Agroturismul si potentialul agroturistic al Romaniei

AGROTURISMUL SI PERSPECTIVELE DEZVOLTARII SALE IN ROMANIA

In ultimii ani, a inceput sa se recunoasca o realitate: agroturismul nu este o simpla activitate comerciala, ci se constituie ca un fenomen social foarte complex care afecteaza pe langa latura economica si pe cea educativa, culturala, psihologica si politica. Agroturismul de azi nu mai este doar un om care se vehiculeaza dintr-o asezare intr-alta; el vrea ca prin calatorie, sa invete mereu ceva, sa cunosaca nu numai locuri noi, ci si istoria si prezentul lor, oameni si obiceiuri.

O latura importanta in perspectiva economico-sociala montana o reprezinta agroturismul montan, ca forma de valorificare a unor bunuri ce exista si care pot fi utilizate in interesul agriculturii de munte si al societatii, in general, reprezentate de peisajul natural montan si de peisajul agricol montan. Agroturismul poate dobandi perspective mult sporite de dezvoltare, conditionat de imbinarea cu agrozootehnia, ca furnizoare de produse alimentare „biologice', de folclor si o variatie, de la formele de alimentatie la cele de agrement.

Beneficiile previzibile si care pot fi luate in considerare sunt atat economice cat si referitoare la implantul unui plus de civilizatie, la inviorarea vietii social-culturale a satului, atragerea tineretului de la sate si spre o activitate benefica si pe termen lung, mai ales intr-un moment cand in randul acestora se manifesta un somaj ridicat. Gospodariile crescatorilor de animale pot deveni o solutie benefica pentru organizarea unei forme de agroturism, in conditii de confort impuse de Ministerul Turismului.

Elementele care trebuie puse in valoare in mod special sunt:

valoarea recreativa, estetica si peisagistica, nu in putine randuri deteriminata de alegerea destinatiei (munte, deal, campie, litoral sau delta);

valoarea curativa (balneoclimaterica) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei;

cadrul de derulare a   unor momente de destindere sau a unor hobbyuri (oglinzi de apa, masive muntoase, pesteri, torente, resurse cinegetice, strat de zapada etc);

valoarea cognitiva in cazul componentelor desemnate ca parcuri, gradini botanice sau zoologice, rezervatii stintifice sau monumente ale naturii etc:

Toate asceste elemente se afla intr-o stransa interdependenta, formand „natura mama” si in cadrul de viata pentru tot ce „misca-n tara” si pe planeta albastra.

Prezentare generala a resurselor turistice naturale din Romania: este situata in Europa, la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord (45° latitudine nordica) si aproximativ la jumatatea distantei dintre Oceanul Atlantic si Muntiii Urali (25’latitudine estica). Asezat la raspantia dintre partile estica, vestica si meridionala a Europei, teritoriul tariii noastre este fomat din proportii egale din munti (31%), dealuri si podisuri (36%), campii si lunci (35%), respectand si din acest punct de vedere regulile echilibrului si armoniei

Clima temperat - continentala, reteaua radiara de rauri ce izvorasc din lantul carpatic, apele minerale si termale cu proprietati curative, pasunile si fanetele, padurile de ratinoase si foioase, lacurile si iazurile, Dunarea si Delta sa, luncile si campiile constituie separat sau la punctul de intalnire peisaje cu puternica personalitate, pline de caldura oamenilor ce le insotesc.

Lantul Muntilor Carpati reprezinta un rol deosebit pentru clima, ape, bogatii, vegetatie fauna, soluri etc. El are pozitie centrala si forma de cetate sau inel, din preajma acestuia succedandu-se celelalte forme de relief. Dar ceea ce ii confera locul de frunte in patrimoniul turistic al tarii sunt peiasjele: impresionante, dantelarii de basm in forme carstice din regiunile calcaroase, circuri si vai glaciare, piscuri golase, forme inedite sau ciudate ale stancilor. La adapostul acestora apar vechile vetre de locuire – tarile: Maramuresului, Barsei, Fagarasului, Hategului, Vrancei, Almasului etc. Pe firul raurilor carpatice, in vaile acestora se insira deasemenea asezari pitoresti, din randul carora unele sunt vestite pentru climatul sau apele lor minerale.

Portiunea vestica este reprezentata de lantul eruptiv unde manifestarile postvulcanice au contribuit la aparitia localitatilor ablneare in preajma mofetelor, apelor hipotermale sau izvoare bicarbonate. Lantul vulcanic a condus la apatitia unor depresiuni, in cadrul carora s-au dezvoltat numeroase asezari: numim aici Depresiuena Maramuresului, cea a Dornelor, a Gurghiului, a Ciucului.

