Comert
Producatorul / intreprinzatorul si comportamentul sau rational1. ELEMENTE DE SINTEZA A. PROPRIETATEA SI LIBERA INITIATIVA Proprietatea confera detinatorului urmatoarele drepturi: a) posesiunea; b) dispozitia; c) utilizarea; d) uzufructul. Obiectul proprietatii = bunurile economice si resursele naturale. Subiectul proprietatii = agentii economici (indivizii/familiile, socio-grupurile, organizatiile nationale si internationale). Forme de proprietate in economia de piata: proprietate privata (particulara) proprietate publica proprietate mixta Libera initiativa = expresia libertatii agentilor economici de a poseda bunuri, de a utiliza si de a dispune de ele si de uzufructul lor. B. OFERTA Oferta poate fi: a) pentru un anumit bun economic b) pentru o anumita unitate economica c) oferta totala Legea ofertei: intre pret si oferta este o relatie directa. Coeficientul de elasticitate al ofertei in raport cu pretul: Ke o/p = := Q = modificarea cantitatii oferite P = modificarea pretului bunului economic P0 = pretul initial Q0 = cantitatea oferita initial Pret unitar (Pu)
Cantitate (Q) In functie de pret, oferta poate fi: a) oferta elastica, Ke o/p >1 b) oferta inelastica, Ke o/p <1 c) oferta cu elasticitate unitara, Ke o/p =1 d) oferta perfect elastica, Ke o/p e) oferta perfect inelastica (rigida), Ke o/p =0 Factori care influenteaza modificarea ofertei: marimea costului de productie, posibilitatile de stocare, perioada de timp necesara pentru modificarea ofertei etc. C. FACTORII DE PRODUCTIE SI COMBINAREA ACESTORA Factorii de productie = total itatea elementelor care participa la producerea bunurilor economice. Factori de productie fundamentali: a) munca b) natura c) capitalul: fix (ex: cladiri, masini, utilaje, instalatii) circulant (ex: materii prime, combustibil, energie). Uzura capitalului fix: fizica si morala. Combinarea factorilor de productie = unire a factorilor de productie, sub aspect cantitativ, calitativ si structural. Conditiile combinarii factorilor de productie: divizibilitatea adaptabilitatea complementaritatea substituibilitatea Rata marginala de substitutie: x – factor de productie ce substituie y – factor de productie substituit D. COSTURI, PRODUCTIVITATE, PROFIT, EFICIENTA ECONOMICA D.1. COSTURI Costul de productie= indicator sintetic, rezultativ si de eficienta, caracterizand calitatea muncii desfasurate de agentul economic, prin compararea eforturilor cu efectele. Dupa natura costurilor, se cunosc: costuri materiale, costuri salariale si costuri generale. Dupa modificarea lor in raport cu volumul productiei, costurile pot fi: variabile si fixe. Dupa modul cum se repartizeaza pe unitatea de produs, sunt: costuri directe si costuri indirecte. Tipologia costurilor: a) cost global al productiei (CG) costurile fixe (CF) costurile variabile (CV) costul global total (CGT) CGT=CGF (CFP+CFD) + CGV (CVP+CVD) b) costul mediu (unitar) cost fix mediu (CFM), = cost variabil mediu (CVM), = cost total mediu (CTM), = = = c) costul marginal (Cmg) Cmg =
Cai de reducere a costurilor de productie: a) Reducerea consumurilor specifice (tehnologice); b) Utilizarea intensiva a capacitatilor de productie; c) Accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant; d) Cresterea productivitatii muncii; e) Reducerea cheltuielilor administrativ-gospodaresti in conditiile cresterii volumului productiei; f) Reducerea stocurilor de materiale; g) Reducerea cheltuielilor de desfacere si de publicitate comerciala. D. PRODUCTIVITATE Productivitatea – eficienta (randamentul) utilizarii factorilor de productie in procesul de producere a bunurilor si serviciilor
- productia obtinuta - factorii de productie utilizati Dinamica productivitatii se exprima prin indicele de dinamica, ca raport intre productivitatea din perioada curenta (W1) si productivitatea din perioada de baza(W0).
Formele productivitatii: a) Din punct de vedere al nivelului activitatii: productivitate la nivel de intreprindere, sectie sau loc de munca; productivitate la nivel de ramura economica; productivitate la nivelul economiei nationale. b) Dupa forma de exprimare: productivitate fizica (reala); productivitate valorica (monetara). c) Dupa modul de calcul al indicatorilor: productivitate medie; productivitate marginala. d) Dupa modul in care se reflecta rezultatele activitatii economice: productivitate bruta; productivitate neta. e) Din punct de vedere al ariei de cuprindere a indicatorilor: productivitate partiala; productivitate globala. Productivitatea partiala si globala: Productivitatea muncii: productivitatea medie a muncii productivitatea marginala a muncii Productivitatea capitalului: productivitatea medie a capitalului productivitatea marginala a capitalului Productivitatea pamantului: productivitatea medie a pamantului productivitatea marginala a pamantului Productivitatea globala: productivitatea medie productivitatea marginala Factorii cresterii productivitatii: factori naturali; factori tehnici; factori economici; factori psihologici; factori sociali. D.3. PROFITUL SI EFICIENTA ECONOMICA Profitul Continutul profitului: venit cuvenit posesorului de capital ca recompensa pentru utilizarea acestuia ca factor de productie; venit rezidual determinat ca diferenta intre pretul de vanzare al unui bun economic si costurile totale de productie. Componentele profitului: profitul normal; profitul supranormal. Functiile profitului: factor motivational pentru intreprindere; sursa de baza a cresterii economice; factor de analiza si control asupra activitatii firmei. Masa si rata profitului: masa profitului = suma totala a profitului obtinut de agentul economic; rata profitului sau Rata profitului exprima gradul de profitabilitate sau de rentabilitate a intreprinderilor. Profitabilitatea reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a genera profit. TESTE I. INDICATI RǍSPUNSUL CORECT: 1. Care din urmatoarele concepte reprezinta forme de venit cuvenit factorilor de productie? a) Capitalul; b) Costul de productie; c) Profitul. Rata profitului arata: a) Suma totala a profitului obtinut de intreprinzator; b) Gradul de rentabilitate cu care au fost consumati factorii de productie; c) Capacitatea firmei de a face fata concurentei. 3. Care dintre elementele de mai jos, fac parte din capitalul circulant: a) Masinile si utilajele folosite in procesul tehnologic; b) Mijloacele de transport in comun;
c) Porumbul pentru insamantari. 4. Determinarea productivitatii marginale a unui factor de productie (Wmg) serveste la: a) Stabilirea productiei ce urmeaza a se fabrica; b) Stabilirea costului de productie; c) Fundamentarea substituirii factorilor de productie. 5. Sunt considerati factori de productie si urmatoarele elemente: a) Terenurile agricole; b) Salariile; c) Economiile banesti aflate la populatie. 6. Nu constituie factori de productie: a) Spatiile de depozitare; b) Cladirile; c) Izvoarele naturale neamenajate. 7. Care dintre criterii se afla la baza impartirii capitalului tehnic in fix si circulant: a) Modul in care participa la activitatea economica, in care se consuma si se inlocuieste; b) Gradul de rigiditate; c) Modul in care se consuma. 8. Cand preturile noilor utilaje cresc, iar duratele lor de functionare nu se modifica, amortizarea determina: a) Scaderea costurilor; b) Cresterea costurilor; c) Mentinerea constanta a costurilor. 9. Cresterea economica de tip extensiv este determinata de: a) Cresterea productivitatii muncii; b) Folosirea factorilor de productie in cantitati mai mari; c) Folosirea unor factori de productie mai eficienti. 10. Factorii de productie fundamentali sunt: a) Salariile si profitul intreprinzatorilor; b) Rezervele valutare ale tarii; c) Munca, natura si capitalul. 11. Care din urmatoarele resurse constituie factori de productie? a) Populatia tarii; b) Toate resursele existente intr-o tara; c) Resursele atrase si consumate in vederea producerii de bunuri sau servicii. 1 Care dintre elementele mentionate reprezinta capital fix? a) Produsele finite; b) Masinile, utilajele si agregatele in functiune; c) Salariile personalului neproductiv. 13. Care dintre elementele mentionate reprezinta capital circulant? a) Salariile personalului direct productiv; b) Creditele solicitate bancilor; c) Materiile prime, materialele, energia consumata in procesul productiv. 14. Uzura morala a capitalului fix se datoreaza: a) Aparitiei unor utilaje superioare ca randament; b) Scumpirii utilajelor; c) Ieftinirii materiei prime. 15. Dezvoltarea economica de tip intensiv se bazeaza pe: a) Cresterea calitatii si eficientei folosirii factorilor de productie; b) Cresterea productiei in perioadele de expansiune economica; c) Cresterea cantitatii de factori de productie utilizati. 16. Obiectul proprietatii il constituie: a) Bunurile libere; b) Bunurile primare si finale; c) Orice bun rezultat dintr-o activitate economica. 17. Pluralismul formelor de proprietate este specific: a) Tarilor cu economie centralizata; b) Tarilor cu economie de piata; c) Atat tarilor cu economie de comanda cat si celor cu economie moderna. 18. Lipsa liberei initiative este specifica: a) Economiilor cu un puternic sector privat; b) Economiilor in care proprietatea este publica sau de stat; c) Economiilor moderne sau de piata. 19. Instrainarea atributelor proprietatii are loc: a) In caz de vanzare-cumparare; b) In cazul ipotecarii; c) In situatia inchirierii bunului. 20. Productivitatea reprezinta: a) Capacitatea intreprinderii de a obtine profit; b) Randamentul cu care sunt utilizati factorii de productie; c) Capacitatea intreprinderii de a reduce costul de productie. 21. Productivitatea partiala exprima: a) Eficienta folosirii intensive a unui utilaj; b) Eficienta folosirii pamantului si utilajelor, ca factori de productie; c) Eficienta folosirii unui singur factor de productie. 2 Productivitatea medie a muncii se calculeaza ca raport intre: a) Productia totala obtinuta si cantitatea de munca consumata; b) Productia obtinuta si cheltuielile efectuate; c) Capitalul investit si salariile lucratorilor. 23. Productivitatea marginala a muncii reprezinta: a) Eficienta utilizarii ultimei unitati de munca atrasa in activitatea economica; b) Eficienta utilizarii primei unitati de munca atrasa in activitatea de productie; c) Eficienta ultimei unitati de capital tehnic utilizat. 24. Cresterea productivitatii muncii are ca rezultat: a) Cresterea dobanzilor; b) Reducerea costurilor; c) Scaderea profitului. 25. Costurile fixe sunt acele cheltuieli care: a) Se modifica odata cu cresterea volumului productiei; b) Raman neschimbate cand se modifica volumul productiei; c) Se modifica in aceeasi proportie cu productia. 26. Costurile variabile sunt acele cheltuieli care: a) Difera de la o firma la alta; b) Nu se modifica odata cu modificarea productiei; c) Depind de volumul productiei. 27. Daca productia creste cu o unitate, atunci: a) Creste costul variabil; b) Creste costul fix; c) Scade costul variabil. 28. Activitatea desfasurata de o firma este profitabila atunci cand: a) Incasarile sunt mai mari decat cheltuielile; b) Incasarile sunt mai mari decat dobanzile platite creditelor; c) Veniturilor depasesc salariile lucratorilor. 29. Rata profitului se exprima sub forma: a) RPr = ; b) RPr = ; c) RPr = . 30. Forme de venit cuvenite factorilor de productie sunt: a) Dividendul; b) Salariul, dobanda si profitul; c) Capitalul fix si circulant. 31. Productivitatea marginala a muncii este 500 u.c., iar productivitatea marginala a capitalului este 1500 u.c.. Care este rata marginala de substitutie a capitalului prin munca: a) ; b) ; c) . 3 La S.C. „Dorexim”, capitalul total este de 100 mld. u.m. din care 40% reprezinta capitalul circulant. Capitalul fix are o durata de functionare de 5ani, iar capitalul circulant efectueaza o rotatie pe an. Capitalul consumat anual este: a) 40 mld. u.m.; b) 52 mld. u.m.; c) 90 mld. u.m. 33. Daca pentru o productie de 1000 bucati, costurile fixe sunt 150.000 lei, iar costurile variabile 200.000 lei, atunci costul total pentru o productie de 2000 bucati este: a) 550.000 lei; b) 350.000 lei; c) 700.000 lei. 34. Valoarea productiei anuale a unei firme de incaltaminte este de 15 miliarde lei. Productia obtinuta este 10.000 bucati. Rata profitului in functie de cost este 30%. Costul mediu (unitar) este: a) 11.500.000; b) 300.000; c) 1.150.000. 35. Initial, costurile fixe ale unei firme reprezentau 60% din costul total. Costurile variabile totale cresc, in perioada urmatoare cu 30%. Costul total, final, creste cu: a) 8%; b) 12%; c) 35%. 36. O firma de confectii face urmatoarele cheltuieli pentru 100 de costume: materii prime = 100 mil, materiale auxiliare = 20 mil, combustibil, energie, apa tehnologica = 20 mil, combustibil pentru incalzire = 0,5 mil, salarii directe = 20 mil, salarii indirecte = 0,7 mil, dobanzi = 0,8 mil. Costul variabil este: a) 160 mil; b) 160,7 mil; c) 161,5 mil. 37. Raportul dintre cifra de afaceri si costul total al productiei este 5/4, iar masa profitului este 20 mil u.m.. Daca cheltuielile cu elementele de capital circulant sunt 30 mil u.m. si acestea reprezinta dublul cheltuielilor cu salariile, atunci ponderea cheltuielilor materiale in costul total al productiei este: a) 70 %; b) 50 %; c) 75 %. 38.La o firma, 10 salariati lucrau in perioada T0, 6 zile pe saptamana, a 8 ore pe zi. Productivitatea medie a muncii era de 5 produse pe ora/om. In perioada T1, aceiasi salariati lucreaza 5 zile pe saptamana a 8 ore pe zi si obtin aceeasi productie. Cu cat a crescut productivitatea medie a muncii in T1 fata de T0? a) cu 20 %; b) cu 25 %; c) cu 30 % . 39. In momentul T0, productivitatea medie a muncii era de 50 bucati pe salariat, iar numarul de salariati era 100. In momentul T1, a fost angajat un lucrator, cu productivitatea marginala de 20 de bucati. In T1, productia este de: a) 5020; b) 4080; c) 4580. 40. O firma produce 10 bucati dintr-un bun, cu ajutorul a 12 salariati si 4 utilaje. Firma disponibilizeaza 4 salariati si cumpara 2 utilaje, cu scopul cresterii eficientei. Sa se calculeze rata marginala de substitutie: a) 2 utilaje/ salariat; b) 0,5 utilaje/ salariat; c) 1 utilaj/ salariat. 41. Valoarea capitalului circulant utilizat reprezinta 20% din valoarea mijloacelor de productie utilizate, iar amortizarea anuala 5% din valoarea mijloacelor de productie consumate, respectiv 15.000 u.m., sa se calculeze capitalul tehnic utilizat: a) 1.850.000 u.m.; b) 1.500.000 u.m.; c) 1.425.000 u.m.. 4 Daca productia creste cu 50%, iar timpul de munca se reduce cu 20%, aratati care este modificarea productivitatii muncii? a) 87,5 %; b) 187,5 %; c) 12,5 %. 43. Intr-o firma, productia dintr-un bun este 2000 bucati, iar productivitatea medie a muncii de 40 bucati pe salariat. Care este modificarea relativa a productiei, daca productivitatea marginala a muncii este de 60 bucati pe salariat, iar numarul salariatilor creste cu 30%: a) 55 %; b) 45 %; c) 145 %. 44. Intr-o firma, productia dintr-un bun este 4000 bucati, iar productivitatea marginala a capitalului este 200 bucati pe utilaj. Daca se achizitioneaza 10 noi utilaje, ceilalti factori de productie ramanand constanti, care este indicele de productie? a) 150 %; b) 50 %; c) 175 %. 45. Daca in perioada de timp T0-T1, productia a crescut cu 20%, determinand cresterea costului total cu 40%. Sa se calculeze costul marginal, stiind ca, la momentul T1, costul total mediu (CTM1) este 58 u.m. / buc. a) 175 u.m./ buc; b) 50 u.m./ buc; c) 100 u.m./ buc. 46. In perioada T0, costurile totale au reprezentat 50% din venituri. In perioada T1, veniturile cresc cu 20%, iar profitul se dubleaza. Sa se determine modificarea relativa a costurilor totale. a) 60 %; b) 40 %; c) 140 %. 47. O ferma dispune de un teren de 48 ha pe care il lucreaza 3 oameni. Productivitatea medie pe lucrator este 600q. Care este randamentul terenului? a) 62, 5 q/ ha; b) 37, 5 q/ ha; c) 137, 5 q/ ha. 48. Productia realizata de 10 lucratori este de 2000 piese pe saptamana, in conditiile in care acestia muncesc 8 ore pe zi, de luni pana vineri inclusiv. Cu cat s-ar putea reduce timpul de munca, daca productivitatea ar creste cu 20%, astfel incat si productia sa creasca? a) cu mai putin de 16,67 %; b) cu 20 %; c) cu 25 %. 