Turismul in zonele rurale

TURISMUL IN ZONELE RURALE

1 Scurt istoric

Turismul s-a manifestat din cele mai vechi timpuri pe arii extinse, respectiv in Imperiul Bizantin, Europa Occidentala din sec. VI e.n. si in lumea araba, unde era mai putin dezvoltat, [29]. El a constat in pelerinaje la locurile sfinte, calatorii legate de comert, deplasari in scopuri militare, aceasta forma a turismului pastrandu-se pana in  sec. XV. Deplasarile se faceau pe uscat pe jos sau cu animalele, pe mare cu corabii , iar cazarea se facea in aer liber sau hanuri calitatea lasand mult de dorit.

Se stie ca prima organizatie de turism a fost 'Clubul alpin britanic' din 1875 urmat apoi de cel francez. Primul 'sindicat de initiativa' fondat in sprijinul dezvoltarii turismului a fost cel de la Grenoble 1889, [62]. Astazi sunt numeroase astfel de sindicate, turismul fiind sprijinit si de organizatii guvernamentale, nationale, teritoriale, particulare de grup sau individuale.

Prima medalie de recompensare pentru munca de organizare a turismului a aparut la Paris, in 1949.

In ce priveste turismul rural, acesta nu este un fenomen nou, cazarea turistilor la sate fiind practicata de decenii in tarile Uniunii Europene (UE), [68] [89]

Idea satelor turistice se pare ca ar fi pornit din Franta iar experienta in acest domeniu, acumulata de-a lungul timpului, v-a fi prezentata in sinteza intr-un capitol distinct. Elvetia este unul din pionierii turismului rural, despre 'aventura turistica', cum a fost numit intr-o prima faza de dezvoltare, existand marturii din 1840. [122].

Abia in sec. XV - XVI dispare caracterul religios, motivatia calatoriei devenind una laica, contribuind astfel la trecerea de la calatoria propriu-zisa la activitati turistice mult mai complexe. O deosebita amploare capata intre sec. XIX – XX turismul rural, perioada in care se constata o diversificare a formelor de turism. Astfel au aparut voiaje pe litoral si turismul in mediul  rural - la inceputul sec al - XIX - lea.

Acesta din urma a aparut ca o reactie a stresului si a poluarii accentuate din marile orase industriale. A cunoscut in scurt timp o amploare deosebita ajungandu-se ca in anii ’80, 25% din populatia Comunitatii Europene sa-si petreaca vacantele la tara iar 23% in zonele de munte.

In Romania, primele actiuni turistice in mediul rural s-au realizat incepand cu anii 1967-1968, pentru grupe de turisti aflati pe litoralul romanesc al Marii Negre si in Delta Dunarii.

Un alt moment semnificativ s-a inregistrat in anul 1972, cand in urma unui studiu realizat de catre Centrul de Cercetari pentru Promovarea Turismului International, s-au stabilit in urma Ordinului Ministerului Turismului (OMT) nr. 297 ca pot fi introduse in turismul intern si international 118 localitati rurale, [140].

Prin OMT nr. 774, incepand cu 1973 se declara experimental sate de interes turistic urmatoarele 13 localitati rurale: Leresti, Rucar, Fundata, Sirnea, Sibiel, Rasinari, Tismana, Vaideeni, Halmagiu, Bogdan-Voda, Vatra Moldovitei, Murighiol si Sf. Gheorghe.

Decretul nr. 225 din 1974, care a interzis cazarea turistilor straini in locuintele particularilor a facut ca acestea sa devina nefunctionale, exceptie facand doar satele unde s-a permis ca o exceptie de la decret, cazarea grupurilor de turisti straini, respectiv satele: Leresti, Rucar, Sibiel, Murighiol si Crisan

In conditiile actuale in care societatile superindustrializate si supersofisticate pierd contactul cu natura si originile societatii umane, tot mai multi locuitori ai marilor aglomerari urbane doresc petrecerea unei vacante in mijlocul naturii. Dorinta de a se relaxa intr-un mediu nepoluat, de a redescoperi modul in care se fabrica produse alimentare care au intrat de mult in obisnuinta de consum a omului, redescoperirea valorilor ancestrale sunt tot mai pregnante pentru omul modern. Turisti din tari precum Germania, Japonia, SUA sau alte medii evoluate tanjesc dupa produse turistice derulate in conditii speciale, in zone geografice diferite de cele de provenienta, in mijlocul unor culturi inedite.

