Turism
Gradul de valorificare a potentialului turistic - judetul BrasovGradul de valorificare a potentialului turistic - judetul Brasov 1. Analiza structurilor turistice existente la nivelul judetului Structuri de primire turistica pe tipuri de structuri existente
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2005, Breviar statistic nr. 1/ 2009. Capacitatea de cazare existenta la 31 iulie 2008, INS Se analizeaza numarul de unitati de cazare si numarul de locuri prin calcularea a doi indici: indicele mediu si ritmul mediu. Pentru numarul de unitati:
Ī= n-1√yn/y1 *100 R = Ī- 100% Ī= 4√539/338 *100 =112% R = 12% Se remarca faptul ca in 2008 numarul de unitati de cazare creste fata de 2005 (anul de referinta) cu un indice mediu de 112%, ajungand de la 338 la 539 de structuri de primire turistice si cu un ritm mediu de 12%. Structura unitatilor de cazare pe forme de proprietate
Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare in anul 2006, INS, Breviar statistic nr. 1/ 2009. Locuri de cazare turistica pe tipuri de structuri existente la 31 iulie
Sursa: Institutul National de Statistica-Informatii Statistice (2005/2008), Breviar statistic nr. 1/ 2009. Pentru locurile de cazare analizam , ca si in cazul unitatilor, indicele mediu si ritmul mediu. Ī= √14078/ 10310 *100 =106,4% R = Ī- 100% = 6,4% Se remarca faptul ca in 2008 numarul locurilor de cazare creste fata de 2005 (anul de referinta) cu un indice mediu de 106,4%, ajungand de la 10310 la 14078 locuri de cazare , si cu un ritm mediu de 6,4%. Indicii de utilizare neta a locurilor de cazare 2005/2008
Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare in anul 2006, INS, Breviar statistic nr. 1/ 2009. www.adrcentru.ro Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare Numar de sosiri in judetul Brasov in perioada 2003-2008
Numar de innoptari in judetul Brasov in perioada 2003-2008 (total, turisti romani, straini)
Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare in anii 2003-2008, Statistica teritoriala 2004, Breviar statistic nr. 1/ 2009.
Durata medie a sejurului in perioada 2003-2008 (total, turisti romani, turisti straini)
Sursa: www.judbrasov.ro, Breviar statistic nr. 1/ 2009. Se face o corelatie intre circulatia turistica si dezvoltarea economico-sociala prin calcularea coeficientului de corelatie r, pentru a studia modul in care valoarea PO influenteaza sosirile de turisti in judetul Brasov pe durata a 4 ani (2005-2008). Coeficientul de corelatie:
xi=PO iar yi = numarul de sosiri; i =936,2*10; Σ x Σ yi = 1365020 sosiri ry/x =[ 4*10 (237,2*328000+239,5*290320+230,5*324935+229*421765)-10*936,2*1365020 ] / √ [4*10*(56263,84+57360,25+53130,25+52441)-876470,44*10]*38073087000 ry/x = 10*(-2671954)/ √ 10*310,92*38073087000 ry/x = - 0,77- legatura ar fi una puternica si inversa. Insa nu putem spune ca populatia ocupata influenteaza negativ numarul de sosiri, deoarece mai sunt si alti factori care actioneaza asupra acestuia. Cred ca aceasta corelatie ar trebui completata cu o analiza calitativa. 2. Previziunea circulatiei turistice (pentru numarul total de sosiri turisti) Metode de previziune: Pentru a face previziunea circulatiei turistice, atat pentru numarul de sosiri cat si pentru numarul de innoptari, analizam coeficientul de corelatie v prin 3 metode: metoda indicelui mediu , metoda trendului liniar si metoda sporului mediu. In situatia in care nu se obtine o valoare a lui v <5%, se opteaza pentru metoda cu v cel mai apropiat de aceasta valoare. 1. Metoda indicelui mediu de dinamica:
ŷi =yi* Ī i=1,n σ=√∑(yii -ŷi)2/n σ=38693.31 y = ∑yi/n= 362633.4 v= σ / y v=10.67>5% Ī=√yn/y1 = 1.08 2. Metoda trendului liniar
Ŷ=a+bi a=∑yi/n=y a=362633.4 σ=31112.7 v=31112.7/362633.4= 8.57%>5% b=∑(i*yi)/ ∑i b=371739/10=37173.9 3. Metoda sporului mediu (Δ)
Δ=(yn-y1)/(n-1) Ŷi=Ŷi-1 + Δ =y1+ (i-1)* Δ σ=41437.62 Δ=(448147-328000)/4=30036.75 v=41437.62/ 362633.4 = 11.42%>5% Asadar, observam ca se obtine cea mai mica valoare a lui v in cazul metodei trendului liniar, cu ajutorul careia vom face si previziunea pe urmatorii 3 ani.