49. Se da costul total in functie de productia obtinuta, astfel: Q0 = 0 buc, CT0 = 500 u.m. Q1 = 10 buc, CT1 = 1000 u.m. Q2 = 20 buc, CT2 = 1750 u.m. Q3 = 30 buc, CT3 = 2500 u.m. Sa se calculeze CFM, CVM Si CTM in cazul unei productii de 20 de piese. a) 250 u.m.; b) 87,5 u.m.; c) 62,5 u.m.. 50. Productia unui bun are costuri fixe de 30 mil u.m. si costuri variabile pe produs de 26.000 u.m. Firma incaseaza 200 mil u.m., din care 20% este profitul. Ce cantitate de bunuri produce firma? a) 5.750 buc; b) 5500 buc; c) 5000 buc. II. CARE DINTRE URMATOARELE AFIRMATII ESTE ADEVǍRATǍ SI CARE ESTE FALSǍ? Rata marginala de substitutie a unui factor de productie cu altul se poate determina raportand productivitatea marginala a factorului ce se substituie la productivitatea marginala a factorului substituit. Uzura fizica a capitalului fix consta in aparitia unor utilaje noi, mai ieftine decat cele existente. Elementele de capital fix se consuma si se inlocuiesc la fiecare ciclu de productie. Productivitatea muncii se calculeaza ca raport intre numarul de salariati si timpul cat acestia lucreaza. Cresterea productivitatii determina cresterea competitivitatii agentilor economici, dar si a economiei in ansamblu. Uzura este procesul prin care munca are eficienta din ce in ce mai scazuta. Productivitatea se calculeaza ca raport intre productie si factorii de productie consumati. Intr-o economie concurentiala, piata este condusa de proprietatea privata. In virtutea proprietatii private, persoanele particulare au drept de posesiune, dispozitie, utilizare si uzufruct. 10) Elasticitatea cererii exprima modul in care consumatorii reactioneaza la modificarea pretului unui anumit produs. 11) Oferta inelastica este oferta care nu se modifica in functie de pret. 12) Pe piata, echilibrul apare cand cererea devine egala cu oferta. Cererea elastica este cererea care nu se modifica in functie de pret. 14) Daca productia este zero, costul de productie va fi tot zero. 15) Rentabilitatea unei activitati se exprima prin veniturile obtinute din incasari. 16) Costul mediu total este suma dintre costul fix mediu si costul variabil mediu. 17) O activitate este rentabila daca are cea mai mare cifra de afaceri. 18) Costul total nu poate fie egal cu costul variabil. 19) Profitul este venitul intreprinzatorului, posesor de capital, care isi asuma riscurile initierii unei activitati economice. 20) Rata profitului este direct proportionala cu capitalul utilizat. III. COMPLETATI SPATIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVITI: Munca a fost factorul de productie . . . .. al productiei, al activitatii economice in general. Daca volumul productiei creste prin utilizarea unor factori de productie mai eficienti, atunci cresterea economica este de tip . . . .. Capitalul tehnic este un factor de productie . . . . . .. Cresterea productivitatii economiei nationale are drept consecinta atenuarea tensiunii dintre . . . . . . . . si . . . . . Indicatorii economici sunt expresii numerice prin care se releva aspecte . . . . si calitative ale fenomenelor si proceselor economice. Productivitatea marginala a muncii exprima . . . . ultimei unitati de munca atrasa si utilizata in activitatea economica. Consumul . . . .. . are loc treptat prin participarea la mai multe cicluri de productie. Consumul . . . .. . . . . se face integral, prin participarea la un singur ciclu de productie. In conditiile in care volumul productiei este zero, costul variabil este . .., iar costul total este egal cu costul . 10) Costul marginal reprezinta sporul de cheltuieli totale determinat de cresterea cu o unitate a .. 11) Daca productia creste cu 100%, atunci costul fix mediu . . . 12) Intr-o economie concurentiala, costul de productie este limita pana la care poate coborial unui bun economic. 13) Producatorul trebuie sa obtina reducerea . . .. . . . . fara a influenta negativ calitatea bunurilor. 14) Daca din profitul obtinut de o firma se scad impozitul si alte taxe legale pe profit, ceea ce ramane se numeste . . .. . .. . 15) Profitul este un . .. . . al factorilor de productie. 16) Cand cererea este mai mare ca oferta, producatorii sunt interesati sa . . . .. productia din . acel bun. 17) Cand pretul unui bun creste, cererea se . . . . ., iar oferta se . . . .. 18) Daca oferta in raport cu pretul este elastica, cresterea pretului unitar determina sporirea . . . . a ofertei. 19) Legea ofertei arata ca pretul unui bun si oferta sunt intr-o relatie . . . . 