Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Afaceri


Qdidactic » bani & cariera » afaceri
Gestiune finangiara - aplicatii



Gestiune finangiara - aplicatii


GESTIUNE FINANGIARA - APLICATII


Aplicatie 1

Sa se calculeze care este valoarea mortizarii pe care o va include pe cheltuielile de exploatare o societate comerciala, in lunile mai si iunie ale anului 2005, pentru un mijloc fix intrat la sfarsitul anului 2004, care are o valoare de intrare de 25 milioane ROL, o durata de utilizare de 11 ani, si se amortizeaza in regim degresiv, varianta AD1. Gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza, in anul 2004 a fost de 80%.






Pentru calculul amortizarilor, datele sunt organizate sub forma tabelului de mai jos:

ANII

Valoarea de amortizat

Cota de amortizare

Amortizarea calculata

Valoare ramasa

VR / N

1

25 000 000

22,73

5 682 500

19 317 500

1 931 750

2

19 317 500

22,73

4 390 868

14 926 814

1 658 535

3

14 926 814

22,73

3 392 865

11 533 949

1 441 743

4

11 533 949

22,73

2 621 666

8 912 283

1 273 183

5

8 912 983

22,73

2 025 762

6 886 521

1 147 754

6

6 886 521

22,73

1 565 306

5 321 215

1 064 263

7

5 321 215

22,73

1 209 512

4 111 703

1 027 926

8

4 111 703

22,73

934 590

3 177 113

1 059 037

Cota liniara

1 027 926

3 083 777

0

9

3 083 777

Cota liniara

1 027 926

2 055 851

0

10

2 055 851

Cota liniara

1 027 926

1 027 925

0

11

1 027 925

Cota liniara

1 027 925

0

0


Al 2005 = 5682500 / 12 = 473 542 lei

A mai, iunie = Al 2005 x 2 = 1 947 084 lei

Amai, iunie rec = Amai, iunie x Gu = 1 947 084 x 80% = 1 557 667 lei


O intreprindere se aprovizioneaza cu materii prime in vederea fabricarii unui produs. Cantitatea necesara pe un an de zile (N) este de 91.800 kg. Costul pregatirii (lansarii) unei comenzi de aprovizionare (ca) este de 4.890 mii lei; iar costul de stocare al unui kg pe zi este de o,5 mii lei.

Gestiunea optima a stocurilor presupune determinarea urmatorilor indicatori:


Pentru a obtine cheltuieli globale minime pe o perioada de un an, va fi necesar ca aprovizionarile sa se faca la intervale de 8.76 zile, iar cantitatile ce urmeaza a fi inscrise in contracte pentru fiecare comanda sa fie de 2233,33 kg.

Schimband semnificatia variabilelor Ca si Cd din cadrul modelului, acesta poate fi extins si pentru optimizarea stocurilor de produse in curs de fabricatie si a celor de produse finite. In acest caz Ca se refera la cheltuielile de aprovizionare cu loturi de produse in curs si, respectiv, cheltuielile de lansare a unei noi comenzi de livrare a produselor finite, iar Cd cuprinde cheltuielile de pastrare a stocurilor de produse in curs si de produse finite. Introducand aceste variabile in model se vor obtine marimile optime ale loturilor de fabricat si ale celor de livrare, ca si intervalele optime ale ciclurilor de fabricatie si de expediere a produselor finite.


Modelul matematic de optimizare a stocului s-a fundamentat pe un caz particular de aprovizionare, potrivit caruia intervalele intre aprovizionari sunt considerate constante, deci aprovizionarea se desfasoara ritmic, iar stocurile se constituie instantaneu si se dau treptat in consum pana la epuizarea totala (exact in momentul unei noi aprovizionari)


Cazul mai general al aprovizionarilor, intalnit frecvent in realitate, este cel al stocurilor cu intervale variabile de aprovizionare dar si cantitati variabile. In aceste conditii, intervalul mediu intre aprovizionarile consecutive (i) se determina cu ajutorul mediei aritmetice ponderate (intervalele variabile de aprovizionare (ti) se pondereaza cu cantitatile variabile ce se vor aproviziona (qi).


In continuare se determina stocul curent mediu (Scrt) in functie de necesarul mediu zilnic de aprovizionat (N/360) si de intervalul mediu intre aprovizionari (i), astfel:

Scrt = (N/360)xi


Pentru evitarea intreruperilor in procesul de productie se constituie stocuri de siguranta. Marimea lor depinde de inclinatia conducerii intreprinderii in legatura cu relatia contradictorie rentabilitate-risc. O politica realista, echilibrata, recomanda constituirea stocului de siguranta la un nivel care minimizeaza cheltuielile determinate de "ruptura de stoc" si existenta stocurilor excesive.


