Satul turistic romanesc - produs turistic al spatiului rural

Satul turistic romanesc - produs turistic al spatiului rural

1 Satul si produsul turistic rural

Notiunea de ' sat ' a fost destul de cercetata de numerosi specialisti interesati de promovarea turismului rural.O definitie acceptata in multe tari considera ca satele turistice ' sunt asezari rurale pitoresti bine constituite, situate intr-un mediu nepoluat, pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric, care in afara functiilor politico-administrative, sociale, economice si culturale proprii, indeplinesc sezonier sau in tot cursul anului si functia de primire si de gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedefinita.'

Produsul turistic rural se prezinta sub forma unui sistem realizat prin combinarea resurselor naturale cu cele umane.Aceste resurse provin din spatiul rural si contureaza oferta turistica care permite turistilor sa se foloseasca de aceste resurse dupa propria lor dorinta.

Oferta ' turism rural ' cuprinde totalitatea ofertelor din mediul rural care nu sunt legate de gospodaria taraneasca:

- vacante in gospodarii, ferme sau pensiuni organizate in stil traditional, prezentand conditii minime de confort

- sejururi in case de vacanta, locuinte de vacanta sau case particulare care permit contopirea omului cu natura, redescoperirea de catre om a frumusetilor naturale, petrecerea timpului liber intr-o maniera extrem de placuta

Comercializarea ofertei din spatiul rural se face, de cele mai multe ori, sub denumirea de ' agroturism ' sau ' vacanta in gospodaria taraneasca ', dar acesti termeni nu definesc suficient de bine aceasta oferta, deoarece aceasta e mult mai cuprinzatoare.Practic, nu se pot produce doua produse turistice rurale identice.Acest lucru se datoreaza in principal caracteristicilor produsului turism rural , dar si a ofertei turistice din spatiul rural.

Se pot distinge mai multe tipuri de oferta turistica in spatiul rural:

- oferta turistica ' Hotel rural, pensiune rurala ' : cuprinde servicii hoteliere oferite de unitati de cazare cu caracter familiar

- oferta ' echitatie ' : principalele activitati sunt echitatia si lectiile de calarie, conditia esentiala fiind existenta unor spatii de cazare optime, cai imblinziti care sa nu provoace nici un fel de pericol si asistenta profesionala.

- oferta ' vacanta pentru copii ' : trebuie sa fie asigurate conditii optime pentru intretinerea copiilor ( spatii de joaca, asistenta de specialitate etc).

- oferta ' sat de vacanta ' : unitatea ofera conditiile necesare pentru sejurul famililor, iar activitatiile sunt concepute, astfel incat sa fie atragatoare pentru familiile care isi petrec timpul acolo.

- oferta ' camping ' - prezinta locuri de popas in gospodariile taranesti si in spatiile rurale.

- pictograme-oferta : sunt un mijloc eficient pentru codificarea ofertei produselor turistice peste tot in lume.Ele inlatura dificultatiile care apar datorita faptului ca fiecare tara are propria ei limba, deoarece introduce simboluri unanim folosite, iar pentru ofertele de petrecere a timpului liber in afara unitatii de cazare indica distanta.

Caracteristicile cele mai importante ale produsului turism rural sunt cele de ordin economic si sunt: intangibilitatea, inelasticitatea, perisabilitatea si complementaritatea.

Intangibilitatea se refera la faptul ca produsele nu pot fi usor evaluate inainte de cumparare, astfel vor fi numeroase aspecte care nu pot fi demonstrate decat in momentul consumului, cand turistul ajunge la destinatie.

Inelasticitatea este o caracteristica comuna multor elemente din cadrul ofertei turistice si iese in evidenta mai ales din raportul cerere si oferta, prin faptul ca componentele ofertei sunt inelastice in raport cu cererea, ele neputand fi adaptate sau modificate cantitativ pe termen scurt.

Perisabilitatea produselor turism rural este pusa in evidenta prin faptul ca ele nu pot fi stocate, pentru a fi vandute in alt moment mai avantajos decat cel al crearii.Astfel, producatorii de servicii turistice din mediul rural trebuie sa-si asume o serie de riscuri de ordin economic, fizic sau psihologic in momentul comercializarii produselor lor.In acest fel se respecta criteriul calitatii, ea fiind singura care poate sa diferentieze un produs turistic de un altul.