20) Daca pe piata, cererea este mai mica decat oferta, spunem ca apare exces de . . . . IV . TEXTE DE COMENTAT 1) „Structura productiei poate fi definita ca suma tuturor aranjamentelor care hotarasc ce trebuie produs de cine si pentru cine, prin ce metode si in ce conditii ( . ) In acest context, prin <<capitalism>> intelegem un sistem in care pietele de bunuri si servicii permit fortelor cererii sa influenteze ceea ce se produce, astfel incat innoirea produselor si a proceselor, precum si aplicarea capitalului la mijloacele de productie, sunt rasplatite din plin.” (S. Strange, „State si piete”) 2) „Intr-o ferma a universitatii . . din Timisoara, s-a inceput amenajarea primei crescatorii de sturioni din Banat. Ideea este sa cream un loc din care sa se poata aproviziona cu puiet cei care isi deschid ferme familiale. . Puietul se cumpara cu 0,2 euro bucata, cega fiind mai ieftina si morunul cel mai scump. La maturitate, cega se vinde cu 10 euro kg, iar morunul cu 30 euro kg. Un kg de icre se vinde cu 4000-5000 de euro. Nu oricine poate asigura insa conditii pentru reproducerea pestilor si colectarea icrelor . Pentru a porni o afacere cu sturioni sunt necesare in primul rand bazinele . temperatura apei trebuie sa fie constanta . foarte importanta este asigurarea cu 1-2 generatoare electrice de rezerva. Puietul se cumpara de la centrul special si este transportat in apa in saci de plastic. Mancarea pestilor se poate procura din centre specializate. Jumatate din valoarea kg de peste reprezinta valoarea furajelor.” (Capital nr.3, ianuarie 2005) 3) „Reducerea propriu-zisa a cheltuielilor se realizeaza in noua etape. Masurile respective se iau concomitent in toate sectoarele intreprinderii. Scaderea preturilor de cumparare, reducerea stocurilor si reducerea consumurilor de materiale, pe de-o parte, reducerea cheltuielilor de fabricatie si a cheltuielilor de exploatare a utilajelor, pe de alta parte, concura la reducerea cheltuielilor intreprinderii: reducerea cheltuielilor administrative, a cheltuielilor de desfacere si a cheltuielilor de publicitate . .” (Magnus Rodke, 222 masuri practice de reducere a costurilor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1974.) 4) „ stiind ca productivitate mai mare inseamna deopotriva sa se produca mai mult cu aceeasi munca sau sa se produca tot atat, dar cu munca mai putina, preferam desigur a doua versiune. Mai intai, pentru ca economia n-are ca scop <<sa creeze locuri de munca>>, ci sa creeze bogatie si ca, cu cat se munceste mai putin, este cu atat mai bine, cel putin pana la un anumit minim. Apoi, pentru ca productivitatea si nu volumul global al productiei masoara competitivitatea unei economii – cheia independentei economice, capacitatii de plata pentru importuri si, deci, cheia independentei politice, care difera de cea rezultata din protectionism si inchiderea frontierelor” (Les amis de la Terre, L’écologie contre le chômage, Editions la Découverte, Paris, 1984) 5) „Existenta profitului este legata de aceea a unui subiect pe care noi l-am denumit intreprinzator. Acest intreprinzator joaca un rol esential, poate de neinlocuit. Dar existenta profitului nu tine numai de persoana sa; activitatea sa se inscrie intr-un mediu mai mult sau mai putin favorabil. In cele din urma profitul se explica printr-o legatura intre activitatea intreprinzatorului si mediul in care se exercita. Influenta personala a intreprinzatorului asupra proprietatii intreprinderii pe care o conduce in mod efectiv se exercita intr-o forma incontestabila si foarte puternica. El face firma; acesta pierde cand trece in mainile altuia incapabil sau mai putin abil.” (Henri Conitton, Economie politique Tome II. Dalloz, Paris, 1968) 6) „Reducerea risipei reprezinta unul din aspectele gestiunii resurselor care trebuie sa fie incluse in obiectivele economice si sociale ale societatii, obiective a caror complexitate este in continua crestere . in toate sectoarele economiei, o reducere considerabila a consumului de resurse naturale pe unitatea de produs, este incontestabil, posibila si aceasta fara a antrena o scadere a calitatii sau a nivelului de viata . Numeroase metode de conservare a energiei si tehnologii mai eficiente de folosire a materiilor prime