Prezentarea generala a romaniei si a greciei

PREZENTAREA GENERALA A ROMANIEI SI A GRECIEI

Prezentarea Romaniei si a Greciei se va face din punct de vedere al asezarii geografice si al cailor de acces, precum si prezentarea mediilor naturale, demografice, istorice, politice, culturale si economice.

1. Asezare geografica si cai de acces

Romania este situata in partea de sud-est a Europei Centrale, ocupand partea nord-estica a Peninsulei Balcanice.

Se invecineaza in sud cu Bulgaria, in sud-vest cu Serbia, in nord-vest cu Ungaria si in nord-est cu Ucraina si Moldova.

Cai de acces : Aeroporturi: Cel mai mare aeroport international este Bucuresti – Otopeni. Pe langa acesta pentru traficul aerian international se mai utilizeaza aeroporturile din Constanta, Arad, Sibiu, Timisoara si Suceava.

Transportul maritim in Romania este reprezentat atat de transport maritim cat si de transport fluvial. Porturile maritime la Marea Neagra sunt cele din Constanta, Mangalia, iar porturile fluviale cele mai importante situate pe Dunare sunt Braila, Galati si Tulcea.

Grecia sau Republica Elena este situata in sud-estul Europei ocupand partea sudica a Peninsulei Balcanice. E formata dintr-o parte continentala si o parte insulara (peste 3000 de insule in Marea Egee, Marea Ionica si Marea Mediterana)[1].

In partea de nord se invecineaza cu Macedonia, Bulgaria si Albania si in partea vestica se invecineaza cu Turcia.

Cai de acces: Grecia are legaturi aeriene bune cu toate continentele si dispune de numeroase linii aeriene internationale. Marea majoritate a calatorilor spre Grecia intra prin aeroportul Hellenikon din Atena. Al doilea aeroport ca importanta al Greciei se afla in Sparta.

Avand o larga deschidere la mare, un numar mare de turisti aleg transportul maritim. Eleusis, Pireu, Thessaloniki, Megara, Volos sunt cele mai importante porturi ale Greciei.

Mediul natural

Romania

Relief Romania e o tara a carui relief nu este doar variat dar si armonios distribuit. Relieful este aranjat in trei mari etaje, bine diferentiate: cel mai inalt reprezentat de Muntii Carpati, cel de mijloc de Subcarpati si dealuri si podisuri, si cel mai jos reprezentat de campii, de vaile raurilor si de Delta Dunarii. Principala caracteristica a reliefului romanesc este dispunerea sa in forma de amfiteatru[2].

Muntii se intind in forma de arc in partea centrala acoperind 31% din suprafata tarii, dealurile si podisurile care pornesc in continuare ocupa 36%, iar campiile, ce se intind in sudul si in vestul tarii, cam 33%. Pornind din centru cu Podisul Transilvaniei (cu o altitudine de 400-600m) care e incercuit ca de o coroana de Muntii Carpati (cu inaltimi ce depasesc 2500 de m, cel mai inalt fiind varful Moldoveanu, 2544m) continuam cu dealurile care incing ca o curea muntii (ele nu depasesc 1000 de metri inaltime).

La est si la sud Carpatii se continua cu Subcarpatii, care au o geneza similara cu a muntilor dar inaltimi mai mici (1000-500m), si la vest cu Dealurile de Vest, care nu depasesc 300-400 m altitudine. In est si sud-est se intind doua platouri - Podisul Moldovei si Podisul Dobrogei cu inaltimi intre 400 si 600 de metri

Campiile - vechi funduri de mari si lacuri - acopera partea de sud si cea de vest a tarii si sunt joase si foarte plate. Intre Carpati si Dunare se afla Campia Romana, 'granarul' tarii, iar in vestul tarii se intinde Campia de Vest, strabatuta de multe rauri. Asezarea in scari a reliefului duce la aceeasi dispozitie a climei, solului, vegetatiei si faunei si implicit a asezarilor umane.

Clima. Romania are o clima temperat continentala de tranzitie, specifica pentru Europa centrala, cu patru anotimpuri distincte. Diferentele locale sunt cauzate de altitudine si nesemnificativ de influentele oceanice in vest, de cele mediteraneene in sud-vest si continentale in est.

In timpul iernii temperatura medie scade sub - 3°C si pe timp de vara se situeaza intre 22°C si 24°C. Temperaturile medii anuale sunt de 11°C in sudul tarii si de 8°C in nord. Temperatura minima inregistrata a fost de - 38.5°C la Bod, in Depresiunea Brasov, iar cea maxima de + 44.5°C la Ion Sion in Baragan. Media anuala a precipitatiilor scade usor de la vest catre estul tarii. Media anuala a precipitatiilor cazute este pe total de 637 mm, cu valori mai mari in zona de munte (1.400 - 1.000 mm/an) si mai scazute in Baragan (500 mm/an), Dobrogea si Delta Dunarii (400 mm/an).

Retea hidrografica. Raurile. Reteaua de rauri are forma radiala, 98% dintre rauri izvorand din Muntii Carpati si varsandu-se, direct sau prin intermediul altor rauri, in Dunare. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa (2860 km), din care 1075 km pe teritoriul Romaniei, se varsa in Marea Neagra prin trei brate (Chilia, Sulina, Sfantu Gheorghe), care formeaza o delta. Principalele rauri sunt: Mures (761 km pe teritoriul Romaniei), Prut (742 km pe teritoriul Romaniei), Olt (615 km), Siret (559 km pe teritoriul Romaniei), Ialomita (417 km), Somes (376 km pe teritoriul Romaniei), Arges (350 km).

Lacurile. Exista in jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9% dintre ele au o suprafata ce depaseste 1 km patrat. Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Marii Negre (Razim 425 km patrati, Sinoe 171 km patrati) si lacurile formate de-a lungul malurilor Dunarii (Oltenia 22 km patrati, Brates 21 km patrati). Lacurile glaciare se intalnesc in Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o suprafata de 10,8 ha este cel mai mare dintre ele). In afara de acestea mai exista lacuri facute de om, importante pentru puterea energetica pe care o inmagazineaza, cele mai importante fiind cele de pe Dunare la Portile de Fier II (40.000 ha) si Portile de Fier I (10.000 ha, dar cu un volum de apa de 400 milioane metri cubi - de trei ori mai mult decat la Portile de Fier II), dar si cel de la Stanca-Costesti (5,900 ha) pe Prut si de la Izvoru Muntelui pe raul Bicaz (3.100 ha)

Flora si fauna. Padurile, care in antichitate si evul mediu acopereau aproape intreaga suprafata a Romaniei (exceptand sud-estul tarii), au facut loc treptat terenurilor agricole. In zilele noastre padurile ocupa 26,2% (6.366.000 ha) din suprafata tarii, constand in paduri de fag (in jur de 2 milioane ha), de stejar (1,1 milioane ha), paduri de conifere (1,9 milioane ha). Se mai intalnesc si alte specii precum carpen, plop, frasin, tei. Pasunile alpine acopera arii extinse la altitudini ce depasesc 1.800 m si sunt folosite in principal pentru cresterea oilor. Peste 400.000 ha (6,3% din suprafata totala) sunt afectate in mod vizibil (au devenit aride) de poluarea cu compusi sulfurici sau cu alti compusi proveniti din emisiile industriale.

Fauna Romaniei a fost si este inca una din cele mai bogate si variate din Europa, continand specii rare sau chiar unice pe continent. Capra neagra, ursul brun, cerbul carpatin, lupul, rasul, jderul, cocosul de munte sunt specii ce populeaza muntii, iepurii, vulpile, mistretii, caprioarele, potarnichile, pitpalacii sunt intalniti pe dealuri si in zona de campie. Delta Dunarii cu o arie de 5.050 km patrati (din care 4,340 km patrati pe teritoriul Romaniei) ramane sanctuarul pasarilor salbatice si a pestilor (crap, stiuca, salau, somn, etc.). Sturionii (de la care se obtine caviarul) pot fi gasiti pe cursul inferior al Dunarii iar delfinii, heringii, calutii de mare, chefalii in Marea Neagra. Pescuitul intensiv si cresterea poluarii (la care s-a adaugat si braconajul in ultimii ani) au diminuat semnificativ cantitatea de peste in ultimele doua decenii. Extinderea zonelor populate a redus libertatea de miscare a animalelor si resursele de vanatoare au scazut cu 10-20% in ultimii ani[3].

Grecia

Relief. Aproximativ 80% din teritoriul tarii este muntos sau deluros, lucru care face din Grecia una din cele mai mutoase tari din Europa.

In Grecia Occidentala se gasesc lacuri si tinute umede. Lantul muntos central al tarii este reprezentat de Muntii Pindus, cu o inaltime medie de 2650 m. Lantul se continua cu insulele Kythera si Antikythera, pana la Creta si Rodos. Insulele Marii Egee sunt piscuri ale muntilor subacvatici care reprezinta o extensie geologica a lantului.

Grecia Occidentala si centrala cuprinde zone abrupte, inalte, intersectate de numeroase defilee si alte forme de relief carstic, cele mai cunoscute fiind Meteora si Defileul Vikos – ultimul fiind unul dintre cele mai mari din lume, al doilea ca adancime dupa Marele Canion, cu 1100 m.

In lantul Olimp se afla cel mai inalt punct din Grecia, varful Mytikas, cu o altitudine de 2919 m. In nordul tarii se afla un alt lant muntos, muntii Rodopi, la granita cu Bulgaria. Zona e acoperita cu paduri intinse vechi de secole.

Campiile ocupa suprafete mai in nord, in special in Tesalia de Est, Macedonia centrala si Tracia.

Clima Greciei se imparte in trei categorii.

Clima mediteraneana, cu ierni blande, umede si veri calduroase, secetoase. Temperaturile depasesc rareori extremele, desi uneori au loc ninsori chiar si in Atena sau Creta in timpul iernii[4].

Clima alpina in special in Grecia occidentala (Epir, Grecia Centrala, Tesalia, Macedonia occidentala precum si partile centrale ale Peloponezului, cum ar fi Ahaia, Arcadia si parti din Lakonia pe unde trece lantul muntos)

Clima temperata in Macedonia centrala si estica, precum si in Tracia, in locuri precum Komotini, Xanthi si Evrosul de nord, cu ierni umede si geroase si veri secetoase si calduroase.

Reteaua hidrografica. Raurile Greciei sunt relativ scurte si multe seaca pe durata verii. Niciunul din rauri nu este navigabil. Cele mai importante sunt Vardarul (Axios), Aliakmon, Struma (Strymon), Nestos care toate strabat regiunea Macedoniei varsandu-se in Egee. Masurand 297 km, Aliakmon este cel mai lung rau al Greciei.

Flora si fauna. Grecia dispune de cea mai variata flora a Europei (au fost identificare in jur de 5500 de specii), o multime de specii fiind endemice. Florile salbatice fascineaza ochiul prin bogatia culorilor in buchetul lor recunoscand anemone, gladiole, irisi, lalele, crini. Primavara, cand pantele dealurilor sunt asternute cu flori, vegetatia pare sa creasca si din pietre. Cele mai extinse paduri sunt cele nordice, din Tracia, Macedonia si Epir. De asemenea, insulele din nord-estul Marii Egee, precum si cele Ionice, sunt acoperite aproape in totalitate de paduri de pini si fagi. In total, se intalnesc peste 200 de specii de copaci, padurile si crangurile fiind mai ales de conifere, fagii si castani venind pe locul al doilea.

In Grecia se gasesc o multime de zone protejate prin lege si cu sprijinul conventiilor internationale. Dintre parcurile nationale, mentionam Olimpul, Parnasul si Iti (in Grecia centrala), Prespa si Vikos-Aoos (in Epir), Parnitha (in Attica) si Samaria (in Creta). In plus, se mai gasesc si 11 hidrotopuri, 51 de monumente naturale protejate, 113 rezervatii pentru pasari si 300 de biotopuri Corinne.

Fauna este reprezentata de aproximativ 900 de specii, tara fiind un refugiu pentru multe specii pe cale de disparitie, care sunt protejate prin lege. Dintre acestea, mentionam testoasa de Mediterana (Caretta-caretta) si foca monah (Monachus-monachus). Testoasa Caretta-caretta se intalneste in apele insulelor Zakynthos si Kefalonia, pe cand foca monah se gaseste in Marea Egee si in Marea Ionica. Padurile bogate si regiunile stancoase ale Padurii Dadia (in amontele raului Ebru) din Tracia, cat si hidrotopurile deltei Ebrului reprezinta mediul pasarilor de prada. Lacul Mikri Prespa din Macedonia este, de data aceasta, paradiul pasarilor pescar: cormorani, ibisi, egrete, cocostarci. Ursul brun – cel mai mare mamifer din Europa – se intalneste in muntii Pind si in muntii de granita cu Albania, Macedonia si Bulgaria. In sfarsit, padurile nordice sunt mediul pisicii salbatice, al iepurilor si caprioarelelor, pe cand sacalii, caprele salbatice si aricii traiesc in sud.

3. Mediul demografic

Romania se intinde pe o suprafata de 238.391 km².

Populatia Romaniei este intr-o regresie. Incepand cu anul 2000, cand s-au inregistrat 2435.000 de locuitori, populatia Romaniei este in continua scadere, ajungand la 2408.393 locuitori in 2001, la 21.794.973 locuitori in 2002, la 21.733.556 locuitori in 2003 si la 21.673.328 locuitori in 2004.

Previziunile pe ani 2025 si 2050 continua panta descendenta, populatia estimata pentru acei ani fiind de 21.260.138, respectiv 18.678.226 locuitori

Densitatea populatiei este de 90,92 locuitori/ km²

Capitala Romaniei este Bucuresti, orasul cu cel mai mare numar de locuitori (1.927.559). Urmatoarele orase in functie de numarul de locuitori sunt: Iasi (317.812 locuitori), Constanta (307.447 locuitori), Timisoara (307.265 locuitori), Cluj-Napoca (298.006 locuitori) si Brasov (284.653 locuitori).

Populatia majoritara a Romaniei este formata in proportie de 89% din romani. Cele mai insemnate grupuri etnice sunt reprezentate de unguri (in proportie de 7%) si rromi (2%).

Media de viata in medie pentru romanii este de 75,1 ani pentru femei si 67,9 ani pentru barbati. Mediile de provenienta ale populatiei sunt formate din 54,9 % mediu urban si 45,1 % mediu rural.

Populatia masculina are o proportie de 48,8% din totalul populatiei in timp ce populatia feminina are o proportie de 51,2%.

Principalele religii din Romania sunt: ortodoxa (75%), romano-catolica (7%) si protestanta (6%).

Grecia ocupa o suprafata de 131.950 km²

Populatia Greciei se afla intr-o continua crestere plecand de la 10.903.755 locuitori in anul 2000, continuand cu 10.931.206 in 2001, cu 10.968.708 in 2002, cu 11.006.377 in 2003 si ajungand in anul 2004 la o populatie de 11.040.650 de locuitori. Previziunea populatiei pentru anul 2020 este de 11.34924 locuitori in timp ce pentru anul 2050 este de 10.778.997.