Complementaritatea se observa din analiza interna a produsului turismului rural.Produsul turism rural este compus din mai multe subproduse, iar intre componentele lui exista o interdependenta si complementaritate.Aceasta caracterisica poate crea dificultati in sensul ca deteriorarea calitatii unui serviciu poate afecta pe rand si instantaneu pe ale celorlalte servicii turistice.

Fenomenul turistic rural are o dinamica proprie, iar dezvoltarea sa se realizeaza atat in plan extensiv ( mereu sunt acaparate noi teritorii ce vor fi exploatate), dar si in plan intensiv ( permanent se creeaza noi activitati turistice in vechile areale).Corelarea tendintelor intensive cu cele extensive va putea conduce la reevaluarea spatiului rural , gasirea de solutii pentru obtinerea celor mai bune rezultate in acest domeniu de activitate.

Capacitatea de cumparare a clientilor si vointa lor de a cumpara influenteaza in mod decisiv evolutia produsului turism rural.Aceste doua elemente alcatuiesc cererea turistica.

Cererea turistica este alcatuita din ansamblul persoanelor care isi manifesta periodic dorinta de a se deplasa in afara resedintei proprii, pentru alte motive decat prestarea unor servicii renumeratela locul de destinatie.

Consumul turistic este dat de cheltuielile efectuate de cererea turistica pentru achizitionarea unor servicii si bunuri legate de motivatia turistica.

Motivatia turistica este alcatuita din impulsuri, intentii si tendinte specifice avand caracter personal, fiind usor de influentata de o multitudine de factori de ordin economic, social, cultural, psihologic, geografic etc.

In lucrarea ' Economia turismului si a mediului inconjurator', Florina Bran si coordonatorii sai, enunta urmatoarea piramida motivationala umana:

LUCRARE: Obiectul teoriei si metodicii handbalului LUCRARE: Formarea deprinderii de inot (initire-perfectionare pana la maiestrie)

- motivatia sociala : se identifica in nevoia omului de a caute grupul si de a se integra in acesta ( dorinta de adeziune, de afirmatie, apartenenta la grup, comunitate culturala)

- motivatia cognitiva : reiese din nevoia omului de a cunoaste traditii, obiceiuri, mestesuguri, istorie, civilizatie (de descoperire, de cunoastere)

- motivatia de concordanta intre cunoastere, simtire si actiune : contribuie la integrarea personalitatii, fiind specifica activitatilor turistice cu caracter coparticipativ de refugiu in locuri linistite din mijlocul naturii

- motivatia de repaos si reconfortare : este satisfacuta printr-un complex de conditii si mijloace in afara resedintei permanente

- motivatia estetica : exprima tendinta spre frumos, spre arta, cultura si civilizatie, spre peisaje inedite

In general, elementele de baza asociate vacantelor in mediul rural sunt contactul cu natura, contactul cu traditionalul si cu autohtonul.

Referitor la motivatii, se disting principalele categorii de turisti in mediul rural:

- agroturistul : motivatia sa de baza e contactul cu lumea rurala autentica pe care vrea sa o observe in viata de zi cu zi, desfasurand activitati agricole.

- sportivul : motivatia sa este practicarea unei activitati sportive in mediul natural

- turistul in masa : el practica turismul rural pentru ca e la moda si merge in vacanta de cateva ori pe an, fiind atras de contactul cu natura, de atmosfera relaxanta, de hrana mereu proaspata, in special de confortul pe care il gaseste in locurile respective.

Trebuie cunoscute si avute in vedere toate aceste elemente, pentru ca interpretarea lor poate influenta in mod decisiv dezvoltarea turismului rural.

2 Gospodaria taraneasca

Baza materiala a turismului rural este alcatuita din totalitatea gospodariilor taranesti amenajate pentru primirea turistilor, atestate in acest sens ti racordate la o anumita forma de organizare.