Dupa decembrie 1989, primele activitati turistice in mediul rural au aparut in zonele Rucar, Moeciu, Bran, extinzandu-se mai apoi si in alte regiuni.

Astfel prima casa din Romania care a obtinut atestarea de pensiune agroturistica a fost vila “Santa Maria” asezata pe o culme de deal, intre crestele Bucegilor si Pietrei Craiului, avand drept proprietar pe doamna Mioara Stoian. Astazi dupa un deceniu de activitate sunt cunoscute consumatorilor de turism rural un numar mare de pensiuni turistice si agroturistice omologate, intrate in circuitul ANTREC. (Fig. 1). Datele sunt preluate si prelucrate din ultimul catalog ANTREC.

2 Notiuni generale

Turismul rural este format din doi termeni: rural si turism cu sensuri foarte exacte care trebuie cunoscute.

Daca definitia clasica a turismului il prezinta ca o “activitate cu caracter recreativ si / sau sportiv, constand din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor regiuni pitoresti sau interesante dintr-un anumit punct de vedere”, turismul rural este deci turismul practicat in mediul rural, ca factor economic de dezvoltare locala, rezultand din serviciile prestate clientilor in vederea satisfacerii nevoilor acestora, [13].

Pentru a se putea vorbi despre fenomenul turistic dintr-o anumita zona, este necesar sa se verifice existenta unui flux de turisti care sa viziteze zona respectiva. Pentru aceasta e nevoie mai intai sa existe posibilitati de cazare, turistii contribuind astfel la dezvoltarea bogatiei zonei.

Cealalta componenta a produsului, 'zona rurala' este mult mai dificil de definit. In general, se apreciaza ca zona rurala este un spatiu cultural rezultat din relatia dintre natura si activitatea umana de-a lungul mai multor secole. Astfel, in zona rurala, urmele activitatii productive legate de sectorul primar, cum ar fi cladirile, modificarile peisajului sau amenajarea si dezvoltarea teritoriului sunt inca prezente si active.

Coordonatele turismului rural sunt: spatiul (fara existenta oamenilor acesta nu poate constitui suportul convietuirii, intrucat un spatiu fara produse nu poate raspunde tuturor nevoilor consumatorilor de turism rural.), oamenii (in lipsa spatiului si a produselor dispun numai de o capacitate de primire redusa) si produsele (care au in general o existenta efemera), [46].

Cele trei coordonate in functie de regiune si tara descriu realitati diferite motiv pentru care produsul turism rural are semnificatii diferite.

Ecuatia fundamentala a produsului turistic rural este:

cazarea la ferma = vacanta petrecuta in sat +

+ petrecerea timpului liber in spatiul rural

Dimensiunea economica, sociala si culturala si atractivitatea turismului rural sunt date de imaginea fermei, satului si a spatiului rural, acestea constituind si principalele motive pentru care turistii vin sa isi petreaca vacanta la tara.

Ferma (Fig 2)este un simbol pentru orasean. Ea este casa fermierului, a taranului, a celui ce traieste in armonie cu natura. Este locul unde se succed generatii fara a se schimba radical modul de viata, [140].

Satul semnifica dimensiunea umana, intimitatea sociala, animatia locala (Fig.3.).

S-a conturat o definitie, acceptata si in alte tari, conform careia satele turistice sunt asezari rurale pitoresti bine constituite, situate intr-un mediu nepoluat, pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric, care in afara functiilor politico-administrative, sociale, economice si culturale proprii, indeplinesc sezonier sau in tot cursul anului si functia de primire si de gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedefinita.

Spatiul reprezinta intregirea activitatii de cazare la ferma si a vietii satului in slujba turismului rural (Fig.4); el este simbolul libertatii, respiratiei, apei pure, spatiilor verzii, florilor, culorilor; el invita la contemplatia peisajelor dar si la activitati fizice in plina natura, acestea constituind un criteriu important in alegerea petrecerii vacantelor la tara.

Incercarile de a definii turismul rural au fost incununate de succes de catre Lane Bernard. Potrivit acestuia 'turismul rural-este conceptul ce acopera activitatile turistice oferite si conduse de locuitori autohtoni si bazate pe trasaturile mediului natural si uman specifice zonei respective'.

3. Forme de turism in zonele rurale

3.1. Turismul rural

Este un tip de servicii turistice in zone rurale, de cazare si servire a mesei, caracterizat printr-o oferta de servicii localizate in mici centre rurale. Cladirile au capacitate redusa, de obicei prezinta interes arhitectonic (traditional sau artistic), fiind decorate intr-un stil rustic care aminteste de locuintele traditionale. Acestea acorda o atentie speciala gastronomiei si de cele mai multe ori sunt conduse intr-un sistem familial, [11].

3. Agroturismul

Se desfasoara in zone naturale puternic modificate de om, in care sectorul primar este cel foarte evident. Include cazare, servicii pentru servire mesei, oferite de catre agricultorii implicati in aceasta forma de turism.

La fel ca si turismul rural, agroturismul este o activitate economica complexa, cu o larga sfera de cuprindere, care pune in evidenta, printr-un mecanism propriu, circulatia turistica rurala, [94].

Prin dezvoltarea serviciilor de gazduire si valorificare a produselor proprii si locale agroturismul ofera o solutie pentru gospodariile rurale. El este capabil sa valorifice excedentul de cazare existent in gospodaria taraneasca pregatit si amenajat special pentru primirea de oaspeti (Fig. 5)

si sa ofere o serie de activitati care graviteaza in jurul gospodariei taranesti spre consumul persoanelor care pe o perioada determinata vin in mediul rural pentru relaxare, odihna si agrement, cure terapeutice, tranzactii sau afaceri, pentru satisfacerea unui hobby, initiere in arta mestesugurilor traditionale (Fig.6.), pentru studii si documentare, precum si alte activitati specifice.

Agroturismul reprezinta un sistem complex, iar elementele sale se afla intr-o stransa relatie de interdependenta. El poate fi privit ca un sistem cibernetic deschis asupra caruia se exercita numeroase influente din mediul extern [33] si care la randul lui influenteaza mediul extern (Fig. 7).

Eseu: Terenuri de golf – Clasificari, stil, arhitectura Referat: Intretinerea parasutelor

In cadrul sistemului economic local acesta are rol de regulator, de feed - back. Agroturismul se realizeaza prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice in scopul obtinerii de venituri complementare, veniturile de baza provenind din activitatea agricola.

3.3. Turismul ecologic

Acesti termeni sunt utilizati pentru a denumi acel tip de turism care se desfasoara in zone naturale cu o ridicata valoare ecologica. In mod normal implica faptul ca turistul sa prezinte interes pentru acest aspect, cele mai atragatoare ramanand marile zone naturale.

3.4. Turismul de aventura

Toate aceste denumiri sunt utilizate cu referire la un gen de turism in care sunt folosite zonele naturale cu caracteristici concrete pentru practicarea unor sporturi 'riscante sau de aventura', principalul scop al acestui tip de turism fiind practicarea sportului.

3.5. Turismul cu impact redus

Acest termen, denumeste o atitudine, o lipsa a impactului, care trebuie sa fie prezenta in toate activitatile legate de dezvoltarea turistica in zonele rurale .

4. Produsul turistic rural si componentele sale

Atat pe plan mondial, cat si in Romania, acesta consta in oferirea de servicii cum sunt: cazare; cazare si mic dejun; demipensiune (cazare, mic dejun si pranz sau cina); pensiune completa (cazare si toate mesele incluse).

La acestea se adauga: transport; excursii, etc.

Deosebim doua tipuri de componente ale produsului turistic rural si anume: de baza (cazarea, alimentatia si transportul) si auxiliare (balneoterapie, agrement, activitati sportive etc.)

Alegerea destinatiei turistice este influentata de:

factorii naturali-asezarea geografica, relieful, vegetatia, fauna si clima;

factorii culturali: limba, folclorul, religia, arta, stiinta, politica;

elementul uman: mentalitatea si ospitalitatea reflectate in atitudinea populatiei locale, a administratiei si reprezentantilor pazei si ordinii publice fata de turisti;

infrastructura generala: telecomunicatiile, mijloacele de transport, serviciile bancare, structura si aspectul asezarilor, aprovizionarea cu apa si energie, canalizarea, etc.;

facilitatile turistice: transporturi, mijloace de cazare, de alimentatie, activitati sportive, distractii, posibilitati de informare.

Un rol important in aceasta optiune il are si oferta de servicii auxiliare dintre care se amintesc: organizarea unor activitati de petrecere a timpului liber (serbari populare si activitati sportive); organizarea de excursii; realizarea de conditii pentru tratamente balneo - medicale, cure de bai de plante si de ceaiuri din flora spontana; facilitarea participarii la actiuni de vanatoare si pescuit sportiv; inchirierea / cumpararea de materiale si echipamente necesare activitatilor mentionate etc.

Nu este de neglijat aportul animatorilor (persoane care conduc si asigura omogenizarea grupurilor, in vederea mentinerii unei bune dispozitii generale).

Unele servicii aparent secundare, cum sunt: intretinere si reparatii; posta si telecomunicatii; schimb valutar, etc. au importanta lor pentru produsul turistic rural, in scopul petrecerii unui sejur cat mai placut.

5. Motivatii

Cerinta crescanda de turism in spatiul rural, reorientarea unor aspiratii, gusturi, tendinte catre folclor, traditie si puritate a naturii necesita un comportament turistic care, la randul sau, implica un set de motivatii adecvate.

Se stie ca trebuinta umana se poate transforma intr-un motiv numai in situatia in care a fost constientizata si integrata unei imagini care ocupa un loc bine definit pe scara de valori a individului. Cele mai frecvente motivatii sunt:

reintoarcerea la natura, cunoasterea, curiozitatea, intelegerea, creativitatea, odihna;

cura de aer si de fructe, consumul de alimente proaspete;

sportul vanatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumetiile;

atractie si interes pentru activitatile practicate in aceste areale, etc.

Prin turismul rural, consumatorul cauta constient sau inconstient un alt mod de petrecere a vacantei, propice intoarcerii la obarsii, contactului cu natura si petrecerii timpului liber in aer curat.

Sunt o serie de motive economice, sociale si culturale care recomanda dezvoltarea initiativelor turistice in zone rurale ca si stimulator al economiei locale. Dintre problemele frecvent intalnite in spatiul rural se amintesc:

reducerea drastica a veniturilor agricole;

imbatranirea populatiei si abandonarea agriculturii;

evitarea 'desertificarii anumitor regiuni' si mentinerea vietii rurale in zonele mai critice.

noua cerere de servicii privind mediul.

Majoritatea studiilor privind destinderea in mediul rural conduc la concluzia ca ritmul de dezvoltare al acesteia in mediul rural este puternic influentat de clasa sociala din care provine turistul si de veniturile acestuia si arata ca cei mai bogati au o mare participare la aceasta dezvoltare.

6 Turismul rural si EUROGITES

In Anul Turismului - 1990 a luat nastere EUROGITES, (Federatia Europeana de Turism Rural ) cu sediul la Strasbourg, care reuneste 24 de asociatii de turism rural din 18 tari din intreaga Europa geografica avand ca obiective de baza:

definirea ofertelor turistice in mediul rural si stabilirea criteriilor unitare de calitate in turismul rural din Europa.

crearea bancii de date cu informatii despre fiecare organizatie membra.

codificarea produsului 'turism rural' astfel incat sa fie inteligibil pentru client (prin marca sau logo) si in asa fel incat clientul sa poata recunoaste produsul la prima vedere;

alegerea de noi clienti pentru turismul rural;

sa ajute tarile in care turismul rural se afla in faza de organizare, punand la dispozitie experti, astfel incat sa se realizeze un produs omogen, de calitate, bun, care sa poata fi oferit pe piata turistica.

6.1. Adoptarea unei etichete de calitate europeana asortata,

pentru locuintele rurale.