Densitatea populatiei in Grecia este de 83,67 locuitori/ km²

Capitala Greciei este Atena oras cu 3.205.514 locuitori. Cele mai importante orase in functie de numarul populatiei sunt Salonic (1.01345) si Pireu (384.041).

Grecii reprezinta 98% din populatie, restul de 2% fiind alcatuit din alte etnii.

Media de viata pentru femei este de 81,8 ani in timp ce pentru barbati este de 76,6 ani.

Populatia urbana reprezinta 61% din populatia Greciei in timp ce populatia din mediul rural reprezinta doar 39%.

In ceea ce priveste repartitia pe sexe barbatii au o proportie de 49,51% din populatie in timp ce femeile au un procent de 50,49%

Religia majoritara este consituita din ortodoxi in proportie de 94%. Musulmanii ocupa doar 3%.

4. Mediul istoric

Granitele statului Romania de astazi include o mare parte din teritoriul statului antic Dacia.

Teritoriul actual al Romaniei a fost inlocuit cu mileniul 2 inainte de Hristos, de triburile indo-europene ale tracilor. Incepand cu secolul 6 inainte de Hristos, in regiunea Dunarii de Jos sunt semnalati getii, iar in tinuturile Banat si Transilvania, dacii. In vremea lui Burebista (82-44 i. Hr.), statul geto-dac avea ca hotare: in nord – Carpatii Padurosi, in sud – muntii Haemus (Balcani), in vest – confluenta raului Morava cu Dunarea mijlocie, in est – raul Bug[5].

Dupa moartea lui Burebista, statul geto-dac se va destrama in patru apoi in cinci formatiuni politice. Nucleul statal se mentine in zona muntilor Sureanu, unde domnesc succesiv Deceneu, Comosicus si Coryllus.

ESEU: Directii ale educarii inteligentei emotionale ESEU: Exercitii corecte biceps (cu imagini) - bicepsul puternic

Unitatea statului dac este refacuta de regele Decebal (87-106 d. Hr.). Noul stat avea resedinta la Sarmizegetusa. Acesta avea dimensiuni mai mici decat statul lui Burebista, insa este mai bine organizat. Domnia sa reprezinta perioada de apogeu a civilizatiei geto-dacilor, aflata in a doua etapa a epocii fierului. Datorita agravarii pericolului roman, care ajunsese la Dunarea de Jos, Decebal poarta doua razboaie cu romanii condusi de imparatul Traian in anii: 101-102 respectiv 105-106. In urma acestor razboaie, Dacia este cucerita si transformata in provincie romana. Incepe oficial procesul de romanizare al autohtonilor geto-daci.

Romanizarea reprezinta un proces istoric complex prin care civilizatia romana patrunde in toate compartimentele vietii unei provincii incat duce la inlocuirea limbii populatiei supuse cu limba latina. Factorii romanizarii au fost administratia, armata, veteranii, colonistii, urbanizarea, religia, dreptul si invatamantul in limba latina. Impactul asupra autohtonilor, al acestor factori, a fost si asimilarea, in mod constient, a civilizatiei romane. In anul 271, imparatul Aurelian retrage administratia si armata din Dacia. Cea mai mare parte a populatiei romanizate ramane la nord de Dunare. Avem dovezi ale continuitatii populatiei daco-romane la nord de Dunare. Asezari daco-romane nord-dunarene cunosc o locuire neintrerupta. Vechi centre urbane sunt: Sucidava, Dierna, Sarmizegetusa, Napoca, Porolissum. Insa o parte a locuitorilor vechilor orase se retrag spre tinuturile rurale din cauza migratorilor si intemeiaza noi asezari. Dupa retragerea aureliana este refacuta unitatea dacica din stanga Dunarii de Jos.

Romanii sau format pe un teritoriu vast care se intindea la nordul si la sudul Dunarii, ingloband fostele provincii romane Dacia si Moesia. Prima sinteza a fost aceea dintre daci si romani si sta la baza formarii poporului roman. Dupa retragerea aureliana din fosta provincie Dacia ramane o populatie romanizata, latinofona. A doua sinteza se produce la nordul si la sudul Dunarii, in decursul mai multor secole intre populatia daco-romana si populatiile slave venite in sec. VII. Consecintele asezarii slavilor la sud de Dunare sunt importante. Are loc separarea latinitatii din Pen. Balcanica de cea nord-dunareana. La sud de Dunarea majoritatea populatiei romanice este asimilata de slavi. La nord de Dunare, populatia romanica mai numeroasa asimileaza elementele slave. Rezultatul celor doua sinteze a dus la formarea poporului roman, proces incheiat in linii mari la sfarsitul secolului VIII. Tot de la sfarsitul secolului VIII putem vorbi de aparitia limbii romane, fiind o limba romanica sau neolatina.

Invazia slava din secolul al VII-lea va avea si efecte nefaste pentru romani. Intai, va permite grecilor sa includa teritoriile de peste Dunare in Imperiul Romanic Bizantin (prin termenul de romanic se atesta ca Imperiul Roman de Rasarit, cu capitala la Constantinopol, e continuatorul Imperiului Roman distrus de catre barbari). Slavii si bulgarii vor separa astfel pe romanii de la sudul de Haemus (Muntii Balcani), de cei din nord.

In Evul Mediu, populatia de pe teritoriul actual al Romaniei traia in doua formatiuni statele distincte: Tara Romaneasca si Moldova – dar si in Transilvania, Banat, Crisana si Maramures. In secolul al XVIII-lea, primele doua (Moldova 1711, Tara Romaneasca 1716) au fost vasale Imperiului Otoman, dar aveau autonomie interna, perioada cunoscuta ca perioada domnitorilor fanarioti. Transilvania apartinea Ungariei, apoi Imperiului Otoman, apoi Imperiului Austro-Ungar, dar avand de asemenea o autonomie larga.

Statul modern roman a fost creat prin unirea principatelor Moldova si Muntenia, in anul 1859, odata cu alegerea concomitenta ca domnitor in ambele state a lui Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost obligat sa abdice in anul 1866 de catre o larga coalitie a partidelor vremii, denumita si Monstruoasa Coalitie, din cauza orientarilor politice ale membrilor sai, care au reactionat astfel fata de manifestarile autoritare ale domnitorului. Unirea nu fusese garantata decat pe parcursul domniei lui Cuza, momentul fiind depasit de introducerea unei case domnitoare straine. Romania a devenit independenta in urma participarii la razboiul ruso-turc din 1877-1878, odata cu Serbia.

Tara isi va mari teritoriul ca urmare a celui de-al doilea razboi balcanic, cand in urma pacii de la Bucuresti (1913) se obtine Cadrilaterul si a Primului Razboi Mondial, cand Transilvania, Bucovina si Basarabia sunt obtinute.

Basarabia, Bucovina de nord si Tinutul Herta au fost incorporate Uniunii Sovietice in 1940, recuperate in anul 1941 si apoi din nou incorporate in Uniunea Sovietica in anul 1944, iar astazi se afla in componenta Republicii Moldova si a Ucrainei. In anul 1940, Cadrilaterul a fost restituit Bulgariei.

Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, Romania va deveni o tara comunista sub influenta Uniunii Sovietice – contracarata, dupa cca. 1965, de o varianta autohtona de regim comunist, ocazional, in probleme de politica externa, in opozitie cu URSS. Regimul a ramas indepartat de orice alta tentativa de reforma interna, intorcandu-se la abordari dogmatice autoritare, cu manifestari represive. In decembrie 1989, la capatul unei serii de evenimente sangeroase, edificiul politic comunist s-a prabusit.

Romania si-a imbunatatit relatiile cu Europa, a aderat la NATO in 2004 si a aderat la Uniunea Europeana. Tratatul de aderare al Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana a fost semnat de reprezentantii statelor membre si ai tarilor aderente in Luxemburg, pe 25 aprilie 2005 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007, dupa ratificarea sa de catre cele 25 de state ale Uniunii Europene.