Referat: Completul manta 290 - parasuta principala manta 290 Eseu: Istoria parasutismului - scurt istoric al parasutismului

Carpatii Orientali sunt marcati in deosebi de multimea trecatorilor naturale: Bratocea, Oituz, Ghimes, Bicaz, Rotunda, Prislop, Gutai, care au facut posibila circulatia de o parte si de alta a lantului carpatic inca din vremuri indepartate.

Portiunea cea mai spectaculoasa si impunatoare a Carpatilor romanesti o constituie, fara urma de dubiu, Carpati Meridionali - intre culoarul Timis-Cerna ( la vest) si Valea Prahovei (la est). Supranumiti si Alpii Romanesti, ei ating cateva varfuri peste 2500 de metrii: Omu (2505 m) in masivul Bucegi, Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m )in muntii Fagaras, Parang (2518 m), Peleaga (2529 m ) in muntii Retezat etc. In Carpatii Meridionali au salasluit si au fost protejate o serie de alte „tari” dintre cele mai vestite sunt ale Oltului, Lovistei si Hategului - situata in inima vechii Dacii. Jiul si Oltul au ferestruit in acesta catena vai transversale la el ca si Prahova imperuna cu Dambovita. Aici, intre masivii muntosi ai Bucegilor si Pietrei Craiului, intre Transilvania si Muntenia legate de Culoarul Rucar-Bran se afla leaganul turismului romanesc si inceputurile turismului rural din tara noastra.

Intre Olt si Jiu, intalnim culmile Parangului, Sireanului si Candrelului cu creste pitoresti, caldari si vai galciare, culmi netede impestritate de lacuri acoperite de pajisti. Retezatul – cu intreaga lume de basm inglobata in parcul national si rezervatia stiintifica cu acelasi nume - Godeanu si Tarcu atrag in afara caprelor negre si numerosi turisti. Spre sud, dincolo de Depresiunea Petrosani, ne intampina culmile Muntilor Valcan, Mehedinti si Cerna, unde avem ocazia sa admiram adevarate bijuterii sapate in calcar - pesteri, poduri, doline.

A treia latura a Cetatii Carpatilor se deschide intre Defileul Dunarii si Valea Somesului, este numita de geografi Carpatii Occidentali. Carecterizata deplatforme netede, doar in zona centrala vom intalni varfuri de peste 1800 de metri (Curcubata, Bihor, Vladeasa, Muntele Mare). Prabusirile tectonice au creat aici un aspect insular si largi culoare; in acelasi timp o mare variatie a peisajului si reliefuri spectaculoase. Bazaltele de la Detunat, Cheile, abrupturile, dolinele si pesterile (Cetatile Ponorului, Pestera Ursilor, Pestera Scarisoara, Pestera Meziad etc) sunt doar cateva dintre atractiile turistice al zonei. Iar pentru ca frumusetea fara puritate nu este nimic, lantul are in componenta sa stravechi si bogati Munti Apuseni, plaiuri desprinse din paginile cartilor de povesti.            

Depresiunea si Podisul Transilvaniei este portiunea aflata in interiorul arcului carpatic, cu relief ce variaza intre 700-800 m si respectiv 350-500 m. In estul Depressiunii Transilvaniei intalnim o centura de dealuri inlate, care inchid mici depresiuni ceseamana cu Subcarpatii aflati in exteriorul arcului carpatic.

Subcarpatii sunt dispusi in extariorul lantului carpatic, dubland parca zidul de aparare al „cetatii”. Formati din trei subdiviziuni - Subcarpatii Moldovei, Subcarpatii Curburii si Subcarpatii getici-ei sunt o asociere de culmi inlate, brazdate de ape, bine pupulate si cultivate cu cereale sau lievzi; tot in acesta zona vita de vie este la ea acasa si a facut renumite localitati ca: Odobesti, Panciu, Pietroasele, Stafanesti, Valea Calugareasca etc.

Data fiind bogatia si frumusetea zonelor de podis, acestea sunt bine populate, iar traditiile, obiceiurile populare transmise din generati in generatie, ca si legendele si povestile localnicilor sunt tot atatea atractii-alaturi de vinuri, raghiuri ori preparate gastronomice traditionale-ca si chiemari, carora cel ce a avut sansa de a le cunoaste, ca si neofitul, nu le poate rezista.

Litoralul Marii Negre reprezinta un loc nepereche si cu o puternica personalitae. Intre Chilia si capul Midia prezinta plaje si grinduriintinse, iar intreaga zona este foarte scunda. In schimb, la sud vom intalni o faleza de 15-20 m ce adaposteste plaje cu nisip fin. Platforma litorala ce se apleaca lin langa „riviera” romaneasca are pana departe in larg adancimi reduse, fiind la origine o veche campie invadata de apele marii in ultima perioada a Cuaternarului.

