MANAGEMENTUL PRODUCTIVITATII IN INDUSTIA OSPITALIERA

Productivitatea angajatilor reprezinta preocuparea directa pentru management in industria turistica si intr-o buna masura influenteaza succesul intreprinderii, activitatea fiind munca-intensiva. Lucratorul este cheia cresterii productivitatii in industria ospitalitatii.

Cresteri mari de productivitate s-au inregistrat in domeniul manufacturier in care au utilajele au inlocuit munca fizica. Domeniul ospitalitatii prezinta restrictii referitoare la cantitatea de utilaje sau de automatizare pe care o poate adopta. In multe activitati chiar productivitatea este aceeasi ca acum mai multi ani in urma (de exemplu, o camerista nu poate pregati mai multe camere). Totusi utilaje eficiente se pot introduce chiar si in industria ospitalitatii, cum ar fi cele din alimentatie, mai ales in domeniul alimentatiei rapide. In industria hoteliera de asemenea, prin introducerea sistemelor computerizate poate interveni o crestere a productivitatii.

Metodele de munca se schimba in domeniul turistic, existand la nivelul productiei culinare mai mult o abordare de fabrica decat de bucatarie.

Domeniul alimentatiei rapide a eliminat nevoia de ospatari, imbunatatind conceptul de autoservire. Introducerea de noi servicii, de exemplu in industria ospitalitatii, a imbunatatit de asemenea productivitatea. In ciuda imbunatatirilor inregistrate in domeniul utilajelor si metodelor de munca, cheia productivitatii in industria ospitalitatii raman lucratorii. De aceea, cresterea productivitatii acestora este permanent prezenta in activitatea managerilor din domeniu.

Atat managementul, cat si grupurile de munca trebuie sa porneasca de la principiul ca cresterea productivitatii reprezinta baza cresterilor de venituri. Respectarea principiilor managementului resurselor umane si existenta unei bune colaborari intre management si personal contribuie la cresterea productivitatii .

1Factorii principali in cresterea productivitatii

Activitatea de turism necesita programe lungi de munca in care solicitarea lucratorilor va fi de cele mai multe ori maxima. Cercetarile au demonstrat ca productivitatea scade si absenteismul creste cand programul de munca creste peste cel existent in alte ramuri de activitate. Astfel, orele suplimentare lucrate au contribuit chiar la descresterea productiei pe ora, reducandu-se astfel potentialul de crestere a productivitatii. (Rolul pauzelor in programul de munca: ele nu trebui sa fie planificate, cele mai bune rezultate obtinandu-se cand angajatul decide care sunt momentele optime de luare a pauzelor.)

Oboseala se prezinta sub doua forme:

– psihologica (subiectiva);

– fizica (obiectiva).

Oboseala psihologica apare atunci cand individul nu este potrivit postului respectiv; daca activitatea este monotona cresc sansele de aparitie a acestei forme de oboseala.

Oboseala fizica este rezultatul factorilor de mediu in care lucratorul isi desfasoara activitatea: zgomot, iluminare, ventilatie, temperatura, umiditate etc.

Temperatura: cercetarile au demonstrat ca este de 3 ori mai costisitor sa racesti aerul decat sa-l incalzesti, dar efectul economic se masoara prin cresterea productivitatii, imbunatatindu-se conditiile de munca ale lucratorului.

Se impune instalarea unor sisteme de ventilatie in bucatarii pentru eliminarea excesului de caldura si umiditate (se considera ca volumul aerului din bucatarii trebuie schimbat la fiecare 2-3 minute, incat sa intervina 20-30 schimbari de aer pe ora). Se considera ca nivelul normal de umiditate trebuie sa se situeze la 30-50%.

Iluminatul. Cercetarile au demonstrat ca oboseala fizica poate fi cauzata mai rapid de munca in locuri necorespunzator iluminate, decat eforturile fizice propriu-zise. In acelasi timp, iluminatul necorespunzator conduce la obtinerea unei calitati necorespunzatoare a muncii.