O sa incepem scurta incursiune in istoria Greciei din jurul anului 3000 i. Hr., cand colonistii cu o origine putin cunoscuta s-au instalat in partea continentala a Greciei si pe insule. Cam in aceeasi perioada, in Creta, s-a inaltat civilizatia minoica, o civilizatie prospera, care si-a raspandit influenta in toata zona[6].

Minoicii, despre ale caror ritualuri au ajuns informatii pana la noi prin legendele legate de Tezeu si de lupta sa labirintica cu Minotaurul, au lasat dovada geniului lor arhitectural prin ruinele palatelor din Knossós (Cnossos) sau Festós (Phaistos).

Pana in 1500 i.Hr., civilizatia lor a ajuns la apogeu. Din motive necunoscute, majoritatea centrelor puterii lor au fost distruse de un incendiu, acestea fiind abandonate. Cauzele dezintegrarii civilizatiei minoice raman un mister. Numai Knossósul a continuat sa fie populat atunci cand dominatia cretana a luat sfarsit.

In sec XIII i.Hr., civilizatia miceniana, la fel ca si cea cretana, si-a vazut sfarsitul. Un mit clasic leaga declinul erei miceniene de sosirea triburilor doriene. De fapt nu exista nici o legatura clara intre cele doua evenimente. Invazia doriana coincide cu instaurarea epocii intunecate. Izvoarele istorice din aceasta perioada sunt putine dar e clar ca civilizatia a avut de suferit. Comertul a decazut, iar comunitatile au devenit izolate.

Incepand cu anul 700 i.Hr. au aparut primele orase-stat. Atena, Sparta, Teba si Corint se intrec pentru suprematie. Rivalitatea cea mai acerba era intre Atena pe de o parte si Sparta, care formeaza Liga Peloponeziana cu statele invecinate, pe de alta parte.

In 490 i.Hr. Darius, regele Persiei, incearca sa invadeze Grecia, dar este invis de armata ateniana. In 480 i.Hr. Xerxes, fiul lui Darius ataca. Leonidas regele spartan, este invins la batalia de la Thermoipylae (Termopile). Atena este capturata, dar mai tarziu printr-un atac surpriza, flota greaca scufunda flota persana la Salamina.

Intre anii 431-404 i.Hr. au loc Razboaiele Peloponeziene, avandu-i ca protagonisti pe spartani si pe atenieni. Atena capituleaza, iar Sparta preia controlul asupra celei mai mare parti a Greciei.

In 338 i.Hr., Filip al II-lea al Macedoniei invinge Atena si Teba in lupta de la Cheroneea si uneste toate orasele grecesti, exceptand Sparta.

Filip al II-lea este asasinat in anul 336 i.Hr., locul sau este luat de Alexandru cel Mare, fiul sau. Acesta creeaza un imens imperiu. Acesta va fi divizat in anul 323 i.Hr., la moartea lui Alexandru cel Mare, de catre generali (diahoni). Centrele puterii politice se muta pe rand din Grecia in Orientul Mijlociu, iar apoi in Egipt. In timp ce diahoni se luptau pentru putere, Roma iese in fata ca putere majora.

In anul 146 i.Hr. Grecia devine provincie romana. Grecia a apartinut imperiului roman pana in secolul al III-lea d.Hr cand a inceput invazia hunilor. Invaziile au fost respinse cu succes, dar socul a dus la o pierdere a increderii si la o deteriorare a vietii economice. Imparatul roman Constantin si-a mutat capitala de la Roma la Constantinopol. Crestinismul a devenit religia oficiala a imperiului si asa a inceput tranzitia de la Roma la Bizant.

In secolul al VI-lea Grecia a fost atacata, iar apoi colonizata de triburile slave din nord. Invazia a marcat sfarsitul traditiei clasice din Grecia, distrugand civilizatia urbana si in acelasi timp, cultura romana si greaca. Imperiul a contraatacat, misionarii crestini au convertit paganii slavi din Peloponez, invatandu-i limba greaca. Limba a supravietuit dar nu si cultura urbana[7].

Perioada de glorie a Bizantului a fost foarte scurta: de la mijlocul secolului al IX-lea pana la mijlocul secolului al XI-lea. Prosperitatea sa sub imparatii macedoneni s-a incheiat in anul 1071, cand un nou dusman, triburile turce de nomazi din centrul Asiei, ii invinge armata in batalia de la Manzikert din Anatolia. Amenintarea din vest s-a facut si ea simtita foarte curand. In secolul al XII-kea era posibila o invazie normanda, cand Roger de Sicilia a invadat Grecia, jefuind Teba si Corintul.

Toata acestea erau, insa, doar premizele unui ghinion si mai mare. In anul 1204, Constantinopolul a fost si el jefuit de cruciatii care se indreptau spre Pamantul Sfant, in cea de-a patra cruciada. Imperiul s-a fragmentat si s-au nascut noi state: Epir, Niceea si Trebinzonda. In urmatorii 50 de ani, Bizantul s-a reunit, a recucerit partea terestra cea mai importanta a Greciei si a recapturat Constantinopolul.

Pana in anul 1400, imperiul s-a micsorat, rezumandu-se la Constantinopol, Salonic si Peloponez. In aprilie 1453, Mahomed al II-lea a asediat capitala si a cucerit-o la sfarsitul lunii mai. Opt ani mai tarziu, intreaga tara a fost cucerita.

Sultanul preda administratia civila a Greciei, Bisericii Ortodoxe. Initial, viata religioasa a grecilor este tolerata.. In anii 1600, taxele devin din ce in ce mai mari si nu pot fi platite, miscarea de independenta a grecilor incepe sa se contureze incet-incet. Biserica se afla de partea rebelilor.

In 1821, dupa cateva incercari nereusite, arhiepiscopul Yermanós din Peloponez cheama poporul la o revolutie armata impotriva turcilor. Marile puteri europene intervin in Razboiul Grec pentru Independenta. Asistenta militara a acestora ajuta la alungarea turcilor din Grecia de Sud si Grecia Centrala. Rusia, Franta si Marea Britanie il numesc pe printul Otto al Bavariei drept rege al Greciei in anul 183 In 1863 George I il urmeaza pe Otto care fusese uzurpat.

Izbucnesc razboaiele balcanice in anul 191 Grecia smulge turcilor Macedonia de Sud, Epirul, Creta si insulele din estul Marii Egee

Grecia intra in primul razboi mondial in anul 1917, dupa mici conflicte intre republicani si monarhisti.

Incurajati de Aliati, trupele grecesti incearca sa preia Smyrna de la Turcia in anul 1922 dar esueaza.

In perioada 1941-1944 fortele lui Hitler ocupa Grecia. Grupurile de rezistenta se ascund in munti. Dupa retragerea nemtilor in 1944, Aliatii incearca sa reintroduca democratia.

In anul 1974 Grecia se declara republica

In anul 1993 o fosta componenta a Iugoslaviei se autodenumeste Macodenia spre nemultumirea Greciei. Este recunoscuta de Uniunea Europeana si de ONU drept Republica Macedonia (FYROM). Grecia nu a fost multumita de aceasta recunoastere si impune o blocada economica asupra noi republici, blocada pe care o retrage in anul 1995.

5. Mediul politic

Parlamentul Romaniei este bicameral, fiind alcatuit din Senat, cu 137 de membri, si Camera Deputatilor, cu 314 de membri. Un numar de 18 locuri suplimentare in Camera Deputatilor sunt rezervate reprezentantilor minoritatilor nationale. Diferenta numarului de membri se datoreaza normei de reprezentare diferite de la o Camera la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar cea pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori. Are rol legislativ, discutand si votand legile ordinare si organice, atat in comisiile de specialitate cat si in plen. Membrii parlamentului sunt alesi prin vot pe lista, universal, direct si secret. Sistemul electoral este unul proportional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele care au depasit pragul electoral de 5% din totalul sufragiilor exprimate, in baza unui algoritm). Alegerile se tin o data la patru ani, ultimele avand loc la 28 noiembrie 2004[8]

Presedintele Romaniei este ales prin vot direct o data la cinci ani, printr-un sistem majoritar, in care castigator este declarat cel care acumuleaza, la primul tur de scrutin, 50%+1 din voturile alegatorilor inscrisi in listele electorale. Daca acest procent nu se atinge, are loc un al doilea tur de scrutin, la care participa primii doi candidati, fiind declarat castigator candidatul care intruneste cel mai mare numar de voturi. Pana la revizuirea Constitutiei in 2003, mandatul prezidential era de 4 ani. Presedintele desemneaza un candidat pentru functia de Prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritate absoluta in Parlament ori, daca nu exista o astfel de majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament. La randul sau, Primul ministru isi alege membrii guvernului, guvernul fiind apoi supus aprobarii parlamentului. Guvernul impreuna cu presedintele reprezinta puterea executiva in stat. Ultimele alegeri au avut loc la 28 noiembrie 2004 (primul tur de scrutin), respectiv la 12 decembrie 2004 (al doilea tur de scrutin). Romania este reprezentata in cadrul Uniunii Europene de 34 europarlamentari. Romania este membra a Organizatiei Natiunilor Unite din data de 14 decembrie 1955, NATO din 2004, si a Uniunii Europene(UE), din data de 1 ianuarie 2007

Puterea judecatoreasca este exercitata de Inalta Curte de Casatie si Justitie impreuna cu curtile de apel, tribunalele si judecatoriile.

Constitutia Romaniei, adoptata in 1991 si modificata in 2003, este bazata pe cea din 1923 si pe a celei de-a V-a Republici Franceze.

Statutul politic al Greciei este acela de Republica Parlamentara Prezidentiala. Forma actuala a acestei denumiri a fost pusa in vigoare odata cu referendumul organizat in data de 8 decembrie 1974, prin care 70% din populatie a eliminat statutul de republica monarhica. Constitutia aflata in prezent in vigoare, a fost votata la 11 iunie 1975 si modificata in 1986 si in 2001.

Cea mai inalta autoritate a Republicii Elene este presedintele – al carui camp de activitate caracterizeaza statutul de Republica Prezidentiala – si raspunde in fata Parlamentului Grec, in cadrul unui mandat de 5 ani. Actualul presedinte al Republicii este domnul Karolos Papoulias ales in anul 2005.

Puterea legislativa este exercitata de Parlamentul Grec. Acesta este alcatuit din 300 de membri care sunt alesi prin intermediul alegerilor directe, de catre popor, prin actul votului secret, direct si universal. Parlamentul exercita de asemenea si controlul direct asupra guvernului. Il controleaza pe presedintele Republicii si acorda votul de incredere guvernului, in conformitate cu autoritatea Republicii Parlamentare.

Puterea executiva este exercitata de guvern. Primul ministru al tarii este domnul Kostas Karamanlis, presedintele partidului “Noua Democratie”. Guvernul Karamanlis a fost desemnat in urma alegerilor din 7 martie 2004. In cadrul acelorasi alegeri s-au remarcat si reprezentanti ai celor 4 partide principale ( Noua Democratie, Pasok, Partidul Comunist Grec si Coalitia Radicala de Stanga), care au ocupat 300 de locuri in Parlament.

Din punct de vedere administrativ, Grecia este impartita in 14 zone, 51 de judete, pe langa acestea adaugandu-se si regiunea autonoma “Muntele Sfant”. La nivel administrativ local, recentul program “Kapodistrias” a reorganizat harta administrativa a tarii, inlocuind vechile comune cu noi municipii mai mari si unitare. Primarii si prefectii tarii sunt alesi prin vot direct de catre populatie o data la 4 ani, in timp ce conducatorii zonelor sunt desemnati in mod direct de catre Guvern. Dreptul la vot in Grecia este universal si obligatoriu pentru toti cetatenii greci care au ajuns la varsta majoratului.

Puterea judecatoreasca este exercitata de catre tribunale, care se bucura de autonomie functionala si personala. Cea mai inalta autoritate in acest sens este Curtea de Casatie, Parchetul, Corpul de Control si Inalta Curte de Justitie.

Pe plan international Grecia face parte dintr-un numar mare de organisme si organizatii. Aceasta are ca scop punerea in practica a principiilor generale ale politicii externe promovate in Grecia. In afara de apartenenta la Uniunea Europeana, Grecia este membra a diverse organisme internationale (de ex. Organizatia Natiunilor Unite, Organizatia Mondiala a Sanatatii, UNESCO) si regionale (NATO, OCEMN). De asemenea, face parte din organisme politice (de ex. Consiliul Europei, OSCE), economice (Banca Mondiala, Fondul Monetar International, OECD), umanitare (UNICEF)[9].

6. Mediul cultural

Cultura si civilizatia romana a cunoscut doua curente coexistente, care au alternat ori    s-au intrepatruns: unul european si altul oriental. Relatia dintre ele a depins de regiune, de domeniul cultural specific (arhitectura este sfera de coexistenta si confluenta a ambelor curente, in timp ce pictura legata mai mult de canoanele religioase, s-a integrat in traditia bizantina), de epoca (in Moldova si Valahia domnia fanariota a fost o perioada de influenta orientala maxima, simtita mai ales in orase, in timp ce civilizatia si-a pastrat formele traditionale)[10].

In 1508 domnitorul Radu cel Mare al Tarii Romanesti a ordonat preotului Macarie de a tipari o carte de rugaciuni. Aceasta a fost prima carte tiparita in slavona pe teritoriul romanesc. Limba romana a fost adoptata mai tarziu in literatura scrisa, prima carte fiind tiparita in 1544. In biserici si cancelarii scrisul in slavona a rezistat pana spre sfarsitul secolului 17.

O alta trasatura a culturii romanesti este relatia speciala dintre folclor si literatura iluminista, determinata de doi factori. Primul, caracterul rural al comunitatilor romanesti a intiparit o neobisnuita vitalitate culturii populare. A doua, pana in secolul 18, cultura educata era compusa in principal din lucrari istorice, juridice, morale si religioase si s-a dezvoltat in jurul curtilor domnesti si boieresti, ca si in manastiri. O personalitate deosebita a fost domnitorul Dimitrie Cantemir (1673-1723), membru al Academiei din Berlin, ale carui lucrari despre Imperiul Otoman si-au castigat faima mondiala. Creatiile folclorice (binecunoscuta in acest sens este Miorita, o balada simbolica despre supunerea in fata sortii a romanilor) erau atat surse de inspiratie pentru creatorii culti cat si un model structural. Intr-o politica istorica plina de salturi, cele mai dinamice epoci din punct de vedere cultural au fost cele caracterizate de stabilitate cand treptele erau atinse sau chiar unele sarite, cand s-a observat o sincronizare cu cultura europeana contemporana. Acest lucru sta marturie pentru anii de dinaintea si de dupa abolirea domniilor fanariote cand, intr-un context istoric favorabil, romanii au ales modul de viata vestic, in special cel francez, lucru urmarit constant si cu un ritm fantastic de rapid.

