Cercetare privind imaginea romanilor din Spania

Cercetare privind imaginea romanilor din Spania

Metodologie

Cercetarea care va fi desfasurata prin efectuarea unui interviu cu sase  imigranti romani in Spania, si va fi incadrata in lucrarea de licenta "Imaginea imigrantilor romani in Spania", iar rezultatele cercetarii vor confirma, sau vor infirma ipotezele prealabile, iar datele vor fi folosite doar in scopuri stiintifice, respectand confidentialitatea datelor obtinute.

Studiul va fi realizat prin intermediul metodei interviului sociologic (mai exact interviu structurat tip funneling) si va contine un numar de 33 de intrebari deschise, la care subiectii vor raspunde liber si sase intrebari socio-demografice.

Grupul tinta al cercetarii il reprezinta persoanele care au migrat din Romania in Spania.

"Inca din Antichitate, metoda discutiei a fost frecvent utilizata de catre filozofi, medici, preoti sau avocati, iar in cea de-a doua jumatate a secolului XIX, a capatat semnificatie tehnica aparte.

Interviul a fost desemnat drept o intalnire in cursul careia se culeg informatii. Am putea defini interviul drept un dialog a carui finalitate este adunarea de informatii legate de o tema determinata. Intervievatorul pune intrebari pregatite in prealabil, iar interlocutorul reactioneaza la ele, in timpul acestui schimb, persoana intervievata produce un discurs in care arata, dupa caz, semnificatia pe care o da practicilor sale, perceptia pe care o are asupra unui eveniment sau a unei situatii, interpretarea unei reprezentari pe care si-a facut-o despre lumea inconjuratoare. Prin intrebarile si reactiile sale, invervievatorul urmareste doua obiective imediate: pe o parte se straduieste sa faca exprimarea acestui discurs mai usoara si sa-l conduca pe interlocutor catre reflectii mai profunde, iar pe de alta este atent sa mentina conversatia in limba tematicilor cercetarii.

Asadar, interviul se inscrie intr-un cadru interactiv: el este constituit dintr-o secventa de actiuni reciproce intre doua persoane (uneori mai multe). Dinamica interviului da nastere, in mare parte, informatiei ce va fi culeasa. De aceea, toate elementele care pot afecta derularea discutiei sunt, in egala masura, susceptibile de a avea un impact asupra datelor care vor rezulta in urma ei. Aceste elemente sunt numeroase, ele tin de caracteristicile celor doua parti prezente, cat si de contextul in care interactioneaza. Atat intervievatorul, cat si interlocutorul sau au caracteristici proprii, aspectul fizic, unele trasaturi ale personalitatii, statusul, nivelul de scolarizare, varsta, genul sau originea etnica."

"Exista trei tipuri de informatii ce pot fi accesibile in situatia de interviu: informatiile inerente continutului discursului, cele legate de forma pe care o ia discursul si cele care tin de manifestarile nonverbal sau expresive. In majoritatea cercetarilor din stiintele sociuoumane, tehnicile de interviu sunt folosite pentru a stoca informatii de continut. Acestea servesc drept baza pentru a trage concluzii in privinta perceptiilor, atitudinilor, sentimentelor, reprezentarilor, valorilor sau a credintelor participantilor.

Spre deosebire de textul scris, aceste continuturi constau intr-un discurs omparat spontan, organizat mai mult sau mai putin liber de persoana intervievata. Prin acest discurs, participantul la interviu isi exprima realitatea sa singular, verbalizata prin limbaj. De aceea continutul este bogat, dar uneori si contradictoriu si chiar dificil de sesizat. Va fi cu atat mai dificil de sesizat, daca nu ne multumim sa ramanem la continutul manifest al discursului produs, pentru a intreprinde analiza structurii sale comparative - si, prin aceasta, implicita, care se degajeaza din el. Desigur, studierea sensului latent al continutului unui interviu nu e valabila in cazul interviurilor structurate si standardizate. Dimpotriva, cercetatorul aflat in lupta cu niste continuturi produse in cadrul discutiilor mai putin directive se va gasi foarte repede in fata unei dileme importante.