Delta Dunarii constituie partea cea mai joasa de pe teritoriul tarii noastre, o campie in formare prin aluvionare. Portiunile de uscat, la cotele obisnuite ale fluviului, reprezinta circa 13%, cea mai mare parte a Deltei fiind acoperita de mlastini, lacuri, garle si ape permanante. O atractie deosebita pentru turism o constituie peisajul exotic, unic in felul lui pe intreg teritoriul european, adevarat sanctuar pe care 280 de specii de pasari si l-au ales ca lacas, cum aprecia si celebrul savant farncez Jacques Ives Cousteau.

Principalele resurse ale Deltei Dunarii sunt: fauna piscicola, stuful si padurile in deosebi de esente mai. Pentru a conserva si pastra aceasta lume uimitoare, teritoriul prezentat constituie in momentul de fata Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Hidrografia tarii noastre se afla sub influenta climatului, fiind, cu exceptia catorva mici rauri din Dobragea, colectata de Dunare.

Dunarea strabate tara noastra pe o lungime de 1075 km, fiind anviagbila pe intreg parcursul si colecand, direct sau indirect, prin intermediul Tisei, toate raurile romanesti. Apele colectate sunt varsate prin cele trei brate in Marea Neagra, care intregeste astfel hidrografia patriei si permite legatura cu toate tarile riverane Oceanului Planetar. Avand o salinitate de 17 . 21% si o temepratura medie de 25 . 27°C vara, sectorul romanesc al Marii Negre are un potential balnear cu exceptionale calitati.

Din randul numeroaselor specii de peste ce populeaza Dunarea si raurile, la loc de frunte se afsa: pastravul, lostrita, lipanul-in apele de munte; crapul, cleanul, mreana-in apele de ses; salau, stiuca, biban in Dunare; morunul, niserul, scrumbiile la gurile Dunarii si in mare.

Izvoarele minerale, aflate in numar de peste 2000, mute fiind termale, sunt cunoscute si apreciate d epeste 2000 de ani (Herculane sau Geoagiu-Bai). Cele ami multe izvoare se afla de-a lungul Carpatiilor si Subcarpatiilor, iar valoarea terapeuticaa apelor a condus la aparitia de peste 160 de statini.

Deosebite sunt lacurile de munte formate in circurile glaciare aflate in masivele muntoase Rodna, Fagaras, Parang, Retezat, ca si alcurile unicat: Lacul Rosu-lac de barej natural si Lacul Sfanta Ana-adapostit in craterul unui vulcan.

Celor prezente anterior li se adauga lacurile artificiale realizate pentru valorifiacrea potentaialului energetic: Izvorul Muntelui, Vidra, Vidraru, Fantanele, Valiug etc.

Vegetatia si fauna, impreuna, formeaza potentialul biogeografic. In forma ei actuala, vagetatia tarii noastre este relativ recenta si prezinta trasatuir caracteristice ale Europie Centrale.

Din punct de vedere turistic, trebuie sa consemnam existenta in diferite din tara noastra unor plante rare-endemice sau relicte-ori tipuri specifice altor zone ale planetei.

O schitare a principalilor factori de cura scoate in relief: apele minerale (in raul multora sunt termale), lacuri tearpeutice, namolurile, mofetele, salinele, factorii climatici, aeroionizarea, plante minerale. Acesti factori sunt raspanditi pe intreaga suprafata a tarii, unii necesita instalatii sau amenajari pentru utilizare, altii impun recoltarea sau captarea, dar absolut toti cer pastrarea, conservarea, si protejarea pentru o cat mai indelungata utilizare. Revenind la izvoarele minerale dispuse in spatiul rural, majoritatea nu sunt captate si protejate corespunzator. Aceste resurse sunt carbonate mare parte in catena vulcanica Oas-Calimani-Harghita, zona dealurilor subcarpatice si de podis, si nu in ultimul rand in campie. Apele sunt: oligominerale, alcaline (bicarbonate), alcalino-feruginoase, clorurate sodice, iodurate, sulfuroase, sulfatate, carbogazoase, arsenicale, radioactivve, termale etc. Sursele minerale sunt cel mai putin similar ecu surdele de peste hotare si pot fi utillizate in terapia prifilactica, curativa si recuperatorie.

Identificarea, punerea in valoare si utillizarea in cunostiinta de cuza a cestor factori naturali vor contribui la dezvoltarea si promovarea turismului balnear in turismul rural romanesc.

In figurile 1.11.3, sunt prezentate diferite constructii de pensiuni situate in diferite zone ale tarii cu potential de utilizare a centralelor pe brichete, ele fiind situate in zone montane unde au loc explatatii forestiere in urma carora rezulta rumegusul – materia prima pentru brichete.

Fig. 1.1. Pensiune turistica din comuna Moroieni,, jud. Damboviata

Fig. 1.2. Pensiune turistica din zona Campulung Moldovenesc, Suceava

Fig.1.3 Pensiune turistica din zona Bran