Trasee culturale in judetul Cluj

Trasee culturale in judetul Cluj

Una dintre problemele esentiale ale turismului cultural este includerea obiectivelor vizate de acesta in circuite si programe turistice.

Agentiile de turism, organismele cele mai avizate sa promoveze trasee turistice culturale, nu o fac, chiar daca judetul Cluj poseda o gama foarte variata de obiective antropice atractive.

In primul rand trebuie inventariate toate resursele antropice care determina dezvoltarea turismului cultural, apoi restaurarea mai ales a obiectivelor istorice afectate de timp si de nepasarea oamenilor. Acestea trebuie ajutate si de o infrastructura pe masura care sa atraga si turisti straini.

Cu resursele existente in judetul Cluj se pot realiza diferite tipuri de trasee:

1. trasee complexe, care cuprind toate tipurile de obiective cultural

2. trasee tematice:- pentru religiosi,vizitarea,spre exemplu, a bisericilor de lemn

- pentru scolari vizitarea muzeelor si a castelelor etc.

Un prim traseu turistic poate fi oragnizat chiar in Cluj-Napoca, cel mai important centru istoric si turistic din judet si unul dintre cele mai importante din tara. Propunem un traseu de o zi, pornind de la Catedrala Ortodoxa din Piata Avram Iancu. In aceeasi piata vizitam Cladirea Novac, Biserica Reformata de mari dimensiuni, acustica si orga exceptionala, Statuia Sfantului Gheorghe Omorand Balaurul, Biserica Minoritatilor, Biserica Piaristilor, Sediul Universitatii Babes-Bolyai, Catredala Sfantul Mihail, Statuia lui Matei Corvin, Muzeul de Arta. Dupa pauza de pranz se poate vizita Muzeul de Etnografie al Transilvaniei, Casa lui Matei Corvin, Muzeul de Istorie, Gradina Botanica.

Al doilea traseu propus trece prin: Cluj-Napoca-Gilau-Huedin-Bucea

o      ZIUA 1.  Plecare din Cluj-Napoca la ora 8. Se ajunge in Floresti, se viziteaza manastirea, apoi la Tauti, biserica de lemn. intoarcere in Floresti si vizitarea bisericii reformate. La Gilau se viziteaza castelul Wass si castrul roman. Popas la resturantul-camping El Dorado de la iesirea din Gilau. Ne continuam drumul si ajungem la Agarbiciu, localitate in care se afla singura biserica de lemn din judet careia i se mai pastreaza fresca exterioara. Pe drum adimiram, eventual cu oprire, expozitia de artizanat si tesaturi de la fiecare poarta din Capusu Mare si Izvorul Crisului. Sosire la Huedin cu innoptare la hotelul Montana de la intrarea in oras.

o      ZIUA 2.  Vizitarea bisericii reformate si a bustului din bronz al lui Avram Iancu din Huedin. Vizitarea cetatii medievale si a castrului de la Bologa. Pranz pe drum. La Ciucea ne vom opri la muzeul memorial al lui Octavian Goga. Sosire la Bucea unde vom vizita biserica de lemn. Innoptare la Poieni, in pensiuni.

ESEU: Directii ale educarii inteligentei emotionale ESEU: Exercitii corecte biceps (cu imagini) - bicepsul puternic

o      ZIUA 3.  La intoarcere, dupa localitatea Izvorul Crisului, o luam pe la Leghia si ajungem la Aghiresu, zona cu cele mai multe biserici de lemn din judet. Sosire la Mera, localitate vestita pentru portul popular femeiesc foarte viu colorat. Trecem prin Baciu si ajungem in Cluj, unde vizitam Sectia in aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Al treilea traseu pe care il propun este cel care trece prin localitatile: Cluj-Napoca-Gherla-Dej-Vad

o      ZIUA 1.   Se porneste din Cluj-Napoca si se ajunge in Apahida unde se viziteaza biserica de lemn care pastreaza pictura interioara. La Rascruci oprim la Castelul Banffy si la Conacul Kallos, unde vom admira o colectie etnografica. Ajungem la Gherla si vizitam Biserica Armeneasca, muzeul de istorie si castrul roman. Ne cazam in Dej.

o      ZIUA 2.  In Dej trecem pe la biserica reformata, biserica si manastirea franciscana, muzeul de istorie, casa memoriala a lui Alexandru Vaida-Voievod si a Dr. Teodor Mihaly. Ajungem la Vad si vizitam ctitoria lui Stefan cel Mare si a lui Petru Rares. Cazare la internatul din localitate.

o      ZIUA 3.  Traversarea Somesului cu podul plutitor. Sosire la Coplean, unde se afla ruinele unui castel, apoi in Caseiu, cu castrul roman. Oprire la Dej pentru pranz. in Manastirea vom vizita o veche biserica de zid si castelul Kornis. De la Gherla o luam, spre Manastirea Nicula. Aici se poate vedea o veche biserica de lemn, biserica mare, o colectie cu icoane vechi pictate pe sticla si lemn, atelierul de pictura. Inoptare la manastire.

o      ZIUA 4.  Participarea la slujba religioasa. Sosire la Bontida, la castelul Banffy. Intoarcere la Cluj-Napoca.

Concluzii

Din tot ce am prezentat in aceasta lucrare reiese ca judetul Cluj, chiar daca nu este un judet cu traditie in turismul cultural, dispune de suficiente resurse pentru a genera fluxuri turistice spre aceasta regiune, cu conditia sa fie sustinut si de infrastructura si de promovare pe masura valorii obiectivelor.

In general, obiectivele culturale din judetul Cluj necesita o interventie rapida in restaurarea si in includerea lor in circuite turistice spre valorificare. Castelul Banffy de la Bontida, este foarte cunoscut si de catre strainii nu doar de romani. Alte proiecte au fost abandonate , cum este cel al castelului Kornis din Manastirea sau al Palatului Voievozilor din Turda, care gazduieste muzeul de istorie.

Foarte benefic pentru turismul cultural ar fi stabilitatea unor programe comune cu turismul rural care ia amploare si caruia i s-ar putea subordona, deoarece o parte importanta a obiectivelor turismului cultural se afla la sat ( biserici, castele, etnografie).

Un program initiat de ANTREC, cunoscut sub numele de Transhumanta vizeaza dezvoltarea turismului rural in Muntii Apuseni, fiind atrase in circuitul turistic noi resurse culturale, precum: muzeul de la Ciucea, cetatea medievala de la Bologa, obiceiuri si traditii din Belis, Sancraiu.

Zestrea atractiva a judetului Cluj, de mare bogatie si varietate, trebuie cunoscuta si valorificata cu ingeniozitate si eficienta conform cerintelor pietei turistice actuale, prin realizarea unei oferte turistice incitante si competitive atat pe plan intern cat si international.

In vederea realizarii obiectivelor propuse (de includere a obiectivelor culturale in adevarata industrie a turismului) este necesara satisfacerea unor deziderate care urmaresc inventarierea riguroasa a tuturor resurselor culturale ale judetului Cluj in vederea estimarii corecte a potentialului turistic si a amenajarilor necesare valorificarii lui.

Bibliografie

ANTON A., COSMA I ., POPA V., VOISANU GH.   (1973), Cluj ghid turistic al judetului , Edit. Pentru Turism, Bucuresti

COCEAN P. (1997), Geografia turismului romanesc, Edit. Focul Viu, Cluj-Napoca

COCEAN P. (1999), Geografia turismului, Edit. Focul Viu, Cluj-Napoca

CUCU V., STEFAN M.(1979), Romania, ghid atlas al monumentelor istorice, Edit. Sport-Turism, Bucuresti

GUNN, Clare A.(1993), Tourism planning. Basics, Concepts, Cases, Third Edition,

ISTRATE I.(1988), Turismul, un fenomen in miscare, Edit. Sport-Turism Bucuresti

MARC I.(1992), Geografie turistica generala, Sibiu

MORARIU T., SAVU AL., (1970), Judetul Cluj, Edit. Sport-Turism Bucuresti

PACURAR AL., (1999),  Geografia turismului international, Edit. Presa Universitara Clujana, Cluj-Napoca

POP C., BANCIU V., (1996) Vacanta in Nordul Muntilor Apuseni, Edit. Turism Rural in Romania, Cluj-Napoca

RUSU T., FODOR T., ANTON A., VOISAN GH., (1967), Ghidul statiunilor balneo-climaterice, cabanelor si obiectivelor turistice din regiunea Cluj, Cluj-Napoca

SANDULACHE AL., BUTA I., SECLEMAN V., STOICESCU O.,(1970), Zonele geografico-turistice ale judetului Cluj, Oradea

SUSAN Aurelia (1980), Geografia turismului, Univ. Babes-Bolyai, Cluj-Napoca

WILLIAMS S., (1998), Tourism Geography, Routledge, London and New York

REVISTA Aproape totul despre Clujul universitar, cultural, comercial si administrativ, 2004, Editia I-a

www.culture.ro

www.romaniantourism.ro