Dupa adoptarea unei definitii europene a turismului rural produsele specifice ale acestuia vor putea fi insotite de o eticheta asortata.

Aceasta eticheta si locuinta care o va adopta nu ar trebui sa substitue etichetele de calitate existente in statele membre UE ci ar trebui sa faciliteze identificarea lor si sa improspateze garantia lor pentru consumatori.

Propunerile ar trebui sa defineasca:

Pentru o eticheta de calitate europeana;

Natura;

Cadrul proprietatilor juridice;

Nivelul de competenta acordat;

Conditiile teoretice ale atribuirii acesteia;

Modalitatile tehnice de eliberare a acesteia;

Un sistem de control, de urmarire si sanctionare a abuzurilor;

Finantarea sistemului;

Coordonarea cu sistemul de marcare folosit la nivel national;

Pentru o locuinta care sa ilustreze marca

natura sa (unica sau sectoriala);

cadrul de proprietate legala;

datele tehnice utilizate (pictograme, panouri de semnalizare rutiera, panouri de identificare a satelor etc.);

modalitatile de finantare;

sistemul de control folosit (retragerea marcii de calitate implica pierderea dreptului de folosire a locuintei in scopuri turistice);

datele financiare din sistemele de control.

Din anul 1995 ANTREC (Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural), infintata in anul 1994, in Romania ca organizatie neguvernamentala, apolitica si nonprofit cu o retea de 30 de filiale (din tot atatea judete), 13 departamente de specialitate si peste doua mii de membri, face parte din marea familie europeana a turismului rural- EUROGITES, iar din 1997 pentru o perioada de doi ani presedintele EUROGITES a fost doamna Marilena Stoian, presedinta ANTREC.

ANTREC pune accentul pe initiativele si curajul intreprinzatorilor particulari si incearca sa evite greselile marilor firme profesionale de turism, care au distrus peisajul, practicand turism in masa, fara a tine seama de modul in care acesta afecteaza mediul.

Daca se va impune un turism de recreiere si cultural cu valente ecologice, se va realiza intradevar un turism rural durabil.

De asemenea un element deosebit asupra caruia se insista este legat de faptul ca satul romanesc in general si cel turistic in special reprezinta un produs turistic inedit pe piata nationala, dar si pe cea mondiala. Dupa cum se poate observa din Fig. 8.

Acesta prin activitatea de turism rural poate contribui la descoperirea tarii noastre ca posibila destinatie turistica, sporind interesul fata de Romania ca loc ce ofera o larga gama e experiente de vacante de calitate si chiar oportunitati de afaceri.

Incercati sa expuneti succint motivatiile alegerii agroturismului ca modalitate de petrecere a vacantei sau altfel spus de ce o vacanta la tara?

Formulati intrebari pentru urmatoarele raspunsuri:

a. este un spatiu cultural rezultat din relatia dintre natura si activitatea umana de-a lungul mai multor secole;

b. spatiul, oamenii, produsele;

c. ferma;

d. reprezinta ecuatia fundamentala a produsului turistic rural.

Cum ati descrie dumneavoastra spatiul rural?

Definiti urmatorii termeni:

a. agroturism;

b. turism ecologic;

c. turism cu impact redu;

d. turism de aventura.

Care dintre acestea credeti ca se va dezvolta puternic in urmatorul deceniu in Europa si in Romania? Argumentati raspunsul.

Care din urmatorii factori considerati ca sunt cei mai importanti in alegerea destinatiei? Motivati raspunsul.

a. factori culturali;

b. factori naturali;

c. facilitati turistice;

d. elementul uman;

e. infrastructura generala.

Ce servicii auxiliare ati oferi dumneavoastra daca v-ati afla in ipostaza de proprietar al unei pensiuni agroturistice?

Prezentati cateva probleme cu care credeti ca se confrunta spatiul rural romanesc. La care dintre acestea intrevedeti solutii?

Care sunt initialele Federatiei Europene de Turism Rural?

a. RETAM;

b. EUROGITES;

c. ANTREC.

“Satul turistic romanesc in general si cel turistic in special reprezinta un produs turistic inedit .”

Dezvoltati idea.