Trebuie privilegiata rigoarea interferentei stabilite pornind de la o analiza comparative a ansamblului continuturilor interviurilor realizate sau trebuie pastrata singularitatea fiecaruia dintre continuturile luate izolat, recurgand la metode de analiza mai inductive? Idealul ar consta in a adopta un dublu demers. Primul, cel transversal, se ocupa cu explorarea regularitatilor si a diferentelor dintre ansamblul continuturilor de interviu, pornind, de exemplu de la o analiza tematica. Cel de-al doile demers, care ar viza studierea continutului latent al fiecarui interviu, s-ar centra pe explorarea relatiilor dintre elementele unui acelasi continut, trecand printr-o analiza a co-ocurentelor sau o analiza comparativa. Intr- o ultima comparatie, desigur, alegerea in raport cu aceasta comparatie trebuie dictate de catre obiectivele fixate ale cercetarii.

Pentru cercetarea prezenta am ales sa folosesc inverviul structurat, numit si comparativ.

Utilizand aceasta tehnica de discutie, posibilitatea de manevra oferita intervievatorului este redusa. Acesta dispune de o lista de intrebari precise, a caror formulare si ordine sunt prestabilite. Unele moduri de discutie directe vor tinde sa standardizeze contactul dintre cercetator si interlocutorul sau, dar si raspunsurile si reformularile pe care si le poate permite intervievatorul in functie de intrebarile celuilalt.

Discutia este o metoda de cercetare ce serveste, adeseori, ca substitut al chestionarelor, datorita faptului ca atribuie posibilitatea contactului personal, discutia este mai atractiva decat chestionarul si e de preferat fata de acesta, atunci cand vrem sa asiguram o rata crescuta a raspunsurilor si este de preferat in studiul calitativ. Discutia directa este preferata atunci cand dorim sa verificam cum inteleg participantii intrebarile ce le sunt puse. Prin comparatie cu alte modalitati de cercetare, interviul structurat garanteaza o fiabilitate mai ridicata, dat fiind gradul sau ridicat de standardizare. Insa aceasta tehnica trebuie aleasa atunci cand tematicile ce trebuie investigate sunt foarte precise, operationale la un nivel ridicat si daca indicatorii diferitelor variabile au fost studiati si validati anterior.

