Dezvoltarea turismului romanesc

Dezvoltarea turismului romanesc

1. Dezvoltarea turismului intern

Tabel nr. 1 Evolutia structurilor de primire turistica

-numar de unitati-

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei

Grafic nr. 1

Componenta principala a bazei tehnico-materiale, cazarea turistica, prin numarul sau important de locuri si prin structura acestora, aflata intr-o permanenta adaptare la evolutia cererii turistice, constituie un puternic sprijin pentru intreaga activitate turistica din tara noastra.

Analizand ponderea fiecarui tip de structuri de primire turistica in total capacitate de cazare in anul 2007, se observa ca intr-o prima grupa intra pensiunile turistice care detin 45,3% din numarul total, urmate la o diferenta mica de hoteluri si moteluri 33,6%, vile si bungalow-uri 12,7%, unitati care domina baza de cazare a statiunilor de interes general. Acestea sunt urmate la diferente mari de tabere de elevi si prescolari, 1,70%, cabane turistice 2,85%, camping-uri si casute 0,95%, hanuri turistice 0,15%, hosteluri 1,19%, cazare pe nave 0,03% si sate de vacanta 0,07%. Daca se are in vedere ponderea structurilor de primire turistica, cele principale (hoteluri, moteluri, vile si bungalow-uri), se ridica la cca. 70% din total, din care cca. 64,8% in hoteluri si vile, element pozitiv pentru activitatea turistica din tara noastra.

In ceea ce priveste hanurile si motelurile, desi importante pentru turismul itinerant, sunt slab reprezentate, iar structurile complementare detin 30% si au grad de confort redus.

Nu intotdeauna exista o corelatie intre potentialul turistic existent si gradul de utilizare a structurilor de primire, fapt ce se datoreaza, in mare masura, turismului itinerant si celui profesional-de afaceri.

Tabel nr.2 Numarul innoptarilor in structurile de primire turistica

cu functiune de cazare

-mii innoptari

Nr. Crt	STRUCTURI	ANII
	Hoteluri si moteluri -din care straini
	Hoteluri pt. tineret -din care straini
	Hosteluri -din care straini
	Hanuri turistice -din care straini
	Cabane turistice -din care straini
	Campinguri si unitati tip casuta -din care straini
	Vile turistice si bungalouri -din care straini
	Tabere de elevi si prescolari -din care straini
	Pensiuni turistice -din care straini
Document online: Facilitarea emotionala a gandirii - intelegerea si analizarea emotiilor Referat: Lucrare - proiect - metode de invatare a driblingului	Popasuri turistice -din care straini
	Sate de vacanta -din care straini
	Spatii de cazare pe nave -din care straini
Total -din care straini

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei

Grafic nr. 2

Numarul total al innoptarilor a inregistrat o crestere de 1,64% in anul 2007 fata de 2003, de 1,58% fata de 2004, de 1,53% fata de 2005, iar fata de 2006 acesta s-a majorat cu 1,54%.

Innoptarile efectuate de turistii straini au crescut numeric, intr-o mare masura, de la 2534 in 2002 la 5419 in 2006, acestia preferand sa apeleze cu precadere la serviciile unitatilor hoteliere, cererea turistica internationala concentrandu-se in proportie de 90,7% in hoteluri si moteluri.

Tabel nr.3 Numarul de turisti sositi in structurile de primire turistica

cu functiune de cazare.

Sursa:Anuarul Statistic al Romaniei

Evolutia circulatiei turistice se inscrie pe o traiectorie ascendenta, amploarea turismului romanesc devenind o realitate, exprimata cifric prin cresterea numarului de vizitatori de la 4847 in anul 2003, la 8691 in 2007.

Cifrele prezentate in tabelul 3 indica numarul turistilor care au participat la derularea activitatilor turistice, beneficiind de serviciile organizate ale unitatilor de cazare.

Grafic nr. 3

Numarul total de sosiri ale turistilor in unitatile de cazare turistica, in anul 2007 a fost de 8691 turisti, din care 75,9% reprezentau sosiri ale turistilor romani si doar 24,10% erau sosirile turistilor straini.

Comparativ cu anul 2003, in 2007 numarul sosirilor a crescut cu 17,93%, cresterea fiind mai accentuata in cazul turistilor romani.

Tabel nr.4 Durata medie a sejurului

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei

Indicatorul numar innoptari realizat de turistii romani, a inregistrat o crestere de 1,64% in anul 2007 fata de 2003, in timp ce si innoptarile turistilor straini au crescut cu 2,13% in aceasta perioada.

Grafic nr. 4

Dupa 2003 numarul turistilor romani cazati a oscilat continuu, ajungand in 2007 la 6342 fata de 3848, cu 1,64%, iar pe relatia internationala a crescut cu 2,35%.