Gospodaria taraneasca reprezinta ' celula ' asezarii umane de tipul satului.Din punct de vedere functional, ea se compune dintr-o microplatforma agro-economica (locuinta propriu-zisa si spatiile auxiliare de tipul bucatariilor de vara, magazii etc ) si din anexe gospodaresti (grajduri, cotete etc)

Gospodaria agroturistica este o particularitate a gospodariei taranesti deoarece trebuie sa raspunda unor cerinte a turismului rural: trebuie sa ofere turistilor o amplasare atragatoare, o incadrare perfecta in peisajul geografic al localitatii, sa aibe un aspect placut si de curatenie, cu constructii bine intretinute incadrate in spatii verzi, sa prezinte parcare in gospodarie, loc de joaca pentru copii, spatii pntru recreere si ohihna, calauza turistica, participarea la manifestari traditionale etc.

Din punct de vedere al utilitatii si destinatiei, gospodariile taranesti se pot delimita in trei grupe:

- gospodaria pentru satisfacerea nevoilor proprii: sunt acele gospodarii care doresc sa-si completeze veniturile prin promovarea turismului rural si care indeplinesc cel putin conditiile minime de confort atesta pentru acest tip de activitate

- gospodariile construite pentru nevoile proprii si pentru alternativa turism rural: aceste gospodarii se intalnesc in zonele limitrofe marilor statiuni sau a zonelor cu traditie turistica si pastreaza arhitectura locala, indeplinind conditii minime de confort pentru practicarea turismului rural

- gospodariile nou construite: sunt prevazute cu echipamente si utilitati favorabile practicarii turismului rural.Ele imbunatatesc calitativ baza materiala a turismului rural si sunt raspandite in toate regiunile tarii.

Daca se iau in considerare tipurile de servicii oferite turistilor se disting :

- gospodaria agroturistica de gazduire: este organizata si dotata, astfel incat gazda sa poata oferi turistilor cazare si mic dejun

- gospodaria agroturistica de gazduire si sejur: poate oferi pe langa cazare si mic dejun si mesele de pranz si preparate in propria gospodarie de peste 50%

Alaturi de gospodariile agroturistice in cadrul bazei materiale a turismului rural mai sunt incluse si fermele agroturistice si pensiunile agroturistice.

3 Tipurile de sate turistice

Tipologia satelor turistice este variata fiind determinata de zonele geografice existente. Putem distinge:

Sate turistice etnografic-folclorice

Se incadreaza aici acele sate care pot oferi turistilor servicii de cazare si masa in conditii autentice, in care portul traditional, arhitectura, decorarea interioarelor este facuta in stil rustic.Se pot organiza expozitii artizanale permanente cu vanzare si muzee etnografice in aer liber,iar horele duminicale, targurile, sarbatorile si alte traditii sunt adevarate atractii pentru diferite categorii de turisti care pot sa le transforme in baze turistice permanente disponibile atat pentru practicarea turismului intern cat si acelui international.Ex.: Vama, Sibiel, Bogdan Voda

Sate turistice de creatie artizanala

Principala motivatie a turistilor care viziteaza aceste sate este interesul pentru creatia artistica si artizanala, dorinta acestora de a achizitiona diverse obiecte artizanale direct de la producator.Este promovat mai ales turismul de circulatie si mai putin cel de sejur.Turismul de sejur ofera turistilor posibilitatea de a urma cursuri de initiere in arta si tehnici populare arhaice(icoana pe sticla, sculptura in lemn si piatra, tesatorie populara, pictura naiva, ceramica, dansuri si muzica populara etc).Ex.: Tismana, Marga

Sate turistice climaterice si peisagistice

Aceste sate sunt situate in regiunile de deal si munte, casele sunt raspandite pe vai si coline oferind ocazia turistilor de a se bucura de aerul curat in mijlocul naturii deosebit de atragatoare.Se practica mai ales turismul de sejur.Ex.: Leresti, Fundata, Sirnea.

Sate turistice pescaresti si de interes vanatoresc

Ele ofera turistilor in afara de cazare si masa diverse activitati de agrement specifice: pescuit. vanatoare, servicii culinar-gastronomice pescaresti si vanatoresti.Ex: Sfantu Gheorghe, Crisan, Murighiol, Ciocanesti.