In perioada 2006-2008 a avut loc o crestere a numarului de sosiri de turisti in judetul Brasov. In anul 2006 numarul de sosiri turisti a fost cu 5,8% mai mare, urmand ca in 2006 si 2007 sa creasca cu 14,09% respectiv cu 22,3% fata de anul 2005. Astfel se poate spune ca turismul are o evolutie pozitiva , atragand un numar din ce in ce mai mare de turisti, ceea ce trebuie mentinut si in viitor, prin adoptarea unor solutii de dezvoltare a turismului. 3. Previziunea circulatiei turistice (pentru numarul total de innoptari turisti) Metode de previziune: 1. Metoda indicelui mediu de dinamica:
σ= 78349.86 y= 889677.8 v= 78349.86 /889677.8 = 8.8% > 5% 2. Metoda trendului liniar:
a= y =889677.8 b=∑i*yi/∑i = 412976/10 =41297.6 ; σ= 58069.93 v= σ/y =58069.93 / 889677.8 = 6.52%>5% 3. Metoda sporului mediu (Δ):
Δ=(yn-y1)/(n-1) Δ=28929.5 σ= 80398.46; y=889677.8 v=80398.46 / 889677.8 = 9.03%>5% Dintre metodele prezentate, vom alege metoda trendului liniar (pentru ca v are cea mai mica valoare, de 6.52%) pentru a face previziunea pentru urmatorii 3 ani.
In perioada 2006-2008, a avut loc o crestere a numarului de innoptari de turisti, fata de 2005, cu urmatoarele procente: 1,3%, 5,4%, respectiv 9,5%. Pentru ca turismul din judetul Brasov sa mentina acest trend in crestere, consider ca este necesara adoptarea unor programe de dezvoltare a zonei, imbunatatire a echipamentelor turistice si a infrastructurii. 4. Directii de valorificare a potentialului turistic din judetul Brasov Ca solutii de valorificare a potentialului turistic din judetul Brasov, as propune mai intai cateva care faciliteaza accesul turistilor in diverse sate si comune: construirea unei centuri ocolitoare in jurul Brasovului care sa asigure descongestionarea orasului de traficul de tranzit si unirea acestuia cu viitoarea autostrada Bucuresti -Brasov . Municipiul Brasov este afectat de traficul de tranzit datorita atat pozitiei geografice cat si a retelei de drumuri, fie radiale fie concentrice fata de perimetrul orasului; Modernizare drumuri judetene si de interes turistic: DJ 103A Zizin, Vama Buzaului, DJ 112F Moieciu de jos, Moieciu de sus, DJ 112G Pestera, Magura, Zarnesti; Modernizare drum comunal: DC 81 Victoria ,Vistisoara, Statiunea Complex Sambata si impietruirea drumurilor comunale din Bran, Ucea si Ticus ; Sistem integrat pentru colectarea si epurarea apelor uzate din zona Rupea (Rupea, Hoghiz, Homorod, Ungra.) si din zona Codlea (Codlea, Halchiu, Feldioara, Dumbravita, Bod ); Alta propunere ar fi restaurarea in situatia unui Complex traditional de prelucrat lana, in urma caruia se vor identifica o serie de obiective etnografice care intregesc oferta si atractia turistica din judetul Brasov. Aceasta propunere ar avea drept scop reconstruirea si includerea in circuit turistic a unui Complex traditional de prelucrat lana, in comune din judetul Brasov. Alte solutii care determina dezvoltarea turismului in judetul Brasov ar fi: Dezvoltarea domeniului schiabil al judetului (Poiana Brasov, Predeal, Paraul Rece, Bran si Moeciu), pe de o parte pentru a face fata concurentei reprezentate de 'oferta de specialitate' a judetului vecin Prahova (Azuga, Busteni, Sinaia), iar, pe de alta parte, pentru a putea atrage un numar sporit de turisti externi (posibilitatea organizarii Jocurilor Olimpice din 2018, 2022); Construirea unui parc de distractii adresat in egala masura adultilor si copiilor. Brasovului si zonelor limitrofe le lipsesc spatiile de agrement sau un parc de distractii. Sa nu uitam ca parcurile de distractii exista in majoritatea oraselor turistice importante ale Europei, aducand venituri importante pentru locuitorii lor, precum si multe locuri de munca. Intr-o asemenea locatie pot fi incluse: amfiteatrul permanent care sa gazduiasca anual festivalul international 'Cerbul de Aur', manifestarile 'Zilele Brasovului', patinoarul artificial acoperit, cinematografe virtuale, montagne-rousse (maxi - carusel), tobogan acvatic si tobogan normal, locuri speciale de joaca pentru copii, 'trenul groazei', trenulete pentru copii, masinute, standuri de TIR pentru amatori, terenuri pentru mini-golf si golf, piste de role si skate-board, 'Festivalul Berii' (Berarul), festivaluri