Sejurul mediu pe total turisti romani cazati si innoptari, a inregistrat o scadere de la 3,5 zile/turist in 2003, la 3,2 zile/turist in 2007, in timp ce durata medie a sejurului realizata de turistii straini pe teritoriul tarii noastre, a scazut de la 2,5 zile/turist in 2003 la 2,3 zile/turist in 2007.

Durata medie a sejurului pe total turisti cazati, si romani si straini, inregistreaza o scadere semnificativa in anul 2007, cu 0,91 %.

Tabel nr. 5 Evolutia numarului de vizitatori, in functie de tara de origine, in perioada 2002 – 2006

SURSA: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005, Trim I-2006

Grafic nr.5

Grafic nr. 6

2 Evolutia turismului international al Romaniei

Turismul international al Romaniei a avut o evolutie remarcabila in perioada 1965 – 1980, perioada in care s-au dezvoltat capacitatile de cazare in special pe Litoral Marii Negre si in principalele statiuni balneoclimaterice.

Romania a constituit o destinatie importanta pentru tarile europene (Germania, Tarile Scandinave, Austria, Franta, Belgia, etc.) generatoare de fluxuri turistice catre tara noastra, in anul 1976 fiind inregistrat un numar record de turisti – 1,89 milioane.[1]

Evolutia turismului international al Romaniei nu a continuat sa mentina trendul ascendent al fenomenului turistic la nivel mondial, factorii de ordin politic conducand la o izolare relativa a tarii in deceniul noua al secolului trecut. Aceasta izolare ipusa de „interior” a avut repercusiuni importante asupra evolutiei turismului dupa 1989; Romania a pierdut piete importante, fluxul de turisti care reprezentau surse de venituri valutare insemnate pentru agentii economici.

Cererea tot mai scazuta de pe piata interna a fost cauzata si de schimbarile politice din decembrie 1989, astfel ca in 1990 s-a inregistrat un record privind numarul de plecari ale turistilor romani in strainatate (11,3 milioane), acest trend ridicat mentinandu-se pana in 1994. Dupa 1994, plecarile turistilor romani in strainatate a scazut semnificativ, astfel ca in 1995 si 1996 numarul plecarilor a scazut cu cca 45-50 de procente comparativ cu inceputul anilor ’90.

In perioada urmatoare, fluxul plecarilor in strainatate s-a mentinut relativ constant, in jururl cifrei de 6 milioane de cetateni romani ce au plecat in strainatate in actiuni turistice organizate sau individuale. Aceasta scadere accentuata este favorizata de o serie de factori de natura economica, sociala si politica.

Din punct de vedere politic, odata cu iesirea din „izolarea” impusa de politica dusa de guvernarea comunista in anii ’80, izolationism care a caracterizat in general tot „blocul comunist”, incepand cu anul 1990, accesul turistilor romani la programe de turism in strainatate a fost in linii mari nelimitat, restrictiile fiind de ordin politic, legate de regimul de obtinere a vizelor de intrare sau tranzit a tarilor din Europa Occidentala (spatiul Schengen) practicate de tarile Uniunii Europene ca masura impotriva imigratiei ilegale si a criminalitatii organizate.

Desi in ultima perioada turismul a inceput sa parcurga o cale ascendenta, totusi inca mai este „suferind” din cel putin doua motive, chiar daca prin privatizarea unitatilor de cazare se creeaza premisele imbunatatirii confortului spatiilor de cazare si a serviciilor oferite.

In primul rand sezonul pe litoral in Romania dureaza nici macar trei luni. Cum Romania nu areusit sa intre in marile cataloage de turism cu altceva in afara de litoral, cele aproximativ 70 de zile de soare de pe litoral nu ajung nici macar cererii interne, nemaivorbind de turistii straini.

In al doilea rand turismul inseamna investitii in infrastructura, un sector in care se inregistreaza un deficit considerabil, astfel zone cu potential turistic sunt scoase dintr-un potential circuit turistic, sau destinatie de vacanta.

1.4 Fluxuri si tendinte

Civilizatia secolului XXI va aduce schimbari majore in cadrul industriei turismului ce vor reflecta schimbarea sistemului de valori a consumatorilor de produse turistice, a schimbarilor din planul politic, si a cresterii explozive a tehnologiei informatiei. Nici un aspect al industriei turismului nu va ramane insensibil la aceste schimbari.

Figura nr. 1. Schimbari in mediul de activitate al intreprinderilor de turism

Previziunile specialistilor privind evolutia turismului in urmatorii ani sunt optimiste, preconizandu-se o crestere durabila pentru primul deceniu al secolului XXI.

Aceasta crestere se bazeaza pe dezvoltarea economica mondiala, pe cresterea demografica, pe dezvoltarea tehnologiei (internetul si comertul electronic falicitand achizitionarea de produse turistice).