sunt deja disponibile sau ar putea fi dezvoltate printr-o intensificare a cercetarii. Risipa pare sa fie un produs inerent al caracteristicilor sociale, economice si culturale ale epocii noastre. De aceea, pentru a progresa mai mult, omenirea trebuie sa depaseasca epoca risipei.” (D.Gabor, U.Colombo, A.King, R.Galli, “Sa iesim din epoca risipei”, Bucuresti, Ed.Politica, 1983) 7) „Societatea industriala progreseaza prin salturi succesive. La pornirea fiecarui salt se afla o intalnire istorica intre ansamblul inovatiilor tehnice si o nevoie in proportii de masa . Suntem astazi la inceputul unui nou salt. Desigur, ne gandim la industriile electronice si la comunicatii. Aceste industrii nu sunt poluante, solicita cantitati mici de materii prime, costurile lor de productie sunt in cadere libera si nevoia de comunicare a oamenilor nu are limite. Se poate spune ca in acest fel toate conditiile unei noi mari faze de crestere economica par sa fie intrunite” (Michel Didier, Economie, Les regles du jeu, Ed. Economica, Paris, 1989) 8) „Atata vreme cat se considera ca sistemul economic functioneaza, in ultima instanta, in interesul individului – ca este subordonat nevoilor si dorintelor sale – se poate presupune ca rolul stiintei economice este sa explice procesul prin care individul este servit. Economistilor, aidome altor oameni de stiinta, le place sa dea obiectului lor definitii care au o semnificatie profunda si universala. Cea mai cunoscuta dintre ele afirma ca stiinta economica este <<stiinta care studiaza comportamentul uman ca o relatie intre teluri si resursele rare care au intrebuintari alternative>>. Cel mai influent profesor din timpurile noastre reda aceeasi idee mai simplu: <<Modul in care ne decidem sa folosim resursele productive rare cu intrebuintari alternative, pentru realizarea unui scop prevazut.” (John Kenneth Galbraith, Stiinta economica si interesul public, Bucuresti, Ed.Politica, 1982) 3. RASPUNSURI LA TESTE I. INDICATI RǍSPUNSUL CORECT: 1- c; 2- b; 3- c; 4- c; 5- a; 6- c; 7- a; 8- b; 9- b; 10- c; 11- c; 12- b; 13- c; 14- a; 15- a; 16- c; 17- b; 18- b; 19- a; 20- b; 21- c; 22- a; 23- a; 24- b; 25- b; 26- c; 27-a; 28- a; 29- a; 30- b; 31- a; 32- b; 33- a; 34- c; 35- b; 36- a; 37- c; 38- a; 39- a; 40- b; 41- c; 42- a; 43- b; 44- a; 45- c; 46- b; 47- b; 48- a; 49- b; 50- c. WmgL = 500 u.c. WmgK = 1500 u.c. Rms = ? Rms = = = Raspuns corect (a) Kt = 100 mld u.m. Kc = 40% × Kt t = 5 ani Kcons = ? Kt = 100 mld u.m. Kc = 40% ×100 mld = 40 mld u.m. Kf = 60 mld u.m. = Kcons = Kc + A = 40 mld + 12 mld = 52 mld u.m. Raspuns corect (b) Q = 1000 buc CF = 150000 lei CV = 200000 lei Q’ = 2000 buc CT’ = ? CT’ = CF + CV’ = 150000 lei + 400000 lei = 550000 lei Raspuns corect (a) V = 15 mld lei Q = 10000 buc × = Rpr = 30% CTM = ? RPr =
=
= Raspuns corect (c) CF0 = 60% ×CT0 CV1 = CV0 + CV0 = CV0 CT1 = ? CT1 = CF0 + CV1 = CT0 + CV0 = == ==
= creste cu 12% Raspuns corect (b) Q = 100 costume Materii prime = 100 mil Materii auxiliare = 20 mil Combustibil, energie, apa tehnologica = 20 mil Combustibil pentru incalzire = 0,5 mil Salarii directe = 20 mil Salarii indirecte = 0,7 mil Dobanzi = 0,8 mil CV = ? CV = 100 mil + 20 mil + 20 mil + 20 mil = 160 mil Raspuns corect (a)
Pr = 20 mil u.m. Kc = 40 mil u.m. Csal = 20 mil
Raspuns corect (c) L0=10sal × 48 ore (pe saptamana) WL0 = 5 prod / h / om L1 = 10 sal × 40 ore (pe saptamana) Q0 = Q1
WL0 = 5 . . . . . 100% 1 . . . . . . X X= creste cu 20% Raspuns corect (a) WL0 = 50 buc/ sal L0 = 100 sal L1 = 101 sal WmgL= Q1=? WmgL =
Q1 = Q0 + Q = 5000+20 = 5020 buc Raspuns corect (a) L0 = 12 sal K0 = 4 utilaje Q0 = 10 buc L1 = 12- 4 = 8 sal K1 = 4+2 = 6 utilaje Rms = ?
Raspuns corect (b) Kc = 20% Ktehnic A = 5% ×Kcons = 15000 u.m. Ktehnic = ? A = 5% × Kcons 15000 = Kcons = Kc + A Kc = Kcons –A=300000-15000 = 285000 u.m. Kc =
Raspuns corect (c) Q1 = 150% Q0 L1 = 80 % L0
WL a crescut cu 87.5% Raspuns corect (a) Q0 = 2000 buc WL0 = 40 buc/ sal IQ = ? WmgL = 60 buc/sal L1 = 130% L0 L0 = salariati L1 = salariati
Q1 – 2000 = 900 Q1 = 2900 bucati Q a crescut cu 45% Raspuns corect (b) Q0 = 4000 bucati WmgK = 200 buc/utilaj K = 10 utilaje IQ = ? IQ =
Q1 = 6000 bucati
Raspuns corect (a) Q1 = %
CTM1 = 58 u.m./buc Cmg = ?