de arta populara, concursuri sportive cu caracter national si international (turnee de tenis, golf, concursuri de patinaj artistic, de hochei pe gheata), etc. Consider ca este necesara constructia unui patinoar acoperit, asa cum exista in tara la ora actuala, doar in Bucuresti, Galati, Miecurea-Ciuc si Gheorghieni, deoarece cred ca sporturile de iarna au un viitor cert in zona judetului Brasov Imbunatatirea protectiei mediului ca o conditie obligatorie in vederea dezvoltarii durabile. Restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural regional/local, cu evident potential turistic; refacerea cetatilor medievale in cadrul unui program intregrat, continand reabilitarea cetatilor, a legaturilor rutiere pana la aceste cetati, etc; restaurarea cladirilor cu elemente arhitectonice traditionale, reteaua stradala, centre culturale, muzee, parcari, drumuri, pentru introducerea lor in circuitul turistic; amenajarea de noi trasee turistice; Valorificarea potentialului turistic montan prin construirea infrastructurii necesare: drumuri, refugii alpine, trasee de drumetie, amenajare de partii de schi existente si dezvoltarea de noi partii, cu echiparile aferente, in conformitate cu normele europene privind siguranta turistului, instalatii de transport pe cablu, posturi Salvamont, etc; Cresterea calitatii serviciilor de cazare, prin reabilitarea/moderniza- rea/dotarea structurilor de cazare si crearea/reabilitarea structurilor de agreement turistic (ex: amenajare piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, etc.). In concluzie, se poate sublinia ideea ca o dezvoltare armonioasa a turismului pe intreg teritoriul contribuie la cresterea economica si sociala si la atenuarea dezechilibrelor aparute intre diverse zone, constituind si o sursa importanta de sporire a veniturilor populatiei. 5. Promovarea potentialului turistic al judetului Brasov pe piata interna si internationala Promovarea potentialului turistic al judetului Brasov se poate face in nenumarate feluri, dintre care sunt amintite cele mai importante: In primul rand promovarea destinatiilor turistice din judetul Brasov la targurile de turism nationale si internationale si implicit, proiectarea si construirea unui stand de prezentare care sa fie utilizat la targuri; Productia unor banere si spoturi publicitare care sa fie atasate pe mijloacele de transport in comun, in special in zonele cele mai aglomerate, legate de promovarea atractiilor din Poiana Brasov; de asemenea realizarea unor spoturi video de cateva minute care sa fie folosite in autocarele de turisti pentru a familiariza pasagerii inainte de sosirea lor in zona. Dezvoltarea unor relatii functionale cu scriitorii de jurnale de calatorie din Romania si incurajarea scrierii unor prezentari turistice de calitate despre Judetul Brasov; Organizarea unor evenimente saptamanale si anuale pe langa cele existente deja: Cerbul de aur, Festivalul taranesc, Nedeia Muntilor, Festivalul Berii, etc. De asemenea, crearea si distribuirea calendarului si programului de evenimente bianuale in mod gratuit; Conceperea si imprimarea unor brosuri promotionale cu principalele atractii din judetul Brasov, cu accent pe Poiana Brasov, cu exemplificarea unor programe turistice din zona; conceperea unor pachete de vizite pentru turisti, de una, doua sau trei zile; Crearea de site-uri web destinate exclusiv turismului din judetul Brasov, care sa functioneze asemenea unui ghid de turism pentru calatori; Elaborarea unor chestionare care sa evalueze gradul de satisfactie a turistilor si atragerea participarii hotelurilor si industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ul din partea turistilor, analizarea rezultatelor anuale in vederea intocmirii planurilor de marketing viitoare. Infiintarea unor Centre de Informare Turistica in zonele in care nu exista; Promovarea turismului in judetul Brasov detine un rol deosebit in atragerea unui numar din ce in ce mai mare a numarului de turisti atat din Romania cat si din afara granitelor tarii si de aceea trebuie sa se gaseasca noi modalitati, diferite de cele ale concurentilor pe plan turistic, pentru a intra in topul celor mai cautate destinatii turistice.
|