Incepand cu sfarsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX, elita culturala a Principatelor Romane, a studiat in Paris si franceza a devenit (si a ramas asa pana in regimul comunist) o limba foarte comuna. Rolul de modelator al culturii franceze (in special in domeniul idealului politic, administratie si legislatie) a fost paralel, incepand cu mijlocul secolului 19 pana in timpul primului razboi mondial, cu cultura germana, in particular in Moldova, unde erau multi intelectuali care au studiat la Berlin. In Transilvania si Banat, domnia habsburgica si prezenta sasilor si a svabilor in comunitatile locale a avut un rol important si constant in relatia cu lumea germana si nu numai la nivel cultural - principalele centre de educatie a elitei transilvanene erau Viena si Roma - dar si in viata de toate zilele. Influenta spatiului german s-a simtit in special in stiintele umane (poezie, filozofie, logica, filologie) si tehnice.

Perioada de schimbari radicale si modernizare a culturii romanesti coincide cu perioda de creare a statului national, unirea Moldovei cu Tara Romaneasca, in 1958. Identitatea nationala a fost astfel definita in relatia cu modelul european. Mai tarziu, cele cateva decade de pace din perioada interbelica, dupa definitivarea unirii romanilor din 1918, au fost dedicate sincronizarii cu cultura europeana. In ambele procese, nelipsite de polemici, de confruntari intre conservatori si avocatii progresului, asimilarea culturii occidentale si capitalizarea traditiilor locale s-au dovedit a fi foarte benefice. Rezultatul a fost aparitia in literatura romana a celor mai mari clasici: Mihai Eminescu (1850-1889), Ion Luca Caragiale (1852-1912) si Ion Creanga (1837-1889). In perioada interbelica, cel mai graitor exemplu in acest sens este Constantin Brancusi (1876-1957), inovator al cuvantului sculptura prin imersiune in sursele primordiale ale creatiei folclorice. Viata culturala interbelica a fost plina de efervescenta. Personalitatea covarsitoare a istoricului Nicolae Iorga (1871-1940) a adus in dezbatere europeana atat istoriografia romana cat si istoria romanilor. Definind identitatea colectiva prin relatia dintre traditional si curentele vest europene a fost un subiect fierbinte. Dezbaterile si polemicile au fost insotite de nume de renume ca Nae Ionescu (1890-1940), Mircea Vulcanescu (1904-1952) si Lucian Blaga (1895-1961) care a insistat pe componenta traditionala, si altii, ca Eugen Lovinescu (1881-1943) care a militat pentru abordarea europeana.

Dupa instaurarea comunismului liberatatea de creatie a fost constant restransa prin forme diferind in functie de etape: in incercarea de a construi noua identitate culturala pe bazele realismului socialist si a da legitimitate noii oranduiri prin rejectarea valorilor traditionale (perioda de sovietizare); relaxarea dogmatismului si a controlului ideologic in anii 60; presiunea de a impune un nationalism fatis in timpul celor doua decade de dictatura ceausista. Atitudinea puterii fata de omul de cultura a variat de a lungul timpului de la purificari si interdictii (la nivel de masa in anii 50) de a fi prinsi in capcana privilegiilor.

Ruptura dintre cultura oficiala si cea adevarata s-a marit in timpul dominatiei comuniste. Pe de o parte, impotriva intentiilor autoritatilor, au fost realizate lucrari de valoare ca un domeniu al adevarurilor morale si a adevaratului om de cultura a format obiectul culturii adevarate. Pe de alta parte, sloganurile diseminate la nivel national prin formele oficiale de cultura a ajutat la raspandirea unor viziuni simpliste, a pseudo-adevarurilor printre unele categorii sociale. Tensiunea dintre aceste doua directii exista inca si poate fi perceputa la nivelul societatii ca un intreg.

O alta consecinta a atitudinii comuniste fata de elite, in general, a fost aparitia, pentru prima data in istoria Romaniei, a unei diaspore adevarate incluzand mari personalitati a vietii stiintifice si culturale: George Emil Palade, premiul nobel in biologie; filozoful Stefan Lupascu; Mircea Eliade (1907-1986), renumitul istoric al religiilor; Eugen Ionescu (1909-1994), dramaturg al absurdului; Emil Cioran (1911-1996), 'cel mai mare maestru al stilului in scrisul francez dupa Pascal'; Vintila Horia (1915-1992), un romancier care a pastrat spatiul romanesc ca o constanta in lucrarile sale.

Specific dominatiei comuniste in Romania a fost permanenta respingere a membrilor diasporei, etichetati ca tradatori de tara. Astfel nici Mircea Eliade, nici Eugen Ionescu sau Emil Cioran, a caror lucrari s-au publicat in tara numai sporadic dupa 1960, nu si-au mai vazut locurile de nastere. Numai dupa 1989, procesul de recastigare a valorilor diasporei si de reintegrare a personalitatilor acesteia in cultura tarii a putut fi inceput, un proces marcat la randul lui de tensiuni si neintelegeri. Caderea comunismului in 1989 a stimulat lumea culturala, dar trecerea la economia de piata si rigorile perioadei de tranzitie o pun fata in fata cu experiente grele.

Cultura greceasca a evoluat pe parcursul miilor de ani, odata cu inceputurile din civilizatiile miceene si minoane, continuand cu cea mai notabila perioada, cea clasica, datorita influentelor Imperiului Roman si succesorilor din Imperiul Bizantin[11].

Insulele grecesti sunt recunoscute drept locul de nastere al vietii intelectuale occidentale. Pentru a intelege impactul considerabil al civilizatiei grecesti asupra tuturor realizarilor culturale viitoare ale Europei, trebuie sa ne intoarcem la perioada primordiala a umanitatii, cea mitologica. Mitologia greaca reprezinta un ansamblu de legende care provin din religia vechii civilizatii elene, cu zei creatori, intrigi in Eden si eroi civilizatori. Aceste povesti erau cunoscute de catre toti grecii din antichitate si, in pofida scepticismului unor ganditori, le ofereau oamenilor atat ritualuri, cat si istorie.

Cele mai vechi opere literare europene care s-au pastrat sunt Iliada si Odiseea, ambele scrise in greaca veche, probabil inainte de anul 700 i.Hr. si atribuite lui Homer. Dintre alte poeme epice timpurii s-au pastrat cele ale lui Hesiod, primul poet didactic. Poemele care trateaza teme mitologice, cunoscute drept 'Imnurile Homerice', dateaza din 800–300 i.Hr. Din operele multor poeti greci din aceasta perioada, printre care autorii de elegii Tyrtaeus, Theognis, Solon, Semonides din Amorgos, Archilochus si Hipponax s-au pastrat doar fragmente. Poemele lirice cele mai personale apartin lui Alceu, Sappho si Anacreon. Lirica doriana pentru reprezentatii corale s-a dezvoltat in operele lui Alcman, Ibycus si Stesichorus si a atins perfectiunea in operele lui Pindar, Simonide din Ceos si Bacchylide.

Teatrul grec s-a dezvoltat din cantecele si dansurile din cadrul ceremoniilor care aveau loc in cinstea lui Dionysos la Atena. In Atena s-au compus trei tipuri de piese: tragedia, comedia si piesele cu satiri.

Istoriografia a inceput in Grecia cu opera bogata si larg raspandita a lui Herodot, relatarile precise si complete ale lui Tucidide si naratiunea alerta a lui Xenofan. In cursul acestei scurte perioade a literaturii ateniene au aparut scrieri filosofice de o profunzime fara precedent: operele lui Platon si Aristotel au avut un efect incalculabil asupra gandirii occidentale.

In scrierile sale de tinerete, Platon (intemeietorul Academiei) a incercat sa transmita spiritul invataturilor lui Socrate si sa consemneze cu exactitate conversatiile maestrului in dialogurile sale, care raman principala noastra sursa de informare cu privire la aceste conversatii. Capodopera dialogurilor de maturitate ale lui Platon este Republica.

Despre Aristotel se spune ca a scris 150 de tratate filosofice. Cele 30 care s-au pastrat abordeaza subiecte extrem de variate, de la biologie si fizica la etica, estetica si politica.

Arta si arhitectura greaca, picturile, cladirile si artele decorative s-au dezvoltat in Grecia antica intre1050 si 31 i.Hr. Printre cele mai cunoscute monumente ale artei grecesti sunt templele din piatra, statuile cu figuri umane si vasele pictate.

Templele din piatra construite in cinstea unor zei sau zeite erau cladirile cele mai reprezentative ale arhitecturii grecesti. Construite in perioadele arhaica si clasica, elementele unui templu grecesc erau remarcabil de simple. Ele prezentau o structura interioara in forma de dreptunghi, cunoscuta sub denumirea de 'cella', inconjurata de coloane si impodobite cu un acoperis inaltat, in panta. Statuile de cult stateau de obicei in spatele acestei sali. Majoritatea templelor aveau fata indreptata spre est. Templul lui Hephaistos este un exemplu de templu care a rezistat pana in zilele noastre. Marile realizari ale arhitecturii grecesti nu s-au datorat doar cunostintelor tehnice ci ele au rezultat dintr-un simt deosebit al proportiilor si o constientizare acuta, vizuala; un exemplu caracteristic era obiceiul grecesc de a-si decora coloanele astfel incat sa fie usor bombate la mijloc, ceea ce compensa iluzia de concavitate (curbura spre interior) data de o coloana perfect verticala atunci cand era privita de la distanta.

Grecii antici au dezvoltat trei stiluri (ordine) majore de arhitectura, stiluri care au influentat aspectele fatadelor templelor. Diferentele de detalii de pe coloane si ariile de deasupra lor defineau stilul arhitectural din care proveneau.

Stilul doric era cel mai simplu si mai sobru. Coloanele dorice nu aveau baza    sprijinindu-se direct pe ultima treapta. Capitelurile dorice erau alcatuite dintr-un element numit echinus (de forma unei pernute) si un dreptunghi orizontal numit abacus care sustinea incarcarea cladirii de deasupra.

Stilul ionic aduce cu el coloanele ionice care erau mai inalte si mai frumoase decat cele dorice.

Stilul corintian a fost cel mai sofisticat si s-a utilizat in principal pentru coloane de interior. Coloanele corintiene aveau capiteluri inalte in forma de clopot rasturnat acoperite cu frunze sculptate. Prima coloana corintiana se afla in templul lui Apollo Epicurius din Bassae

Dintre reprezentarile artistice practicate de greci, sculptura este cea mai bine reprezentata, mai ales din cauza faptului ca picturile lor nu au supravietuit peste timp. Sculptura de mari dimensiuni si de mari ambitii - s-a dezvoltat doar tarziu, in secolul al VII-lea IH, fiind probabil inspirata de contactele cu Egiptul. Prima perioada a sculpturii grecesti, cunoscuta ca perioada arhaica, a durat cam pana in anul 480 i.Hr.. Tipurile ei caracteristice au fost nudul unui tanar, in pozitie verticala, si fecioara imbracata, ambele sculpturi fiind reprezentate cu un zambet larg (evident o conventie fixa) pe fata care astazi ni se pare ciudat, 'un zambet arhaic”.

Multe capodopere ale sculpturii clasice au disparut de mult si sunt cunoscute azi doar dupa nume. Printre acestea se afla si doua mari statui ale lui Zeus si Atena create de maestrul atenian Phidias. Cea mai mare parte a lucrarilor in marmura care au supravietuit nu au fost create pentru contemplarea individuala ci erau gandite pentru a face din decorarea, de ansamblu, a unui templu - mai ales basoreliefurile care il inconjurau si sculpturile individuale plasate in interiorul unui fronton triunghiular la fiecare capat al cladirii.

Arta mozaicului a aparut in Grecia la sfarsitul secolului al V-lea IH. Cele mai timpurii exemple sunt cele in care pietricele albe, negre si colorate erau fixate in mortarul folosit la podelele caselor. Cu ajutorul pietricelelor luau nastere flori, forme geometrice, animale, monstrii sau mituri. Cel mai frumos mozaic realizat din pietre este considerat cel de pe podelele de la Pella, vechea capitala a Macedoniei si loc de nastere al lui Alexandru cel Mare. Acesta este realizat astfel incat sunt subliniate luminile si umbrele, prin utilizarea unor pietre cu tonalitati coloristice apropiate, un asemenea mozaic aducand mai mult cu o pictura.

In perioada elenistica apar numeroase orase noi, ceea ce permite triumful arhitecturii civile in piatra. Aceleasi principii de simetrie si rationalism guverneaza urbanismul, dar preocuparea arhitectilor ramane adaptarea constructiilor la configuratia locului si a peisajelor. In aceasta privinta teatrele sunt exemple magnifice.

Sculptura elenistica pune in evidenta o sensibilitate total diferita de spiritul clasic. La sfarsitul secolului se face simtita o noua tendinta expresionista , preocupata atat de musculaturi exagerate cat si de subiectele legate de lupta si durere. Acest stil domina sculptura elenistica. Arta portretului cunoaste un succes tot mai mare .

Marea pictura greceasca a epocii elenistice este reprodusa in frescele de la Pompei . Pictorii stapanesc exprimarea tridimensionala .

Arta greaca dispare o data cu cucerirea romana , dar ecoul ei se va prelungi inca mult timp, constituind o inepuizabila sursa de inspiratie pentru curentele ce vor urma.

7. Mediul economic

Economia Romaniei este intr-o continua dezvoltare datorita reformelor economice. Principalele industrii ale Romaniei sunt cea textila si de incaltaminte, industria metalurgica, de masini usoare si de ansamblare de masini, miniera, de prelucrare a lemnului, a materialelor de constructii, chimica, alimentara si cea de rafinare a petrolului. O importanta mai scazuta reprezinta industriile farmaceutica, a masinilor grele si a aparatelor electrocasnice. In prezent, industria constructoare de masini este in continua dezvoltare. Industria romaneasca de IT cunoaste o crestere anuala constanta. Puterea economica a Romaniei este concentrata in primul rand pe producerea de bunuri de catre intreprinderile mici si mijlocii in industrii precum cea a masinilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimica, farmaceutica, a aparatelor electrocasnice si a imbracamintei[12].

Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de masini, chimica, petrochimica, a materialelor de constructii, de prelucrare a lemnului si industria usoara.

In cadrul industriei constructoare de masini se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru si marin la Ploiesti, Targoviste, Bacau, Bucuresti si Galati, utilaje miniere la Baia Mare, Petrosani si Sibiu, masini unelte la Bucuresti, Oradea, Arad, Rasnov si Targoviste, si produse ale industriei de mecanica fina.

Industria electronica si electrotehnica este reprezentata prin intreprinderi amplasate in principal in Bucuresti, Iasi, Timisoara, Craiova, Pitesti. Tractoare se produc la Brasov, Craiova, Miercurea-Ciuc, iar alte masini agricole la Bucuresti, Piatra Neamt, Timisoara si Botosani. Locomotive se produc la Bucuresti si Craiova, vagoane la Arad, Caracal, Drobeta-Turnu Severin, autoturisme la Pitesti, Craiova, Campulung-Muscel, autocamioane la Brasov troleibuze la Bucuresti, nave maritime la Constanta, Giurgiu, Oltenita si aeronave la Bucuresti, Bacau, Brasov si Craiova.