Raspuns corect (c) CT0 = 50%
ICT = ? V = CT + Pr CT0 =
Raspuns corect (b) P = 48 ha L = 3 lucratori WL = 600 q / lucrator Wp = ? WL = WP = Raspuns corect (b) L0 = 10 lucratori ore / saptamana Q0 = 2000 piese / saptamana
piese/ora/om piese/ora/om piese/ora/om 6 piese/ora/om > t1< 40 h 33,33 h < t1 < 40 h
t < 6,67 h t0 = 40 h . . . 100% <6,67 h . . . x X = 16,67 % Raspuns corect (a) Q0 = 0 CT0 = 500 Q1 = 10 CT1 = 1000 Q2 = 20 CT2 = 1750 Q3 = 30 CT3 = 2500 CFM, CVM, CTM = ? cand Q2 = 20
CV2 = CT2 – CF = 1750-500=1250
CTM=CFM+CVM=25+62,5=87,5 u.m Raspuns corect (b) CF = 30 mil u.m. CVM = 26000 u.m. V = 200 mil u.m. Pr = 20% Q = ? V = Q × P =CT + Pr CT = V-Pr = 200 mil – 0,2 · 200 mil = 160 mil u.m. CT = CF + CV CV= CT – CF = 160 mil – 30 mil = 130 mil = =5000 Raspuns corect (c) II. CARE DINTRE URMATOARELE AFIRMATII ESTE ADEVǍRATǍ SI CARE ESTE FALSǍ? 1-A; 2-F; 3-F; 4-F; 5-A; 6-F; 7-A; 8-F; 9-A; 10-A; 11-F; 12-A; 13-F; 14-F; 15-F; 16-A; 17-F; 18-A; 19-A; 20-F. III. COMPLETATI SPATIILE LIBERE CU TERMENII POTRIVITI: 1- determinant; 2- intensiv; 3- derivat; 4- nevoi, resurse; 5- cantitative; 6- eficienta; 7- capitalului fix; 8- capitalului circulant; 9- zero, fix; 10- productiei; 11- scade; 12- pretul de vanzare; 13- costurilor de productie; 14- profit net; 15- venit; 16- mareasca; 17- diminueaza, extinde; 18- mai intensa; 19- directa; 20- oferta. IV.TEXTE DE COMENTAT 1) Formularea problemei economice: reglarea prin piata a functionarii economiei si a ofertei de catre cerere, ca „raspuns” la probleme fundamentale ale economiei. Concepte economice esentiale pentru abordarea problemei: mecanism economic, „masina economica”, sistemul economiei de piata, piata bunurilor si serviciilor, cererea, oferta. Analiza problemei economice: precizarea problemei fundamentale a economiei; enumerarea caracteristicilor sistemului economiei de piata; descrierea mecanismului cerere-oferta-pret si precizarea consecintelor functionarii lui; caracterizarea pietei bunurilor si serviciilor si precizarea efectelor acesteia asupra pietelor derivate (pietele factorilor de productie); explicarea conceptului de “consumator rege” si abordarea problemei distributiei veniturilor, in conditiile economiei de piata; explicarea modalitatii prin care maximizarea interesului producatorului se realizeaza prin maximizarea interesului consumatorului. 2) Identificarea in conditiile specifice de productie a factorilor de productie necesari. Corelatia cost-profit si cresterea profitului odata cu cresterea gradului de prelucrare. Corelatia “intrari-iesiri” la nivelul unei firme. obiectivul major al activitatii economice, impus de legea concurentei; problematica majora a activitatii agentilor economici: posibilitatea reducerii costurilor de productie in 9 etape; existenta profitului intreprinderea bine gestionata motivatie solida pentru a realiza costuri de productie mai mici Efectul cresterii productivitatii muncii – producerea bogatiei. Scopul productiei = consumul. Scopul economiei – de a crea bogatie, prin care se satisfac necesitatile de consum ale oamenilor. Legatura, independenta politica – suveranitate – independenta economica. Cheia independentei economice = productivitatea si nu volumul productiei. Competitivitatea unei tari este data de productivitatea muncii si nu de marimea productiei nationale. 5) Profitul – castigul realizat sub forma baneasca dintr-o activitate sau operatiune bazata pe rationalitate economica. Factori obiectivi si subiectivi care determina marimea si existenta profitului: Factori obiectivi: mediul si legatura intreprinzatorului cu mediul Factori subiectivi: spiritul intreprinzatorului, priceperea, experienta si intuitia Profitul – fundamentul economiei de piata. 6) Obiective economice si sociale ale societatii – utilizarea eficienta a resurselor si gestionarea acestora. Combinarea eficienta a factorilor de productie, implica productivitate ridicata. Efectul dezvoltarii intensive a factorilor de productie asupra productiei de bunuri si servicii si asupra calitatii vietii. Relatia intreprinzator – constrangeri tehnice si economice. Implicatiile acumularii de capital si de cunostinte asupra cresterii economice. Dezvoltarea societatii industriale se realizeaza in salturi succesive, pe baza progresului tehnic. Influenta progresului tehnic asupra volumului fizic si valoric al productiei obtinute cu aceeasi masa de factori de productie. Inovatiile tehnice transforma progresul tehnic rezultat din cercetarea stiintifica in progres economic. Progresul tehnic contribuie la: atragerea si utilizarea unor resurse de materii prime si energetice; reducerea consumului de factori de productie pe unitatea de produs. In societatile moderne, structurile neeconomice, sociale, politice, educationale, au rol important in procesul evolutiei economice. Economia politica studiaza raporturile sociale dintre oameni, in cadrul activitatilor economice. Problematica economica cu care se confrunta oamenii: corelatia nevoi – resurse Definitia economiei data de economistul englez Lionel Robbins, respectiv de economistul Paul A. Samuelson: raritatea resurselor si limitarea acestora in raport cu nevoile nelimitate, genereaza necesitatea unor alternative in folosirea lor. Decizia subiectului e guvernata de un tel: obtinerea unei satisfactii maxime. Inlocuind o resursa cu alta pentru satisfacerea aceleiasi nevoi, subiectul trebuie sa fie convins ca decizia ii asigura cea mai mare satisfactie folosind resursa cea mai convenabila.
|