unitati ecologice apicole se face fie prin roire artificiala, fie prin cumpararea de roiuri sau familii de albine ce provin de la unitati certificate ecologic. In cazul in care stupinele (familiile de albine) au mortalitate crescuta, ca urmare a starii de sanatate precare, refacerea acestora se poate face si prin achizitia de familii de provenienta conventionala, cand nu s-au gasit spre achizitionare familii de albine din stupine ecologice si numai cu aprobarea organismului de control.

Reinnoirile de populatie se pot face prin introducerea doar a 10% din roiuri si matci neconforme cu principiile de productie ecologica din apicultura, cu conditia ca in stupi sa fie introdusi faguri certificati ecologici.

-pastrarea in stupina numai a familiilor cu rezistenta sporita la boli si la conditiile de mediu;
-o selectie permanenta efectuata in stupina proprie pentru a promova spre inmultire numai familiile sanatoase si rezistente la boli;
-reinnoirea permanenta a fagurilor intr-un procent de inlocuire de minim de 35% in fiecare an;

- izolarea familiilor bolnave si tratarea acestora separat;
-este interzisa folosirea medicamentelor de sinteza in tratamentele impotriva diferitelor boli ale albinelor (antibiotice si diverse medicamente care contin antibiotice, Varachet, Mavrirol, Baivarol, Perizin etc.);
- pentru tratarea varoozei se vor folosi numai produsele permise in agricultura ecologica;
- pentru stimularea capacitatii de aparare a albinelor impotriva bolilor se pot utiliza ceaiuri din diferite plante (galbenele, menta, cimbru, coada soricelului, busuioc, papadie, suc de ceapa etc.).

Ceara folosita la inlocuirea fagurilor (care trebuie facuta in anul de conversie), trebuie sa fie certificata ecologic. Apicultorul poate folosi ceara proprie, provenita din topirea capacelelor (descapaceala de la fagurii de extractie a mierii) sau a fagurilor crescuti de albine in rama claditoare, dar numai cu aprobarea organismului de control.

ApiculturaAl contrario è attività este o activitate con gran valenza sociale ed indispensabile per l'ambien- cu o mare valoare sociala si esentiala pentru mediute e le produzioni agricole e forestali., agricultura si silvicultura.

Produsele si materialele aprobate pentru curatare siLA DISINFEZIONE DI MATERIALI, EDIFICI, dezinfectare a echipamentelor, ustensilelor, cladirilor ar fi sapun de sodiu si potasiu, apa si aburi, lapte de var, hipoclorit de sodiu, alcooli.

In regulamentul elvetian al agriculturii ecologice este de remarcat faptul ca ceara biologica folosita in apicultura trebuie sa vina de la o productie biologic. Dieses Acesta Wachs darf keine Rückstände von Pestiziden aufweisen, welche die Bienenprodukte verunreinigenceara nu trebuie sa prezinte nici un reziduu de pesticide, care ar putea contamina produsele apicole. könnten.Da die meisten Imker früher einmal belastetes Wachs aus dem Handel (Abb.1) zugekauftDin moment ce majoritatea apicultorilor cumpara ceara contaminata de pe piata. In Elvetia s-a facut un studiu pe o perioada de 22 de ani, apicultori din mai multe tari au luptat pentru a diminua rezidiurile de plumb, pesticide din ceara, folosind circuitul inchis sau ceara ecologica, pura, aceasta fiind un element vital pentru productia biologica a produselor apicole(fig. 6). In acest scop, in fiecare an a fost ridicat un esantion de ceara la succesul bei der Umstellung zu überprüfen.de a fi „ceara ecologica, pura”.

Fig. 6. Grafic privind scaderea dozelor de substante nonecologice in ceara folosita in stupina

Examinarea cuibului

Orice interventie sa se faca:

v    cu un scop precis,

v    cat mai rapid,

v    fara miscari bruste,

v    fara a alunga cu mana albinele ce zboara in jur,

v    doar in zilele frumoase, fara vant si cand in natura exista un cules de intretinere.

Inaintea examinarii cuibului si in timpul examinarii se vor lua urmatoarele masuri:

v     spalarea mainilor;

v     folosirea echipamentului de protectie;

v     folosirea fumului pe deasupra ramelor numai atunci cand este nevoie etc

Practici interzise in apicultura ecologica:

v    se interzice distrugerea albinelor din faguri ca metoda asociata de recoltare a produselor apicole

v    mutilarea albinelor, ca exemplu mutilarea aripilor matcilor

v    este interzisa utilizarea de repulsivi chimici de sinteza in timpul operatiunilor de extractie a mierii

v    este interzisa extragerea de miere de la faguri care contin puiet

v    interzicerea categorica a folosirii oricarei doze de zahar sau substante dulci in timpul culesului.

Practici in agricultura ecologica

v    se permite inlocuirea matcilor prin uciderea matcilor vechi

v    distrugerea puietului mascul nu este permisa decat a limita infectia cu Varoa Jacobsoni.

v    orice operatii cu jet de aer sau flacara directa

Ceara in circuit inchis.

Daca se achizitioneaza fagurii pentru cladirea ramelor, acesta ar trebui sa impuna:

-factura,

certificat care atesta existenta unui organismcontrollo che certifica la qualità biologica della cera de control, care atesta calitatea ecologica a cerii.

Daca ceara este lucrata de catre apicultor, acesta trebuied'opercolo, occorre: sa fie sigur de calitate, daca se indoieste de calitate se va efectua o analiza de laborator, insa va fi nevoie de certificat care atesta prelucrarea.

Refacerea septelului apicol prin achizitia de matci, roi la pachet, roi pe faguri si familii de albine.

o      apicultorul sa fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;

o      familiile de albine sa fie inregistrate la Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si in registrul agricol;

o      sa detina minimum 50 de familii de albine in cazul achizitionarii matcilor;

o      sa aiba pregatire in domeniul apiculturii, confirmata prin atestat sau certificat sau diploma, conform legislatiei in vigoare;

o      sa detina si sa completeze un document elaborat de forma asociativa si avizat de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, conform legislatiei in vigoare;

o      achizitionarea de roi la pachet, roi pe faguri si familii de albine se face numai de la unitatile autorizate sanitar-veterinar, conform legislatiei in vigoare;

o      matcile provenite din ferme de multiplicare sunt achizitionate de la unitati acreditate de catre Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie.

In cazul in care stupinele (familiile de albine) au mortalitate crescuta, ca urmare a starii de sanatate precare, refacerea acestora se poate face si prin achizitie de familii de provenienta conventionala, cand nu s-au gasit spre achizitionare familii de albine din stupine ecologice si numai cu aprobarea organismului de control. Reinnoirile de populatie se poate face prin introducerea doar a 10% din roiuri si matci neconforme cu principiile de productie ecologica din apicultura cu conditia ca in stupi sa fie introdusi faguri certificati ecologici.

In perioada extractiei mierii, utilizarea agentilor chimici repulsivi (izgonitori ai albinelor) este interzisa. O data cu amplasarea unui stup intretinut in conditii ecologice se face si inregistrarea acestuia cu indicatiile care permit identificarea acestora.