Teoria fortei de munca
duale
"Spre
sfarsitului anilor '70, teoria pietei fortei de munca segmentate
propune un nou raspuns la intrebarea "De ce" din perspectiva
structurala, concentrata exclusiv pe factori din aria de
destinatie. Reprezentantul cel mai cunoscut al curentului, Piore,
argumenteaza ca migratia internationala este efectul
cererii de forta de munca inevitabil legata de
caracteristicile economiilor dezvoltate. Patru factori joaca un rol
fundamental in crearea nevoii de forta de munca imigranta:
inflatia structurala, constrangerile ierarhice ale motivatiei,
dualismul economic si modificarile demografice ale rezervei
fortei de munca. Elementul esential este existenta unei
piete a fortei de munca duale, incluzand un sector primar
caracterizat in principal de slujbe stabile, conditii bune de munca,
beneficii generoase si posibilitatea mobilitatii ascendente
si un sector secundar, cu slujbe necalificate si instabile,
conditii grele sau periculoase de munca si slabe
posibilitati de mobilitate ascendenta. Muncitorii nativi
evita incadrarea insectorul secundar datorita
instabilitatii locurilor de munca, salariilor mici, statusului
si prestigiului scazut asociata acestor pozitii.
Transformarea
sectorului secundar intr-unul atractiv pentru forta de munca
autohtona prin cresterea salariilor nu este o solutie pentru
angajatori atata vreme cat presupune, in virtutea ierarhiei ocupationale
care asociaza salariul cu prestigiul si statusul, cresterii in
lant de-a lungul acestei ierarhii. Rezultatul ar fi sporirea generala
a salariilor care conduce la inflatie structurala. Daca cererea
de forta de munca in segmentul secundar era anterior
satisfacuta intern de forta demunca feminina,
adolescenti si populatia de migranti din rural,
modificarile sociale si demografice legate de aceste categorii au
redus substantial potentialul lor de angajare in slujble prost
platite, necalificate si instabile. Modificarile legate de
pozitia femeilor in societatile dezvoltate (trecerea de la
identificare bazata in primul rand pe roluri in cadrul familiei si
pozitia secundara in cadrul economiei gospodariei la
identificare prin statusul asociat ocupatiei; rata mare a divortialitatii
implicand trecerea in pozitia de cap al gospodariei);
schimbarile intervenite in procesul educatiei (cresterea
numarului de ani de scoala); scaderea
fertilitatii (cu consecinta implicita a reducerii numarului
de adolescenti); urbanizarea accentuata (si implicit reducerea
numarului de migranti din rural) sunt tot atatia factori care au
redus rezervorul care alimenta segmentul secundar al pietei. In acest
context, imigrantii devin forta de munca ce poatesuplini cu
succes (din punct de vedere al angajatorului) criza, fara a atrage consecintele
negative ale inflatiei structurale."
"Exista mai multe aspecte ale
situatiei imigrantului care fac ca inclusiv slujbele 3D sa fie
acceptabile. Oricat de mici ar fi salariile, este probabil ca ele sa
depaseasca nivelul celor din tara de origine. Mai mult
decat atat, imigrantul, cel putin in prima faza a sederii in
strainatate, nu este inserat in societatea de destinatie ca
unitate de referinta. Prestigiul social si statusul "de
referinta"sunt cele de la destinatie. Atentia acordata
abordarii s-aconcentrat, cel putin in prima faza, in
special asupra testarii ipotezei segmentarii pietei fortei
de munca si mai putin asupra migratiei, dificultatea
identificarii celor doua segmente si a metodologiei adecvate
ridicand serioase semne de intrebare asupra constructieiteoretice in sine
la inceputul anilor '80. Abia la jumatatea deceniului opt, in urma
publicarii studiului lui Dickens si Lang, teoria pietei fortei de munca segmentate
castiga o noua credibilitate."
"Desi coerenta si cu o
serie de indiscutabile avantaje in explicatie (poate unul dintre cele mai
importante legat de justificarea aparentei contradictii intre migratia
fortei de munca si somajul ridicat in cazul unor
tari de destinatie), este greu de argumentat in ce
masura abordarea pietei fortei de munca segmentate
este in sine o teorie a migratiei. In primul rand, nu este interesata
decat de ceea ce se intampla la destinatie, furnizand o
explicatie convingatoare pentru aparitia programelor de tip
guest worker si raspunzand cumva anticipat dezbaterii publice despre
imigratie si temerilor fundamentale ca imigrantii ajung
sa concureze nativii in ocuparea locurilor de munca. Este o viziune
exclusiv din perspectiva societatii care primeste migranti
al carei mesaj general poate fi transpus in termenii: avem nevoie de ei
(imigranti) pentru lucrurile pe care nu le putem/nu vrem face, nu sunt o
amenintiare pentru noi (nu au acces la segmentul primar) iar lor probabil
le convine. Tocmai in acest ultim punct intervin intrebarile. De ce vin
cei care vinsa munceasca in strainatate ?, ce se
intampla in timp cu ei ?, ce se intampla cu cei care raman in
urma lor ? o teorie care afirma ca migratia
internationala este condusa de cerere si exclude toti
factorii de tip "push" nu poate aspira sa explice decat o parte a
realitatii". Pe de
alta parte, situatia descrisa pare sa incadreze foarte
bine, asa cum mentionam, cazul migratiei bazata pe
recrutarea fortei demunca, fara a mai fi in aceeasi
masura potrivita fluxurilor "spontane" carecaracterizeaza
perioada care a urmatanilor '70."
"Capacitatea teoriei de a deschide
noii linii de cercetare este insa evidenta. Dezvoltarea
comunitatilor etnice de imigranti active economic si
studiile care le-au fost dedicate au adus nuantari teoriei
pietei fortei de munca duale, prin identificarea unui al treilea
segment al pietei fortei demunca: encalva etnica (economica)asociata
cu firmele proprietatea imigrantilor."
"Particularitatea enclavei consta in combinatia de
caracteristici specifice sectorului primar si secundar, creand oportunitati noi de
mobilitate pentru imigranti si permitand utilizarea investitiei lor anterioare
in capital uman",
ambele trasaturi absente in sectorul secundar dar prezente in cel
primar.
"Desi exista dovezi care
sustin dezvoltarea enclavelor in cazul mai multor comunitati de
migranti (cubanezi, japonezi, coreeni in SUA) este greu de precizat in ce
masura aparitia enclavei poate fi postulata in cazul oricarui
flux, in conditiile in care,conform studiilor de pana acum, cel
putin doua conditii sunt necesare pentrudezvoltarea
comunitatii de imigranti catre enclava: prezenta imigrantilor cusuficient
capital si abilitati antreprenoriale si reinnoirea fortei de munca a enclavei
prin imigratie sustinuta."