Sate turistice pomi-viticole

Activitatile turistice in acest tip de sate turistice se desfasoara pe tot parcursul anului si cuprind acele activitati legate de gospodaria taraneasca de la semanat la recoltare, dar si dupa aceea prin oferirea fructelor, strugurilor si a diferitelor preparate obtinute din acestea.Ex.: Agapia, Recas.

Sate turistice pastorale

Sunt sate situate in zona de munte, activitatea de baza a locuitoriilor fiind cresterea ovinelor si bovinelor, iar principalele atractii sunt peisajele naturale, meniurile bazate pe produse lactate si ospetele ciobanesti(batal la protap, berbec haiducesc, balos, urda, jintita etc).Ex.: Vaideeni, Jina.

Sate turistice pentru practicarea sportului

Aceste sate sunt situate, de regula, in zona de deal si munte si ofera conditii adecvate pentru practicarea sporturilor de iarna: schii, patinaj, sanius etc. Sunt incluse aici si satele situate pe litoral, in delta, pe linga raurile interioare sau lacuride acumulare care permit practicarea sporturilor nautice, atat de promovat in randul tinerilor amatori sau profesionisti.Ex.: Sirnea, Murghiol.

Satele turistice pot fi clasate in functie si de alte criterii, mai ales de natura teoretica putandu-se deosebi sate balneare, sate muzeale, sate pentru turismul organizat, sate pentru turismul neorganizat etc.Fiecare sat intruneste caracteristici diverse ceea ce face posibila oricand valorificarea patrimoniului lor turistic.

4 Satele de vacanta

Satul de vacanta e un ansamblu de cladiri, de regula vile sau bungalow-uri, amplasat intr-un perimetru bine delimitat, care asigura turistilor servicii de cazare, de alimentatie si o gama larga de prestatii turistice suplimentare ( agrement, sportive, culturale etc).

O alta definitie pentru satele de vacanta este cuprinsa in lucrarea Economia turismului, apartinand R. Minciu, respectiv : ansambluri, de factura moderna, ce cuprind unitati de cazare individuale sau familiale ( vile, bungalow-uri), grupate in jurul unor spatii comune pentru masa, distractie si sport.

Aceste sate trebuie sa fie amplasate intr-un mediu cu microclimat favorabil, fara surse de poluare (zgomot, noxe) si alte elemente care ar putea pune in pericol sanatatea si securitatea turistilor.

O alta cerinta ce se cere respectata in ceea ce priveste constituirea de sate de vacanta se refera la marimea acestora, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul diverselor constructii din cadrul acestora, care nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudiciu mediului inconjurator.

Toate satele de vacanta sunt amplasate in spatii foarte bine analizate si sunt permanent controlate si dirijate.Ele ofera posibilitatea petrecerii unor vacante sau sejururi de neuitat intr-un mediu nealterat, cu o peisagistica deosebit de atractiva.

Activitatea turistica in satele de vacanta se desfasoara in formula club, iar produsul turistic este comercializat sub numele de club de vacanta, la un pret forfetar, care include pensiunea si distractiile.

Primele sate de vacanta dateaza din 1947 si au fost construite de Touring Club de France si au intrat in sfera activitatilor turistice incepand cu anul 1965.

Cel mai bun organizator de sate de vacanta pe plan mondial e Club Mediteranee, cu aproape 100 cluburi de vacanta raspandite in circa 30 de tari.

La nivel european s-au consacrat Club Escolette si Club 33.

In Romania s-a incercat crearea de sate de vacanta in judetul Sibiu, respectiv in statiunea Paltinis (Ensibclub), si pe litoral, in localitatea Vama Veche.

5 Formele de gazduire din spatiul rural

5.1 Camerele

Numarul de unitati de cazare (camere , bungalow-uri sau cabane) care sunt oferite de o ferma variaza in functie de caracteristicile acesteia fiind astfel foarte variat.Majoritatea fermelor ofera in medie de la 2 la 6 unitati de cazare respectiv de la 4 la 15 paturi.Minimul rezonabil acceptat in unanimitate este de 3 unitati de cazare pe ferma.