Industria chimica s-a dezvoltat in ultimele decenii datorita existentei unei game largi de materii prime existente in tara: cantitati de sare, sulf, potasiu, lemn de rasinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sarii s-a dezvoltat la Borzesti, Baile Govora, Ramnicu Valcea, Tarnaveni si Giurgiu. Acid sulfuric se produce la Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica, Turnu Magurele, Valea Calugareasca si Navodari.

Industria petrochimica produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la Brazi si Borzesti, mase plastice la Ploiesti, Fagaras, Brazi, Borzesti, Pitesti, fire si fibre sintetice la Botosani, Savinesti, Roman, Iasi. Industria chimica si industria celulozei si hartiei sunt reprezentate prin numeroase centre in toata tara. Se produc medicamente si produse cosmetice, coloranti, vopsele si detergenti.

In cadrul industriei materialelor de constructii se produce ciment, sticla si articole din sticlarie, ceramica pentru constructii, prefabricate, var. Principalele intreprinderi de ciment se afla la Bicaz, Brasov, Fieni, Comarnic, Turda. Sticla se produce si se prelucreaza la Bucuresti, Medias, Tarnaveni, Dorohoi, Turda, Avrig.

Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. In combinatele de prelucrare a lemnului se produc placi aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobila. Cele mai importante unitati se afla in zonele montane si submontane, la Suceava, Bistrita, Focsani, Pitesti, Ramnicu Valcea, Targu Jiu, Arad, Targu Mures, Reghin, Satu Mare, Bucuresti, Braila si Constanta.

Industriile usoara si alimentara au traditie in Romania, deoarece exista importante baze de materii prime autohtone. Importante sunt, de asemenea, industria bumbacului, industria de prelucrare a lanii, a confectiilor si tricotajelor la Bucuresti, Botosani, industria zaharului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificatiei.

Economia Greciei este una cu orientare spre piata si interventie minima din partea statului. Incepand cu jumatatea anilor ’90 scena financiara elena este caracterizata de un nou dinamism. Convergenta nominala a economiei grecesti cu economiile partenerilor sai din UE a fost decisiva si bine pusa la punct; insa indicatorii macroeconomici continua sa creasca[13].

Grecia era o tara cu traditie exclusiv in agricultura dar in ultima vreme importanta activitatilor din primul si al doilea sector economic (agricultura si, respectiv, industria) a intrat pe o panta descendenta in favoarea ascensiunii din sectorul serviciilor.

Cele mai importante ramuri economice sunt productia de manufactura, care ocupa 12% din PIB si 14,4% din rata totala a fortelor de munca, si constructiile care ocupa 7,2% din PIB si 7,3% din rata de angajare.

Industria de manufactura inglobeaza un numar mare de intreprinderi mici si mijlocii, fiind caracterizata de un grad mare de flexibilitate si initiativa. Majoritatea companiilor de manufactura sunt mici afaceri familiale, in timp ce marile companii se dedica industriei produselor alimentare si bauturilor, imbracamintii si textilelor, produselor chimice si plastice, petrolului si produselor pe baza de carbune, produselor din sticla si cimentului, iar noile intreprinderi care sunt in dezvoltare dedicate tehnologiei si telecomunicatiilor.

Agricultura reprezinta in continuare o sursa importanta de venit. Conditiile climatice ale Greciei favorizeaza cultivarea legumelor si fructelor (maslinele si uleiul de masline, strugurii, pepenii galbeni, piersicile, rosiile si portocalele sunt unele dintre cele mai importante culturi din Grecia), tutunului, bumbacului, viilor, ca si crescutul oilor si caprelor.

Activitatile din sectorul primar au beneficiat vreme indelungata de fondurile UE. In momentul de fata, agricultura se concentreaza asupra cresterii competitivitatii prin mecanisme de productie, de procesare si de marketing, dar si asupra modernizarii infrastructurii si a zonelor rurale prin protejarea si imbunatatirea resurselor naturale si a mediului.

In domeniul pescuitului, piscicultura s-a dovedit a fi industria cu cea mai mare si rapida dezvoltare, transformand Grecia in lider pe piata mondiala a crescatorilor de peste.

Sectorul serviciilor din Grecia este cel mai bine reprezentat si are cea mai rapida dezvoltare din economie, contribuind cu aproximativ 70% la PIB si ocupand 61% din rata totala de angajare. Cele mai importante domenii din sectorul serviciilor sunt: turismul, navigatia, finantele si comertul.

Turismul reprezinta cea mai dezvoltata industrie in Grecia, plasandu-se pe locul al 15-lea in ierarhia mondiala a destinatiilor turistice si primind in jur de 13 milioane de turisti anual, mai mult decat populatia totala a tarii.

Navigatia este un alt sector dinamic in economia tarii si un reprezentant eficient al Greciei in lume. Flota comerciala a Greciei se afla pe locul 5 mondial ca putere marina si reprezinta 50% din flota Uniunii.

8. Comentarii finale

Atat Romania cat si Grecia sunt doua tari ce apartin continentului european fiind situate in Peninsula Balcanica. Datorita pozitiei lor tarile dispun de un numar mare de cai de acces atat aerian, maritim si rutier, cu ajutorul acestora realizandu-se legatura in diferite tari.

Relieful Romaniei este variat, pe teritoriul sau formele de relief sunt distribuite armonios pe trei mari nivele, bine diferentiate. Grecia este una din cele mai muntoase tari din Europa, circa 80% din relieful tarii este muntos sau deluros. Altitudinea maxima inregistrata in Romania este de 2543 m in vf. Moldoveanu, in timp de vf. Mytikas din muntii Olimp ocupa cu cei 2919 m pozitia cea mai inalta din Grecia.

Climele celor doua tari difera total, Romania avand o clima temperat continentala datorata pozitiei ocupate in continentul european, in timp ce in Grecia se intalnesc trei categorii de clima in functie de zona respectiv: clima mediteraneana, clima alpina si clima temperata.

Din punctul de vedere al hidrografiei Romania are pe teritoriul sau un numar mare de rauri mare parte izvorand din muntii Carpati, teritoriul fiind traversat si de fluviu Dunarea, in timp ce raurile Greciei seaca in majoritate pe durata verii.    

Grecia dispune de cea mai variata flora din Europa (5500 de specii), in timp ce in Romania flora care atrage atentia se regaseste in Delta Dunarii. 

In ceea ce priveste fauna atat Romania cat si Grecia dispun de unele din cele mai bogate si variate faune din Europa.

Romania se intinde pe o suprafata de 238.391 km² si are o populatie de 21.673.328 locuitori, aproximativ de doua ori mai mare ca a Greciei care are populatia estimata la 11.040.650 locuitori distribuiti pe un teritoriu de 131.950 km². Cele doua tari au o densitate a populatiei relativ apropiata valoric, 90,92 locuitori/ km² in Romania, respectiv 83,67 locuitori/ km² cat are Grecia.

Ambele tarii au religia majoritara pe cea ortodoxa.

Mediile istorice ale celor doua tari sunt foarte complexe, ambele avand o istorie foarte bogata. Si Romania si Grecia au avut un drum lung de la inceputile istoriei pana la formarea statului independent.

Din punct de vedere al mediului politic ambele state sunt republici, conduse de un presedinte ales de catre populatia tarii. Incepand cu 1 ianuarie 2007 Romania s-a alaturat Uniunii Europene, organizatie in care Grecia era deja membra cu vechime.

Mediul cultural greceasc a evoluat pe parcursul miilor de ani. Cultura Greciei a constituit o inepuizabila sursa de inspiratie pentru curentele care au urmat. Multe din elementele culturale deprinse de grecii au ajuns prin intermediul romanilor si la poporul nostru.

Cea mai dezvoltata industrie a Greciei este industria turistica. Alta ramura importanta este sectorul de navigatie. Romania este intr-o continua dezvoltare datorita reformelor economice.