Stocul de siguranta mediu se determina in functie de necesarul mediu zilnic si de intervalul mediu de abatere contractuale sau fata de intervalul mediu intre aprovizionari (i), astfel:

in care:

ta = numarul zilelor de intarziere in aprovizionari (fata de contract sau fata de i);

qi = cantitatile aprovizionate la termenele intarziate;

s = intervalul pentru stocul de siguranta.



Necesarul de finantat trimestrial la obiectele de inventar de mica valoare sau de scurta durata, imbracaminte si materiale de protectie:


Necob.inv = Si + A - Sfm - Uz

in care:

Si = stocurile initiale (de la sfarsitul anului de baza);

A = achizitiile trimestriale;

Sfm = stocuri fara miscare;

Uz  (C) = consumul sau uzura.

Se cunosc: S31-XII-baza = 25 mii lei

SfmTRIM1 = 10 mii lei

Aanuale = 50 mii lei repartizate pe trimestre

Consum anual = 43,84 mii lei repartizati pe trimestre astfel:

11,5 mii TRI

12,5 mii TRII

12,5 mii TRIII

13,5 mii TRIV

8,47 mii TRI

10,93 mii TRII

12,5 mii TRIII

11,94 mii TRIV


Necob.inv = 25 + 50 - (10 + 43,84) = 21,16 (stocul la sfarsitul anului de previziune).

NecI = 25 - 10 + 11,5 - 8,47 = 18,03 mii lei

NecII = 18,03 + 12,5 - 10,93 = 19,6 mii lei

NecIII = 18,03 + 12,5 - 10,93  19,6 mii lei

NecIV = 19,6 + 13,5 - 11,94 = 21,16 mii lei



Explicatii

TR I

TR II

TR III

TR IV

Si

- Sfm

+ A

- Uz

Sold la inceputul perioadei

Stoc fara miscare

Prevazute a se achizitiona

Uzura obiectelor de inventar

25

10

11,50

8,47

18,03


12,50

10,93

19,60


12,50

12,50

19,60


13,50

11,94

Total

18,03

19,60

19,60

21,16


Fondul de rulment strain (FRS) sau imprumutat, reflecta datoriile pe termen mediu si lung utilizate pentru finantarea societatii comerciale.

Acesta se determina prin doua metode:


FRS = CAPITALURI PERMANENTE - CAPITALURI PROPRII

FRS = CP - Cpr


FRS = FOND DE RULMENT NET - FOND DE RULMENT PROPRIU

FRN                   FRP


Atunci cand CP < Ai, o parte din Dts constituie, alaturi de Cpr si Dtml, o componenta a CP.

Dezvoltarea analitica a celor doua metode de calcul reflecta continutul fondului de rulment strain.

Reflectand rezultatul deciziilor initiale ale managerilor asupra fluxurilor de utilizari si resurse, bilantul functional sau economic permite determinarea fondului de rulment functional (FRF), in scopul cunoasterii resurselor stabile (durabile) si masura in care acestea contribuie alaturi de resursele curente la finantarea nevoilor societatii comerciale.

Practica financiara utilizeaza doua metode de estimare a fondului de rulment functional:

FRF = RESURSE STABILE - UTILIZARI STABILE

Rs                                Us

Metoda permite analizarea incidentei ciclului de investitii asupra echilibrului financiar global al societatii comerciale si cunoasterea resurselor stabile ramase disponibile pentru finantarea nevoilor generate de activitatea curenta.

Metoda evidentiaza faptul ca finantarea utilizarilor stabile trebuie sa se realizeze pe seama resurselor stabile, care:

v    nu sunt rambursabile: capitalurile proprii;

v    sunt rambursabile esalonat in cadrul unui interval de cativa ani: creditele bancare, imprumuturile obligatare.

Evolutia in timp a contributiei resurselor stabile la finantarea utilizarilor stabile se poate analiza prin intermediul urmatoarei rate a structurii financiare:


Coeficientul de acoperire = Resurse stabile (Rs) / Utilizari stabile (Us)

a utilizarilor stabile (Cus)


Societatea comerciala reuseste sa-si finanteze integral nevoile generate de ciclul de investitii pe seama resurselor stabile, insa contributia acestora la finantarea ciclului operatiunilor curente este redusa.


FRF = UTILIZARI CURENTE - DATORII SI RESURSE CURENTE

Uc                      Drc


Metoda permite cunoasterea resurselor curente totale de care societatea comerciala dispune pentru finantarea activitatii curente.

Analiza fondului de rulment functional (FRF), poate fi extinsa la nivelul fluxurilor generate de operatiunile din exploatare si din afara exploatarii. Fluxurile de trezorerie sunt considerate ca apartinand integral utilizarilor si resurselor din exploatare.