Explicatiile cresterii pot fi:

Oamenii devin mai experimentati in discernamantul si alegerea destinatiei de vacanta, cautarea de noi produse turistice, de noi locuri turistice

Gradul de mobilitate al turistilor creste, micul trafic transfrontalier este mai facil de efectuat

Dezvoltarea infrastructurii si a transporturilor

Ponderea vacantelor scurte va creste in dauna celor „clasice”

Marimea numarului de concedii, la doua sau chiar trei perioade de vacanta pe an

Preocuparea crescanda pentru conservarea mediului inconjurator

Media sejururilor va fi de sapte zile sau mai putin, in 63% din cazuri.

Din punct de vedere al mijloacelor de transport, cele mai folosite mijloace de locomotie vor fi automobilele 58%) sau zborurile aeriene 31%).

In aceste conditii agentiile tour-operatoare trebuie sa respecte urmatoarele imperative:

Sa se asigure ca dezvoltarea afacerilor lor este focalizata spre calitatea si consistenta ofertelor de produse si servicii turistice,

Sa livreze valori in schimbul banilor incasati,

Sa utilizeze cat mai eficient tehnologia informatiilor pentru identificarea segmentelor de piata cu care urmeaza sa comunice

Studiiile Organizatiei Mondiale a Turismului atrag atentia asupra necesitatii de a corela programele de marketing cu politica de produs a agentiilor de turism.

Importanta cultivarii imaginii in selectarea de catre turist a unei destinatii de vacanta este in continua crestere. In timp ce imaginea turistica se va mentine ca un factor important in cultivarea sentimentului de siguranta al turistilor, „producatori” de vacante din secolul XXI vor adauga o noua dimensiune prin cultivarea atractivitatii si originalitatilor destinatiilor oferite spre vizitare.

Previziunile pentru anul 2008 sunt strans legate de evolutia evenimentelor politico-militare din Irak. Conform cu cifrele avansate de Consiliul Mondial al Turismului, (WTTC) in 2006 se preconizeaza ca industria turismului va avea o crestere reala de 2,9%.[3].

Pentru intervalul cuprins intre lunile mai si august expertii au evaluat situatia turismului mondial cu 3,6% ceea ce inseamna o evolutie buna (4% fiind media pentru “buna”). In prima perioada, o continuare e trendului inregistrat in 2002, evolutia cea mai apreciata a avut-o continentul american, in schimb in a doua perioada continentul european avand o evolutie apreciata la 3,8% ceea ce este peste media prevazuta la nivel mondial.

Pentru urmatorii zece ani se preconizeaza o cestere reala de 4,6% anual, astfel pentru 2013 turismul mondial sa genereze circa noua mii de miliarde de dolari.

Din punct de vedere al sosirilor, World Tourism Organization estimeaza o cestere a numarului de sosiri la nivel mondial, pentru 2010 fiind prevazut sa se atinga o cifra de 1006,4 milioane, iar pentru 2020 se estimeaza ca numarul sosirilor sa atinga o cifra de 1561,1 milioane cu o crestere medie anuala de 4,1% in perioada 1995-2020.

Pe regiuni rata de crestere anuala cea mai ridicata o au Orientul Mijlociu cu 7,1% urmata de Asia de Est/Pacific cu 6,5% si Asia de Sud cu 6,2%. Cea mai mica rata de crestere o va inregistra Europa cu 3%, dar care va pastra suprematia pe ansamblu avand o pondere de 45,9%.

In timp ce continental american va avea o pondere constanta in jurul a 18-19%, cresterea semnificativa o va avea zona Asia de Est/Pacific care va avea in 2010 o pondere de 14,4% iar in 2020 ponderea va creste la 25,4% fiind a duoa zona turistica din lume dupa Europa. Cifrele avansate privind estimarile facute pentru zona Asiei de Est/Pacific sunt bazate pe o potentiala crestere economica si demografica (doua treimi din populatia mondiala) ce se

inregistreaza intr-un ritm accelerat, chiar si in conditiile in care economia globala ar suferi o recesiune. Aceasta crestere este evidenta hiard aca economia acesteia a suferit din cauza unei crize financiare ce a avut loc in 1997-1998.

Toate formele de turism (business, placere etc.) se vor dezvolta deschizandu-se noi resurse si piete turistice, mai ales pentru sectorul business ca urmare a “deschiderii” economice a societatii chineze. China a fost vizitata in 2005 de 37.000.000 de turisti, situandu-se pe locul 6 in topul celor mai vizitate tari din lume.

Tabel nr. 1. Mutatii in alegerea destinatiilor si durata calatoriilor[4]

Pe continentul european cateva tari care se aflau pana nu de mult, in spatele “cortinei de fier” au devenit noi si atractive destinatii turistice, printre punctele de atractie numarandu-se orasele, plajele de pe litoralul Marii Adriatice desi piata turistica nu este dezvoltata inca, marile companii, de exemplu TUI sau Thomas Cook au facut primii pasi in industria turismului din aceste tari.

Europa Centrala si de Est (ECE) are in fluxurile turismului international o pozitie geografica perfecta, chiar la mijlocul distantei dintre doua surse majore: Europa Occidentala de o parte si Federatia Rusa, de alta. Ritmul de crestere a turismului in zona ECE va fi mai mare cu 50% fata de ritmul mediu de crestere a turismului European, respectiv 4,6% atingand 223.000.000 sosiri in 2020, pentru intregul continent estimandu-se aproximativ 717.000.000 sosiri in 2020.

Argumentele suplimentare in acest sens pot fi evolutia previzibila a procesului de integrare europeana, care va deschide frontierele, va introduce o moneda unica, va intensifica legaturile de afaceri si culturale. Ultimul, dar nu cel mai putin important argument adus in favoarea zonei priveste pretul moderat al produsului turistic in regiune, cu influenta hotaratoare asupra vanzarilor. Dintre formele de turism, cele mai dinamice se estimeaza ca vor fi : turismul de afaceri si turismul de congrese si reuniuni internationale.

Din punct de vedere economic, turistii din Europa Centrala si Tarile Baltice sunt dispusi sa cheltuie intre 500 si 1000 de euro de persoana pentru o scurta vacanta, dar din considerente economice, turistii romani aleg destinatiile pentru a-si petrece vacanta in functie de pret, cererea pentru excursiile externe fiind in scadere in ultimii ani.

Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor estimeaza pentru urmatorii 10 ani o crestere cu 4,3% anual. Deasemenea veniturile din turismul international al Romaniei va avea o rata de crestere de 7,3% iar capitalul investit va creste cu 2,6% anual.[5]

Pe termen scurt, anul 2005 si mai ales 2006 vor fi cei in care industria turismului va atinge nivelul realizat inainte de 11 septembrie 2001, inregistrandu-se o crestere mai putin spectaculoasa de 2-3% pentru 2005 si 3-4% pentru 2006. 

Pentru Romania, estimarile pentru 2009, conform unor calcule previzionare sunt optimiste asteptandu-se o crestere a ratei anuale a sosirilor cuprinsa intre 6 si 7%. Deasemenea durata medie a sejurului va fi de 3,5 zile. Circulatia turistica interna va avea o rata de crestere de 5-6% in conditiile unui sejur mediu de 4,5 zile.

Privind prisma incasarilor estimate din turism pentru anul 2006 ele vor atinge 750.000.000 de dolari, tot pentru aceasta perioada sunt asteptati sa soseasca in Romania circa 1.200.000 de turisti straini.

Tendintele turistilor romani sunt : scurtarea duratei sejurului, optarea pentru destinatii mai putin costisitoare si mai apropiate, folosirea mai intensa a mijloacelor de transport terestre care sunt mai ieftine, chiar daca sunt mai putin confortabile. Tarile de destinatie preconizate a fi printre locurile de vacanta cele mai appreciate de romani sunt : Spania, Italia, Grecia si Turcia.

Tendinta descrescatoare inregistrata in ultimii ani pentru turismul intern se va mentine si in continuare, din motive obiective : conditionarea vanzarilor de locuri catre agentii, taxe suplimentare care se aplica in momentul cazarii la pachetul total de servicii, la care se adauga faptul ca nimeni nu mai vrea sa investeasca pe litoralul romanesc.

Estimarile W.T.O. privind evolutia viitoare a turismului in lume sunt foarte optimiste. In aceste conditii, Romania va trebui sa-si concentreze eforturile pentru valorificarea optima a potentialului turistic de care dispune, printr-o diversificare, modernizare si adaptare permanenta a pfertei la nivelul cerintelor internationale. Perspectiva ca zona Centrala/Est Europeana sa devina, in viitor, un important pol receptor al fluxurilor internationale de turisti trbuie sa convinga si sa stimuleze in acelasi timp Romania, in adoptarea unor masuri adecvate de integrare turistica, cat mai rapida, in structurile europene.

In conditiile realizarii programului de restructurare si modernizare a ofertei turistice romanesti coroborata cu tendinta de crestere a sosirilor de turisti straini in zona Europei Centrale si de Est, este de asteptat ca turismul international al Romaniei sa cunoasca o revigorare semnificativa.

Datorita diversificarii ofertelor, se contureaza noi perspective pentru Romania care se inscrie in noile tendinte manifestate pe plan mondial care sustin turismul individual in dauna turismului de masa.