Zgomotul. Trebuie realizate activitati de controlare a zgomotului prin doua procedee:

Eseu: Terenuri de golf – Clasificari, stil, arhitectura Referat: Intretinerea parasutelor

– eliminarea pe cat posibil a surselor de zgomot;

– reducerea intensitatii zgomotului prin folosirea unor materiale acustice.

Pentru atenuarea unui nivel moderat de zgomot se utilizeaza crearea unui permanent fond muzical care influenteaza direct performanta in munca. Cercetarile realizate in domeniul manufacturier au demonstrat ca 90% din lucratori prefera sa lucreze pe fond muzical.

Simplificarea muncii reprezinta termenul general folosit pentru orice incercare sistematica de a gasi cel mai economic mod de realizare a unei sarcini. Aceasta nu accentueaza ideea de efort fizic mai mare sau rapid, ci ideea de eliminare a etapelor inutile care nici nu adauga valoare produsului si nici nu ajuta procesul de productie. Aceasta simplificare poate implica schimbari in echipamentele de munca si procedurile de munca.

Cresterea productivitatii printr-un mic efort uman constituie obiectivul principal in domeniul ospitalitatii. Studiile realizate in domeniul alimentatiei publice au demonstrat ca lucratorii sunt productivi numai 50% din timpul de lucru. Procesul de simplificare a muncii poate avea drept piedica rezistenta lucratorilor in fata schimbarilor care le afecteaza obiceiurile de munca, sentimentul de familiaritate a muncii si increderea. Managementul trebuie sa explice necesitatea schimbarilor implicand lucratorii in acest proces prin considerarea propriilor lor sugestii.

2 Motivatia productivitatii

Organizatiile trebuie sa dispuna de un sistem motivational referitor la productivitate a carui aplicare prezinta avantajele:

– motiveaza angajatii sa reduca costurile si sa creasca productivitatea;

– conduce la cresterea castigurilor lucratorilor printr-un sistem prin care sumele cuvenite acestora cresc odata cu productivitatea.

Pentru ca sistemul sa conduca la cresterea rezultatelor organizatiei este necesar ca lucratorul sa aiba certitudinea ca daca obtine o crestere a productivitatii, aceasta ii va fi recunoscuta printr-o salarizare mai buna. Prin aceasta se reuseste motivarea celor care obtin performante nesatisfacatoare la nivelul grupului.

Productivitatea este influentata si de alti factori:

– nevoia de realizari;

– nevoia de recunoastere si apreciere din partea managementului;

– posibilitatea de avansare;

– munca insasi;

nevoia de asumare a responsabilitatii.

3Cercurile de calitate

Acest concept reprezinta o idee popularizata de managementul japonez care apoi a fost adoptata si adaptata de organizatii din alte tari. Cercurile de calitate sunt grupuri de 17-12 manageri si lucratori care apartin aceluiasi compartiment, intalnindu-se regulat pentru a rezolva probleme legate de munca.

Cercurile de calitate au fost initial lansate pentru a descoperi cai de mentinere a calitatii unor produse tehnice ca in industria autoturismelor sau aerospatiala. Acestea pot fi utilizate pentru a descoperi solutii pentru cresterea productivitatii in industria ospitalitatii.

Avantaje:

informatiile ce sunt folosite sunt obtinute de la cei care cunosc bine activitatea respectiva;

angajatii simt ca sunt implicati in problemele creative ale activitatii lor si ale mediului de munca. Ei sunt incurajati sa foloseasca aceasta posibilitate pentru imbunatatirea activitatii, participand la luarea deciziilor fiind parte a echipei ce analizeaza problema respectiva.

conceptul de echipa poate incuraja motivatia si productivitatea.

Exista si unele aspecte negative ale metodei:

o      unii manageri pot avea sentimentul ca se simt amenintati, pierzand din statutul functiei respective odata cu reducerea distantei manager-lucrator;

o      daca discutiile si sugestiile nu sunt aplicate, lucratorii pot avea un sentiment de frustrare mai mult decat inainte;

o      consumul de timp pentru aceste intalniri.

In industria ospitaliera, aceasta metoda a fost folosita prin organizarea de intalniri management-lucratori prin care se analiza o anumita zona a activitatii intreprinderii, cautandu-se metode pentru imbunatatirea activitatii.