FRF expl. = Uc/expl - DRc/expl

FRF af.expl = Uc/af.expl - DRc/af.expl.

FRF = FRFexpl. FRFaf.expl.


6.3.2. Alte modele de dimensionare a necesarului de fond de rulment


Din studiul si cercetarile intreprinse aducem pentru practica financiara si alte modele de calcul al FRN, respectiv al NFRN, mai ales si care introduc dependenta variatiei necesarului de CA, fara a considera  intregul necesar ca fiind variabil proportional.

Practica, studiile empirice ne permit sa emitem teoria ca anumite elemente ale activelor circulante nu evolueaza proportional cu evolutia bazei lor de calcul (cifra de afaceri), o parte din ele avand caracter fix, altele subproportionale. Pe acest fond au fost concepute si alte metode cu valori practice si care apreciem ca sunt instrumente valoroase in dimensionarea nevoii de fond de rulment proiectat.


 sau

si unde:

NFRpl = necesarul de fond de rulment prognozat;

Mpl = nevoia de fond de rulment normativ la 1 leu CA;

CApl = cifra de afaceri prognozata;


de unde:

f = fix;

0 = baza de comparatie;

pl = prognozat

v0 = variabilitatea sau variatorul in baza de comparatie.

Revenind asupra metodelor vom obtine:


           

Formula pe care am obtinut-o exprima legitatea ca numai o parte din nevoi sunt proportionale cu evolutia bazei de calcul, respectiv a variabilei independente.

La aceeasi concluzie ajungem si daca dezvoltam modelul bazat pe variator:

 


In ambele situatii am ajuns la acelasi model cu o variabilitate subproportionala.

Putem imbunatati modelul final obtinut, corijand elementele ce se iau in calcul, indeosebi structura acestora, eliminand supra sau subdimensionarea din baza.

Prin simplitate si claritate modelul derivat devine mai accesibil practicii financiare dar mai saracit pentru analiza financiara.

Exemplificam functionarea modelelor:



Elemente

Baza

(milioane lei)

dz

dz'

Prognoza:

solduri

1

2

3

4

5

6

7


8

9

10

11

12

13

Materii si materiale (v)

Obiecte de inventar (f)

Echipament de protectie (f)

Productia in curs (v)

Produse finite (v)

Clienti (v)

Consumul achizitiilor in cost de aprovizionare fara taxe

Costul productiei

Costul productiei vandute

Cifra de afaceri fara taxe

Cifra de afaceri inclusiv taxele

Soldul furnizorilor

Aprovizionari inclusiv taxele

640

18

36

180

270

450

6940


10800

10350

12420

15152,40

244

9313,48

18,55

0,52

1,04

5,22

7,83

13,04







-7,07

18,0

1,00

1,00

5,00

7,00

12,50







-6











13662

16667,64

 

39,13

38,50

1461


Dz = numarul de zile de accelerare prognozat;

Folosind celelalte modele vom avea:

NFR0 = 1594 - 244 = 1350 milioane lei

NFRf0 = 54 milioane lei

NFRv0 = 1296 milioane lei


NFRpl = 1,1 *1296 + 54 = 1479,6 milioane lei

NFRpl = CApl * Mpl

Mpl = x * M0

Mpl = 0,996363637 * 0,108695652

NFRpl = 0,1083 * 13662 = 1479,60

Rezultatele prin cele trei metode sunt identice si diferite de modelul bazat pe durata in zile. Modelul bazat pe durata in zile il apreciem ca avand o mai mare relativitate decat modelele bazate pe structura fixa sau variabila a componentelor.

Analiza structurala a elementelor patrimoniale permite managerilor societatilor comerciale luarea deciziilor necesare corectarii fluctuatiilor nedorite. In acest scop, fluxurile globale din relatia de baza pot fi descompuse in fluxurile componente astfel:

TN = FRN - NFR

unde:

FRN = CP - Ai

sau:

FRN = Ac - Dts

NFR = (Ac - Db - Pfin) - (Dts - Cts - Scb)

sau:

NFR = S Ct - Dc

deci:

TN = (CP - Ai) - [(Ac - Db - Pfin) - (Dts - Cts Scb)]

sau:

TN = (Ac - Dts) - (S Ct - Dc)

Productia exercitiului

Este reprezentata de ansamblul format din:

productia vanduta (Pv), care reflecta cifra de afaceri;

productia stocata, (Ps), care exprima variatia stocului de produse intermediare, in curs de productie, produse finite dar inca nevandute;

productia imobilizata (Pi), care reprezinta lucrarile executate de societatea comerciala in beneficiul propriu.

PE = Pv +Ps + Pi


Evaluarea componentelor nu este omogena, deoarece productia vanduta este evaluata in pret de vanzare, iar productia stocata si productia imobilizata sunt evaluate in cost de productie.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright