Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Turism


Qdidactic » bani & cariera » afaceri » turism
Portile cetatii Alba Iulia



Portile cetatii Alba Iulia




Portile cetatii Alba Iuliei

Proiectarea si construirea cetatii a determinat si modificarea tramei stradale, astfel s-au construit cele sase porti, trei spre oras si alte trei spre campul de instructie din vest.
Cetatea este impresionanta atat prin elementele decorative, cat si prin frumusetea celor sase porti ale fortificatiei, care sunt unice in toata arhitectura militara europeana. Din cele 6 porti s-au mai pastrat pana in zilele noastre doar 3 in forma intiala, Poarta I, III si IV, iar din poarta II se mai pastreaza doar stalpii laterali.


Poarta I-a a Cetatii.

Cea mai importanta si mai impunatoare dintre portile cetatii, Poarta a III-a, asigura intrarea in fortareata propriu-zisa.


Monumentala, poarta principala de intrare in fort reprezinta cel mai important ansamblu sculptural al cetatii. Edificiul prismatic poarta un bogat decor figurativ, antropomorf, zoomorf si vegetal alcatuit din scene de lupta, arme, steaguri, trofee, blazoane, mascheron si care imbraca antablamente si cimpuri, subliniind prin relieful plat al redarilor, volumul trupurilor tensionate ale Atlantilor. Cele patru panouri principale infatisind: Investirea lui Eugeniu de Savoia comandant al ostirii, Zeita Victoria preda lui Eugeniu de Savoia macheta cetatii, la exterior, Sarja cavaleriei crestine si Atacul infanteriei imperiale asupra artileriei otomane, la interior sunt inspirate de ambianta politico-militara a epocii in care s-a construit cetatea. Spre est, poarta este incoronata de statuia ecvestra a imparatului Carol al VI-lea, in timpul caruia s-a construit cetatea.




Ea este asezata in mijlocul curtinei formate de bastioanele Sf. Eugen si Sf. Capistrano, avand 4 piloni si 8 pilastri care sustin boltile si arcadele celor trei intrari. Bogat ornamentata, ea este considerata ca reprezentativa pentru sculptura baroca din Transilvania. Soclul statuii este incadrat de imaginile unor prizonieri turci ce cad ingroziti sub copitele calului imparatului triumfator. Pe cornisa apare reprezentata stema Austriei vulturul bicefal avand pe piept stema Transilvaniei. Basoreliefurile din stanga reprezinta alegoria intoarcerii generalului biruitor asupra turcilor primind macheta cetatii Alba Iulia.
In soclul statuii lui Carol al VI-lea se afla o mica incapere in care a fost intemnitat la 2 ianuarie 1785 Horea, principalul conducator al marii rascoale din 1785-1785. In anul 1937 a fost asezata aici o placa care are urmatoarea incriptie: 'Aici a suferit darz, neinduplecat, cu credinta tare in destinul neamului romanesc. 27 decembrie 1784-28 februarie 1785'. Pe fatada interioara sunt prezente 4 statui simbolizand marile virtuti :
Abundenta, Intelepciunea, Cumpatarea si Forta                                               Poarta a IV-a


Construita in stil baroc, ea se afla in apropierea celor doua catedrale, si este una dintre portile care asigurau iesirea spre Platoul Romanilor. Cladirea este simpla si probabil adapostea corpul de garda; ea contine o bolta semicilindrica sustinuta se doi atlanti, redati in aceeasi maniera ca si la poarta a III-a, stema Austriei simplificata, precum si basoreliefuri reprezentand diferite trofee, fanioane si steaguri cu insemnele lui Carol al VI-lea

Unele descrieri au fost preluate din T. Goronea, Laura Stanciu, 'Cetatea Alba Iulia - Monumente istorice si de arta' , Alba Iulia, 1997.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright