Costurile – expresie a consumului de factori de productie

COSTURILE DE PRODUCTIE

Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor ocazionate de consumul de factori de productie pentru producerea si desfacerea unor bunuri materiale si servicii. Intrucat factorii de productie se consuma in mod diferit in procesul de productie in raport cu particularitatile fluxului tehnologic si ale bunurilor care urmeaza sa fie produse, consumul acestora este, de asemenea, evidentiat in maniera diferita.

Astfel, consumul factorului munca reprezinta cantitatea de efort fizic si intelectual pe care angajatii il utilizeaza in procesul de productie si poate fi exprimat fizic prin timpul de munca necesar pentru obtinerea unui bun economic sau a intregii productii si valoric sau monetar prin salariile platite de catre intreprinzator personalului angajat in contul muncii prestate.

Consumul factorului natura, se reflecta in utilizarea acestuia in procesul producerii de bunuri si servicii si se regaseste in forma materiala, in situatia unor resurse naturale (minereuri, petrol, carbune, gaze naturale, masa lemnoasa) si valoric, prin pretul acestora (pretul pamantului, renta etc.).

Consumul factorului capital difera pe cele doua componente ale sale – fix si circulant. Consumarea capitalului fix are loc in mod treptat, pe durata mai multor cicluri de productie; imbraca exclusiv forma valorica si se regaseste in costul bunurilor obtinute, prin amortizare. Capitalul circulant se consuma intr-un singur proces de productie si isi transmite valoarea in totalitate asupra bunurilor rezultate din procesul respectiv. Consumul capitalului circulant poate fi evidentiat atat fizic – consum specific sau tehnologic (de exemplu, 5 tone de tabla utilizate pentru fabricarea unui autobuz), cat si valoric. Se regaseste in bunurile economice, in forma naturala in cazul unor materii prime, dar si valoric, prin preturile acestora.

2. Tipologia costurilor de productie

Cea mai cunoscuta tipologie a costurilor de productie apartine reputatului economist francez Gilbert Abraham Frois, care delimiteaza urmatoarele categorii de costuri de productie pe termen scurt:

A. Costul global care reprezinta ansamblul cheltuielilor necesare pentru obtinerea unui volum dat la productiei. In cadrul acestuia se disting:

A.1. Costul fix (CF) reflecta ansamblul cheltuielilor intreprinderii care pe termen scurt, sunt independente de volumul productiei: amortizarea capitalului fix, chirii, salariile personalului administrativ, cheltuieli de intretinere, iluminat, dobanzi, incalzit etc. Pe termen lung insa si costul fix variaza, el fiind o functie crescatoare a capacitatii de productie, care poate fi modificata datorita proceselor investitionale.

A.2. Costul variabil (CV) cuprinde cheltuielile care depind de volumul productiei, avand o evolutie proportionala (vezi reprezentarea in forma liniara a costurilor globale) sau neproportionala in raport cu aceasta (vezi reprezentarea in forma neliniara a costurilor globale. In acest caz, forma curbei costurilor variabile se datoreaza actiunii legii randamentelor descrescatoare: intr-o prima faza cresterea productiei devanseaza consumul de factori de productie, iar cresterea costurilor variabile are loc mai lent in raport cu cresterea productiei; aceasta situatie este valabila pana la un anumit prag, dincolo de care situatia se inverseaza in sensul ca, cresterea productiei este devansata de cresterea consumului de factori de productie variabili, si deci a costurilor variabile). In aceasta categorie de cost se incadreaza cheltuielile cu materiile prime, materialele, combustibil, energie, salarii directe etc.

Lucrare: Caracteristicile formarii si dezvoltarii pietei de capital a Romaniei Lucrare: Functiunile intreprinderilor: indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii

A.3. Costul total (CT) reprezinta suma costurilor fixe si variabile:

CT = CF + CV

Pe termen scurt, modificarea costului total este determinata numai de schimbarile costului variabil. Marimea costului total, la un moment dat, este determinata de: consumul tehnologic de factori de productie, volumul productiei, preturile de procurare a factorilor de productie.

Evolutia costurilor globale (fix, variabil, total)

a)      forma liniara

b)      forma neliniara

B. Costul total mediu (CTM) sau costul total unitar reprezinta consumurile de factori de productie pe unitatea de produs (sau de rezultat):

Tinand cont de categoriile de costuri globale evidentiate anterior, se deosebesc trei tipuri de costuri medii:

B.1. Costul fix mediu (CFM) reprezinta costul fix aferent fiecarei unitati de productie:

Evolutia costului mediu fix este inversa volumului productiei: acesta se reduce atunci cand volumul productiei creste si se majoreaza odata cu diminuarea productiei, deoarece costul mediu fix se exprima ca raport intre o marime constanta (costul fix pe termen scurt) si una variabila – crescatoare sau descrescatoare (productia).

B.2. Costul variabil mediu (CVM) reprezinta costul variabil suportat de o unitate de produs, adica:

La un nivel dat al preturilor factorilor de productie, CVM se micsoreaza atunci cand volumul productiei creste intr-un ritm mai accentuat comparativ cu costul variabil. CVM creste in situatia in care majorarea costurilor variabile totale devanseaza sporirea productiei.

B.3. Prin insumarea costului mediu fix cu costul mediu variabil, se obtine costul total mediu:

C. Costul marginal (C_mg) reprezinta sporul de cost total () necesar pentru obtinerea unei unitati de produs suplimentare si se determina cu relatia:

Exista o corelatie evidenta intre costul mediu si costul marginal. Intelegerea sa poate pleca de la un exemplu simplu care ilustreaza extrem de elocvent relatia matematica dintre o valoare medie si un marginala: daca la un concurs, in cadrul unei echipe de gimnastica, una dintre gimnaste reuseste sa obtina o nota mai mare decat a colegelor ei, rezultatul va fi o crestere a rezultatului pe echipa; dimpotriva, un esec al uneia dintre gimnaste soldat cu obtinerea unei note mai mici decat a celorlalte coechipiere va avea ca efect o scadere a mediei notelor pe echipa.