Activitatea hoteliera din cadrul mediului rural poate deveni comerciala, daca ferma prezinta peste 3 unitati de cazare: de ex. , 5 in Franta, 6 in Irlanda, 10 in Austria.Cu 10 unitati de cazare ferma capata un caracter comercial in detrimentul calitatii ' familiale ' a mediului si a capacitatii de servire a gazdei.

Numarul mediu de paturi care se cer a fi oferite in medie pe o unitate de cazare este de la 6 la 8.Se ridica aici problema minimului de rentabilitate, mai ales in tarile in care exploatatiile agricole nu poseda un numar ridicat de camere.In Irlanda unde existau odata familii numeroase o ferma detine maxim 4 sau 5 camere pe ferma, in timp ce in Ungaria numai 50% dintre fermele de primire din sate poseda 2 camere si numai 15-20% au 3 camere sau mai multe.

Migratia populatiei rurale la oras a eliberat multe cladiri care astfel sunt puse la dispozitia turistilor.

5.2 Bungalow-uri si cabane

Forma cea mai raspandita de turism rural in Europa Centrala, Anglia si Irlanda e 'gazduirea in camerele fermei '.Tarile scandinave pune la dispozitia turistilor, printr-un sistem centralizat de inchiriere, numeroase cabane (constructii noi sau cladiri anexe dezafectate si transformate destul de aproape de cladirea principala) construite pe exploatatiile agricole.

Numarul de bungalow-uri sau de cabane pe o exploatatie este mult mai mic dectt numarul de camere.In Finlanda e de 2, in Norvegia este 3 in 9% din totalul fermelor si de 7 pentru restul de 2%.

5.3 Campingurile

Forma populara a turismului rural mai ales in Tarile de Jos este campingul la ferma.O evolutie ascendenta a inregistrat mai ales in ultimii ani a cunoscut campingul de week-end.De exemplu, in Polonia s-au elaborat programe de punere in functiune de mici arii de camping care s-au asociat (in marea lor majoritate) cu fermele agricole.Ele gazduiesc in medie intre 50 la 100 de turisti.Aceste programe sunt compromise insa de durata scurta a sezonului, de impozitele ridicate, de problemele datorate fortei de munca.

5.4 Pensiunile turistice

Pensiunile turistice sunt structuri turistice cu o capacitate de cazare de pana la 20 de camere, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si conditii de preggatire si servire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice care asigura o parte din alimentatia turistilor cu produse proaspete obtinute din productia proprie.

Aceste structuri pot fi clasificate tinand cont de criteriile si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a fi incadrate la un anumit numar de stele.Categoria de clasificare a pensiunii este data de numarul de stele la care au fost incadrate majoritatea camerelor.Pot exista camere incadrate la o categorie inferioara sau chiar la o stea peste categoria de incadrare a pensiunii.

Declasificarea ( reducerea numarului de stele) si retragerea certificatului de clasificare se propun in urma constatarilor facute de reprezentantii Oficiului de Autorizare si Control.

5.5 Casele particulare

Imaginea comerciala a turismului rural cea mai cunoscuta este sederea ca ' musafir platitor ' la oamenii de la tara, fie in locuintele lor proprii, fie in locuinte independente create in acest scop.

Majoritatea oamenilor de la tara care primesc temporar in gazda turisti, fac acest lucru fara aprobarea sau instiintarea autoritatilor pentru a evita plata taxelor pe care le implica realizarea unei astfel de activitati.

5.6 Locuri de cazare agrare

Fermierii ofera cazare in cladiri independente de ferma, cazare - masa si camping pe pamantul fermei.

'Pat si masa ' e formula cea mai utilizata in turismul rural in cele mai multe tari europene, iar campingul la ferma este dezvoltat mai ales in Olanda si Franta.

Fermierii pot oferi si activitati specifice pe linga cazare : pescuit, vanatoare, echitatie, plimbare in aer liber sau pot oferi cazare copiilor handicapati, sa desfasoare pentru acestia diverse petreceri in aer liber etc.