Libertatea de miscare a capitalului

Incepand cu 1 iulie 1990, piata capitalului a fost pe deplin liberalizata. Acest proces a cunoscut urmatoarele etape:

a)         liberalizarea investitiilor directe, a creditelor pe termen scurt si mediu pentru
tranzactiile comerciale si a comertului cu hartii de valoare listate la bursa (1960);

b)        liberalizarea creditelor pe termen lung pentru tranzactiile comerciale si a
comertului cu hartii de valoare nelistate la bursa (1985);

c) eliminarea altor controale in miscarea capitalului inclusiv in tranzactiile
monetare si cvasimonetare (iulie 1990).

Cu toate acestea UE nu are o piata financiara unica deplin integrata, pentru servicii financiare transfrontaliere, datorita: sistemului de plati transfrontaliere, ^{ echilibrului intre liberalizare si necesitatea de supraveghere prudentiala pentru protectia consumatorilor si a regimului impozitarii veniturilor din capital.

Introducerea monedei unice a creat o sansa mai favorabila acestei integrari in directiile:

institutiile financiare desfasoara tot mai multe activitati pan-europene;

o activitate financiara traverseaza nu numai frontierele, ci si diferitele sectoare
financiare de asigurare ^e piata actiunilor si altor hartii de valoare;

scaderii ponderii bancilor si cresterii intermedierilor financiare;

piata actiunilor se dezvolta deoarece tot mai multe firme se listeaza la bursa si
tot mai multi investitori se orienteaza spre investitii in actiuni;

competitia intre banci este tot mai acerba, motiv pentru care asistam la fuziuni
si achizitii;

extinderea comertului electronic face ca localizarile geografice in acest context
sa fie irelevante.

Programul liberalizarii miscarii capitalului are in vedere ca piata hartiilor sa se integreze pana la sfarsitul anului 2003, iar integrarea deplina a miscarii capitalului sa se definitiveze pana in anul 2005.

In acest sens o licenta de operare obtinuta de o institutie financiara intr-un stat membru trebuie sa fie recunoscuta de catre toate celelalte state membre.

Piata bancara este mai integrata, dovada convergenta dobanzilor din zona euro, putandu-se astfel vorbi si despre piata obligatiunilor guvernamentale.

Ramaneri in urma a integrarii pietei capitalului se inregistreaza la piata actiunilor, odata pentru ca fiecare bursa are propriul sistem de control si decontare a tranzactiilor, iar pe de alta parte actiunile reprezinta un instrument mai complex decat obligatiunile.

De asemenea, piata ramane fragmentata si in cadrul investitorilor institutionali, in fondurile de pensii, fondurile de investitii, institutiile de asigurari, etc, din cauza sistemelor nationale de supraveghere concurentiale.

Mobilitatea capitalurilor si integrarea pietei capitalului este influentata si de alti factori, si anume:

costurile ridicate cu infiintarea unei firme. In medie, in UE acestea sunt mai
mari de 10 ori decat cele din USA;

protectia dreptului de proprietatea intelectuala necesita costuri mari in UE;

extinderea folosirii standardelor internationale de contabilitate de catre toate
firmele listate la bursa se va realiza numai in anul 2005.