Ghid de interviu

Imaginea imigrantilor romani in Spania

1. Care sunt principalele motive pentru care ati decis sa emigrati?

2. Care sunt motivele care v-au facut sa alegeti ca destinatie de migratie Spania?

3. Povestiti-ne pe larg cum a decurs procesul dvs. de emigrare.

4. De cat timp sunteti plecat/a din Romania?

Evaluarea muncii si a mediului ocupational

1. Cand ati ajuns in Spania, cam dupa de interval de timp ati gasit un loc de munca stabil?

2. Cat a durat pana v-ati gasit un loc de munca satisfacator atat pe plan remunerative cat si pe plan profesional?

3. Cate ore pe zi si cate zile pe saptamana obisnuiti sa lucrati?

4. Povestiti-ne putin despre munca pe care o depuneti zilnic.

5. In acest moment va ganditi sa va schimbati locul de munca? Daca da, de ce?

6. Care este venitul obtinut luna trecuta de catre dvs. si este acesta satisfacator?

7. Cum ati caracteriza relatiile cu colegii dvs. de serviciu si cu superiorii?

Convietuirea cu italienii si cu ceilalti imigranti

1. Pe langa italieni, mai aveti ca vecini si persoane de alta nationalitate?

2. Povestiti-ne despre relatiile intre vecini

3. Puteti face o comparatie intre vecinii pe care ii aveati in Romania si cei pe care ii aveti aici in Spania?

4. Ati intampinat dificultati sau reactii negative din partea localnicilor pentru ca sunteti de origine romana?

Relatiile sociale in cadrul grupurilor de imigranti romani

1. Obisnuiti sa va intalniti si cu alti romani care lucreaza in aceeasi localitate cu dvs.?

2. In ce locuri se intampla sa va intalniti de obicei cu ceilalti compatrioti?

3. Povestiti-ne despre comunitatea de romani din localitatea in care stati dvs.

4. Cunoasteti vreun site sau ziar care sa contina stiri despre romanii din Spania?

5. Dvs. de unde obisnuiti sa va informati cand aveti o problema legata de migrare? (acte, drepturi, etc.)

6. Ati ajutat vreun roman sa emigreze in Spania?

7. Ce parere aveti despre romanii acuzati de acte infractionale (furturi, violuri, omoruri, etc.)

Legaturile cu mediul social natal

1. Va rog sa imi spuneti daca va este dor de anumite lucruri, persoane sau activitati din Romania.

2. Cat de des veniti in vizita in Romania si cat obisnuiti sa stati in tara de-a lungul unui an?

3. Cu ce persoane din tara natala mentineti cele mai stranse relatii de comunicare?

4. Obisnuiti sa trimiteti sume de bani la familia/prietenii/rudele ramase acasa? Daca da, cat de des?

Aprecieri si optiuni valorice

1. In ce masura cunoasteti limba spaniola si cat timp v-a luat sa ajungeti la acest nivel?

2. Cat de mandru/a sunteti de faptul ca sunteti cetatean al Romaniei?

3. Povestiti-ne cum va simtiti ca roman printre straini.

4. Obisnuiti sa pastrati traditiile romanesti?

5. Obisnuiti sa mergeti la biserica in localitatea de rezidenta actuala? Daca da, ce fel de biserica este aceasta?

6. Povestiti-ne cum va petreceti timpul liber si faceti o comparatie cu modul in care va petreceati timpul liber cand locuiati in Romania.

7. Cat de fericit/a va considerati in momentul de fata?

8. Gandindu-va la gusturile si prioritatile pe care le aveati cand locuiati in Romania, considerati ca acestea vi s-au schimbat de cand locuiti in Spania? (gusturi culinare, musicale, vestimentare, culturale, etc.)

Planuri de viitor

1. Doriti sa ramaneti permanent in Spania sau doriti sa va intoarceti la un moment dat in Romania?

2.A. Daca doriti sa va stabiliti permanent in Spania: Cum va vedeti peste 10 ani? Dar peste 20?

2.B. Daca doriti sa va intoarceti in Romania: Credeti ca veti reusi sa duceti o viata la fel de buna in Romania ca in Spania?

3. Credeti ca Romania (si locuitorii ei) va ajunge sa ajunga vreodata la nivelul tarilor occidentale ca nivel de trai, civilizatie, educatie, etc.?

Obiectivele cercetarii

Pentru sociologi, migrarea este soarta unui ansamblu de persoane puse in aceeasi situatie. Aceasta situatie in contextul romanesc poate fi perceputa in mai multe feluri:

1. Din cauza nivelului de trai scazut (ceea ce face analiza cantitativa identificand ansamblul respectiv de persoane, pe baza factorilor sociali);

2. Din cauza dorintei de afirmare (ceea ce urmaresc metodele calitative privind situatia din punctul de vedere al practicilor care o constituie). In a doua abordare, migratia se aseamana cu o forma a experientei umane, cu un mod de viata in interiorul caruia persoane isi inscriu o parte mai mare sau mai mica a activitatii lor;

3. Din motive deviante;

4. Din alte motive (atractia spre stilul de viata existent in tara respectiva, etc.)

In Romania, studiile nu s-au focalizat asupra identificarii profilului migratorilor care revin si pleaca din nou si a factorilor care ii determina pe acestia sa migreze in mod repetat, de cele mai multe ori acestea au fost luate ca atare si nu s-a aplicat nicio masura in vederea corectarii acestui fonemen. "Cariera migrationala" de asemenea, este un subiect neglijat in literatura de specialitate de la noi din tara, absenta unor baze de date adecvate fiind poate principalul obstacol in vederea realizarii unor astfel de cercetari.

Obiectivele cercetarii sunt:

- Identificarea perceptiei spaniolilor despre cetatenii romani din Spania;

- Identificarea unor particularitati in comportamentul imigrantului in functie de varsta, nivel de scolarizare, religie, activitati, preocupari, religiozitatea, etc.;

- Relatia dintre mediul de provenienta si influenta pe care o are mediul social si cultural, situatia economica a societatii spaniole asupra imigrantului romani;

- Identificarea opiniei spaniolilor despre romanii care produc acte infractionale;

- Obtinerea unor informatii particulare despre viata in Spania;

- Construirea unor ipoteze cu privire la adaptarea imigrantilor romani din Spania;

- Cunoasterea factorilor care duc la opinia spaniolilor despre romani.

3.3. Rezultatele cercetarii

Informatii generale

Cei sase subiecti au avut varste intre 25 si 40 de ani, 4 barbati si 2 femei . 5 dintre acestia sunt casatoriti si 4 dintre ei au cel putin un copil. 3 dintre ei lucreaza in constructii, unul in distributie, unul in servicii de turism si unul in ingrijirea de copii.

1. Care sunt principalele motive pentru care ati decis sa emigrati?

2. Care sunt motivele care v-au facut sa alegeti ca destinatie de migratie Spania?

3. Povestiti-ne pe larg cum a decurs procesul dvs. de emigrare.

4. De cat timp sunteti plecat/a din Romania?

Subiectii nostri sunt plecati in Spania de cativa ani, ei ajungand in Madrid sau localitati din imprejurimi cu ajutorul unor prieteni.

Ca si in cazul majoritatii imigrantilor romani din Spania, si subiectii acestui studio au emigrat din Romania din cauza lipsurilor financiare, fiind nevoiti sa plece din Romania pentru a-si gasi un loc de munca.

Eseu: Fisa de evaluare - cuvantul potrivit si dictare (c, o, l, E, C, L, O) Eseu: Alternativa educationala ,, montessori''

Subiectii au ajuns in Spania printr-o "retea de imigranti", fiind ajutat de prieteni sau de familie sa ajunga in Spania.

Evaluarea muncii si a mediului ocupational

1. Cand ati ajuns in Spania, cam dupa de interval de timp ati gasit un loc de munca stabil?

2. Cat a durat pana v-ati gasit un loc de munca satisfacator atat pe plan remunerative cat si pe plan profesional?

3. Cate ore pe zi si cate zile pe saptamana obisnuiti sa lucrati?

4. Povestiti-ne putin despre munca pe care o depuneti zilnic.

5. In acest moment va ganditi sa va schimbati locul de munca? Daca da, de ce?

6. Care este venitul obtinut luna trecuta de catre dvs. si este acesta satisfacator?

7. Cum ati caracteriza relatiile cu colegii dvs. de serviciu si cu superiorii?

Subiectii au avut nevoie de o perioada de acomodare, la inceput ei prestand tot felul de lucrari in constructii pana sa isi gaseasca un loc de munca stabil.

Patru din cei sase subiecti se simt apreciati la locul de munca, ei fiind multumiti de remuneratia lunara si de activitatea pe care o presteaza. De asemenea, ei sunt satisfacuti si de programul de lucru.

Relatiile cu superiorii si colegii sunt foarte bune, in opinia respondentilor, unul dintre acestia declarand ca relatia subaltern-superior se termina cand se incheie programul, acestia devenind prieteni in mod subit, nefiind constransi de relatia de la serviciu la anumite norme sau constrangeri sociale in afara orarului de lucru, ei devenind doar prieteni si nimic altceva.

Convietuirea cu spaniolii si cu ceilalti imigranti

1. Pe langa italieni, mai aveti ca vecini si persoane de alta nationalitate?

2. Povestiti-ne despre relatiile intre vecini

3. Puteti face o comparatie intre vecinii pe care ii aveati in Romania si cei pe care ii aveti aici in Spania?

4. Ati intampinat dificultati sau reactii negative din partea localnicilor pentru ca sunteti de origine romana?

Rugat sa descrie relatia pe care o are cu vecinii sai din Burgos, unul din subiecti a rezumat totul la un singur cuvant, si anume civilizatie. Fiecare isi urmareste interesele sale fara sa-l deranjeze pe cel de langa el, iar normele sociale privind "proprietatea" nelegala a locului de parcare nu se aplica si in cartierul sau.

Subiectii ne declara ca pe langa vecinii italieni, au si vecini din Republica Moldova, Polonia, Romania, Italia, chiar si din Ecuador.

De asemenea, exista si relatii sociale intre vecini de diferite nationalitati, activitati ce privesc viata de familie, aceasta fiind pilonul central in toate activitatile societatii italiene.

Exista o vorba iberica, perceputa de-a lungul timpului de stranierii care au migrat in peninsula, si anume ca daca te vei duce la aniversarea unui copil de 4-5 ani si vei retine persoanele prezente la acea "festa", iar apoi vei fi prezent si la aniversarea de 20,25, 30 de ani a respectivului, vei vedea sigur aceleasi persoane prezente si la aniversarea din copilarie. Rar exista in Spania conceptul de aniversare "doar cu prietenii", majoritatea petrecerilor se fac in sanul familiei extinse.

Asa cum este de asteptat, spaniolii au o anumita reticienta fata de romani, insa de cele mai multe ori nefiind o etichetare definitiva. In urma valului de infractionalitati facute de romani si de tiganii din Romania pe teritoriul spaniol, am putea spune ca este indreptatita o oarecare retinere fata de cetatenii romani.

Toate acestea dispar insa atunci cand localnicii se conving de faptul ca romanul imigrant munceste cinstit pentru a-si intretine familia si nu are indeletniciri deviante.

Relatiile sociale in cadrul grupurilor de imigranti romani

1. Obisnuiti sa va intalniti si cu alti romani care lucreaza in aceeasi localitate cu dvs.?

2. In ce locuri se intampla sa va intalniti de obicei cu ceilalti compatrioti?

3. Povestiti-ne despre comunitatea de romani din localitatea in care stati dvs.

4. Cunoasteti vreun site sau ziar care sa contina stiri despre romanii din Spania?

5. Dvs. de unde obisnuiti sa va informati cand aveti o problema legata de migrare? (acte, drepturi, etc.)

6. Ati ajutat vreun roman sa emigreze in Spania?

7. Ce parere aveti despre romanii acuzati de acte infractionale (furturi, violuri, omoruri, etc.)

Subiectii intervievati sustin ca exista o comunitate considerabila de romani formata in jurul Madridului, acestia intalnindu-se des in baruri, parcuri, sau la casele acestora.

Ca o mica gluma, unul din subiecti imparte romanii din Spania in patru "categorii" si anume romanii care vin in Spania pentru a face infractiuni, romanii care vin sa munceasca, tiganii si moldovenii (cei din regiunea Moldova, nu cei din Republica Moldova).

Romanii din Spania intretin o relatie sociala evidenta, ei nu se inconjoara doar de italieni, sau nu cauta sa socializeze doar cu italienii, ci vor sa pastreze apropierea care le este impusa moral, cu ceilalti romani care sunt in aceeasi situatie ca si ei.

Romanii din Spania obisnuiesc sa se informeze apeland la autoritati precum consulatul Romaniei in Spania, primaria localitatii, etc.

Subiectii acestui studiu afirma ca la randul lor au ajutat cel putin un roman fiecare sa vina la munca in Spania.

La intrebarea Ce parere aveti despre romanii acuzati de acte infractionale (furturi, violuri, omoruri, etc.)?, subiectul numarul 4 a raspuns: "Pai ce sa spun, sincer, fara sa fiu rasist. 3 sferturi din ei sunt tigani, care vin aici pentru ajutoare sociale, dar in Spania nu prea le merge cu faza asta, asa ca se duc la cersit femeile si copiii, iar barbatii la furat sau la "combinatii". Oricum, sunt multi romani care vin aici cu singurul scop de a fura, nu pot sa inteleg de ce sa furi cand poti munci civilizat, e un fel de recul ceausist, un fel de daca ma fac ca muncesc trebuie sa ma platesti, dar daca vrei sa muncesc cu adevarat trebuie sa ma platesti in plus".

Legaturile cu mediul social natal

1. Va rog sa imi spuneti daca va este dor de anumite lucruri, persoane sau activitati din Romania.

2. Cat de des veniti in vizita in Romania si cat obisnuiti sa stati in tara de-a lungul unui an?

3. Cu ce persoane din tara natala mentineti cele mai stranse relatii de comunicare?

4. Obisnuiti sa trimiteti sume de bani la familia/prietenii/rudele ramase acasa? Daca da, cat de des?

Subiectii nostri pun majoritatea faptelor infractionale produse de cetatenii romani pe seama tiganilor/rromilor, acestia declarand ca vede aceasta "fuga de munca" ca un fel de efect al fostului regim communist din Romania. Cum ei au venit in Spania sa munceasca pentru a-si intretine familia, nu inteleg de ce romanii se preteaza la furturi in loc sa munceasca cinstit. Desi plecat din Romania in urma cu sapte ani intr-o tara care a facut din consumul de inghetata o adevarata industrie, subiectul nr. 2 al acestui studiu duce dorul inghetatei la dozator, din colt de strada pe care o manca in Romania. De asemenea, desi nu poate explica acest fenomen, el declara ca ii e dor de locurile din Romania . Acesta declara ca pastreaza legatura cu familia ramasa in tara si ca orice roman plecat in Occident, obisnuieste sa mai trimita bani in tara, de asemenea subiectul vine in tara cel putin o data pe an. Aprecieri si optiuni valorice

1. In ce masura cunoasteti limba spaniola si cat timp v-a luat sa ajungeti la acest nivel?

2. Cat de mandru/a sunteti de faptul ca sunteti cetatean al Romaniei?

3. Povestiti-ne cum va simtiti ca roman printre straini.

4. Obisnuiti sa pastrati traditiile romanesti?

5. Obisnuiti sa mergeti la biserica in localitatea de rezidenta actuala? Daca da, ce fel de biserica este aceasta?

6. Povestiti-ne cum va petreceti timpul liber si faceti o comparatie cu modul in care va petreceati timpul liber cand locuiati in Romania.

7. Cat de fericit/a va considerati in momentul de fata?

8. Gandindu-va la gusturile si prioritatile pe care le aveati cand locuiati in Romania, considerati ca acestea vi s-au schimbat de cand locuiti in Spania? (gusturi culinare, musicale, vestimentare, culturale, etc.).

Patru dintre cei sase subiecti afirma ca limba spaniola nu este atat de usoara cum cred majoritatea romanilor din tara si ca pentru a te obisnui cu particularitatile lingvistice este nevoie de mai mult timp.

Patriotismul este ,ca orice alt lucru, relativ. Astfel subiectul nr. 1 se declara mandru de a fi compatriot cu Constantin Brancusi sau Nadia Comaneci si multi altii, insa totodata se simte jenat ca este din aceeasi tara cu infractorii romani care comit infractiuni in toata Europa.

De asemenea, asa cum era de asteptat, familiile de romani din continua sa isi pastreze traditiile de sarbatori, insa asta nu ii impiedica sa asimileze si sarbatori italiene.

Subiectii acestui studiu marturisesc ca nu sunt credinciosi "inraiti" si nu tin neaparat sa mearga in biserici, cu atat mai mult subiectul nr. 5 nu considera ca religia cu care te nasti ar trebui sa te impiedice sa iti practice credinta si in biserici de alta religie, din moment ce Dumnezeu este acelasi. Planuri de viitor

1. Doriti sa ramaneti permanent in Spania sau doriti sa va intoarceti la un moment dat in Romania?

1.A. Daca doriti sa va stabiliti permanent in Spania: Cum va vedeti peste 10 ani? Dar peste 20?

1.B. Daca doriti sa va intoarceti in Romania: Credeti ca veti reusi sa duceti o viata la fel de buna in Romania ca in Spania?

2. Credeti ca Romania (si locuitorii ei) va ajunge sa ajunga vreodata la nivelul tarilor occidentale ca nivel de trai, civilizatie, educatie, etc.?

Patru dintre cei sase subiecti declara ca vor ramane in Spania, daca nu ar fi de ajuns faptul ca aici duce o viata implinita si fara lipsuri, la aceasta se adauga si copiii sai care s-au obisnuit cu viata din Spania, cu conditiile civilizatiei de acolo, fiindu-le greu sa inteleaga "nevoia de nu fi civilizat" pe care o observam inca la foarte multi romani.

Totodata, subiectul nr. 3 al acestui studiu considera ca efectele sistemului comunist care a existat in Romania se vad si azi, in mentalitatea romanilor si felul de a gandi, si ca o concluzie ce ne intristeaza, acesta considera ca insusi cei care ar trebui sa fie promotorii civilizatiei si ai democratiei asociate acesteia, ingroapa de fapt societatea romaneasca prin panza de paianjen care s-a creat in societatea romaneasca datorita mentalitatii comuniste a multor medici, profesori, politisti sau politicieni. De asemenea, subiectul crede ca va fi nevoie de un efort al generatiilor viitoare pentru ca Romania sa poate intra in circuitul normalitatii privind civilizatia.

3.4. Concluziile cercetarii

Putem afirma cu siguranta ca majoritatea romanilor care au imigrat in Spania, au facut acest pas din lipsuri materiale si din imposibilitatea de a-si gasi un loc de munca bine platit, incat sa se poata intretine. Principalul motiv pentru care au ales sa plece din tara sunt nemultumirile pecuniare. Dorul este sentimentul specific romanesc, al bucuriei si al tristetii, expresie a aspiratiei spre proximitatea spatiala care ii cheama "acasa".

De asemenea, romanii plecati pentru a munci cinstit sunt apreciati de societatea spaniola si "adoptati"de aceasta societate. In schimb, la primul semn de infractiune sau devianta, spaniolii isi arata repulsia fata de aceasta categorie de romani, care sunt veniti in Spania doar pentru a fura.

De altfel, romanii din Spania par sa formeze doua "comunitati", total diferite, cu conceptii si idealuri care se afla in directii opuse. Astfel, exista prima categorie de romani, cei care au plecat cu gandul sa munceasca si sa reuseasca sa-si cladeasca o viata comoda, linistita si fara lipsuri materiale, acestia sunt romanii apreciati, romanii care sunt laudati de spanioli si fara de care, chiar spaniolii spun asta, economia din tara lor ar fi la pamant.

Cea de-a doua categorie arata fata mai putin dorita a romanului, aceea de infractor. In aceasta "comunitate" de romani, cei care ajung in Spania nu se gandesc sa munceasca cinstit, ci doar sa astepte oportunitati prin care pot fura, pot insela, sau alte acte deviante si mai grave. Cersetoria, adusa la rang de arta de catre tiganii romani, este din ce in ce mai putin tolerata de catre spanioli, asta si din cauza numeroaselor documentare si reportaje facute in Romania, in care erau aratate casele si masinile tiganilor romani, bunuri la care au contribuit in mare parte si acei cetateni spanioli care pana nu demult se induplecau sa dea cateva centezime sau cativa euro unui cersetor cu copilul in brate.

Gradul de civilizatie, modul de organizare a muncii si stilul de viata spaniol isi pune amprenta asupra imigrantilor romani, care nu pot sa ramana indiferenti la acestea si astfel se formeaza legea recompensei, constatand ca respectand modul de viata spaniol si incercand sa se integreze, imigrantii romani vor fi recompensati merituos prin respect si aprecieri pozitive.

Modul de organizare a timpului petrecut cu familia se schimba radical, astfel viata de familie armonioasa este intretinuta de activitati precum excursii, plimbari si activitati asemanatoare.

Comunitatile de romani din Spania mentin raporturi sociale, continua sa comunice si sa se ajute intre ei, acesta fiind un efect al spiritului de supravietuitor al romanului tipic, deprins in atatea secole in care a avut nevoie de diverse tehnici si metode pentru a se descurca, oriunde s-ar afla.

Romanii obisnuiesc sa se intalneasca in baruri, cafenele,pizzerii, dar si in parcuri si sa faca scurte excursii cu familiile. De asemenea, celebrele "retele ale migrantilor romani" se mentin si azi, majoritatea romanilor care decid sa plece din tara cu destinatia Spania pentru a munci, sunt ajutati de romanii care muncesc deja in acolo. Ajutorul poate consta fie in gazduire, fie in bani de transport, fie in gasirea unui loc de munca.

Totusi, romanii din Spania par sa creeze o "prapastie" intre identitatea lor dinainte sa plece in Spania si cea de acum, dupa cativa ani petrecuti departe de Romania. Astfel, acestora li s-au schimbat gusturile, principiile, stilul de viata, au inlocuit hedonismul si consumerismul cu ceea ce au vazut in jur, respectiv cumpatare si raport calitate-pret.

Concluzii

Migratia internationala este un fenomen cu radacini adanci in istoria societatii omenesti, totusi, pana in prezent nu a fost adoptata o teorie universala care sa cuprinda acest fenomen in multitudinea manifestarilor sale.

Studiile sociologice de pana acum, consacrate examinarii migratiei internationale, au reusit sa ne ofere suficiente informatii pentru a cunoaste fenomenul in cauza sub diverse aspecte si manifestari. Se stiu, de bunaoara, cauzele si motivele migratiei de la o tara la alta in diferite epoci istorice; se evidentiaza, in date statistice, dinamica migratiei pe anumite continente si in diverse intervale de timp; se pot estima tendintele de evolutie ale fenomenului si efectele acestuia pe plan individual, familial, economic, social s.a.m.d.

Fiecare epoca istorica isi are problemele ei. In perioadele de razboi sau de actiuni revolutionare, cea mai importanta problema a individului uman este cum sa supravietuiasca. Un analist obiectiv al vremurilor noastre nu trebuie sa separe viata individuala de viata societatii si activitatea institutiilor fundamentale ale acesteia.

Necazurile personale si implicit familiale si problemele comunitatii nationale se afla intr-o stransa legatura, intrucat climatul social inflenteaza destinul indivizilor si al grupurilor umane. Istoria societatii romanesti a fost in permanenta o stare critica pentru orice individ constient de destinul sau. Nelinistea individuala, alimentata de nesiguranta zilei de maine si de saracia generala, ca fenomen social, s-a corelat in permanenta cu indiferenta si pasivitatea autoritatilor. De circa un secol si jumatate, cetateanul roman s-a simtit "aruncat in lume", fara vreun suport.

Pe tot parcursul anului 2009 peste 30 de mii de romani s-au mutat in Spania in dorinta de a gasi o viata mai buna. In conditiile actuale, numarul noilor veniti l-a depasit pe cel al celor care au plecat inapoi, in asa fel incat la ora actuala, romanii continua sa fie a doua nationalitate dupa cea spaniola din Regat. Institutul National de Statistica din Spania a publicat astazi ultimele date oficiale privind evidenta populatiei straine din Spania, iar numarul romanilor depaseste orice record istoric. Potrivit INE, la 1 ianuarie 2010, comunitatea romaneasca din Spania era cea mai numeroasa in comparatie cu celelalte nationalitati, numarand 829.715 de membri. In anul 2009, romanii din Spania numarau 798.892 de suflete si pe parcursul anului 2009, in ciuda numeroaselor plecari spre Romania, comunitatea a crescut cu 3,9 %. In acest moment, romanii reprezinta 14,1 % din populatia straina a Spaniei, care la randul ei reprezinta peste 12% din populatie. Populatia totala a Spaniei este de 46,9 milioane, dintre care 5,7 milioane sunt straini.

Dintre cei 829.715 de romani prezenti in Spania in 2010, 436.967 sunt barbati, iar femeile sunt mai putine, ajungand la 392.748. La grupele de varste se observa ca intr-o masura covarsitoare predomina populatia tanara si activa. Minorii romanii pana la varsta de 15 ani ajung la suma totala de 130.588, in timp ce grupa de varsta de 16 - 44 ani numara 585.873. Romanii cu varsta cuprinsa intre 45 - 64 de ani ajung la 107.557, iar cei care au peste 65 de ani ajung la aproape 6000.

Structura comunitatii romanesti din Spania arata in continuare ca emigrarea romanilor catre peninsula, care la inceput era doar o actiune temporara de a munci si de a face economii, a dus la o stabilire treptata a intregii familii aici. Barbatul sau femeia care venise in Spania pentru a munci 1 an sau doi si cu ideea clara, de a strange bani pe care sa-i investeasca in tara, a ajuns sa se convinga ca in Spania se poate simti mai mult sau mai putin ca acasa. La ora actuala, criza economica le-a trezit multora dorul de casa, dar sosirea constanta de noi cetateni romani dovedeste ca migratia romanilor catre Spania nu s-a sfarsit odata cu prabusirea sectorului constructiilor. Cu o rata ce ar putea depasi 20% din populatia activa, pe timp de criza, Spania continua sa fie o sansa mai buna decat Romania pentru foarte multi romani.

Romanii plecati pentru a munci cinstit sunt apreciati de societatea spaniola si "adoptati"de aceasta societate. In schimb, la primul semn de infractiune sau devianta, spaniolii isi arata repulsia fata de aceasta categorie de romani, care sunt veniti in Spania doar pentru a fura.

De altfel, romanii din Spania par sa formeze doua "comunitati", total diferite, cu conceptii si idealuri care se afla in directii opuse. Astfel, exista prima categorie de romani, cei care au plecat cu gandul sa munceasca si sa reuseasca sa-si cladeasca o viata comoda, linistita si fara lipsuri materiale, acestia sunt romanii apreciati, romanii care sunt laudati de spanioli si fara de care, chiar spaniolii spun asta, economia din tara lor ar fi la pamant.

Cea de-a doua categorie arata fata mai putin dorita a romanului, aceea de infractor. In aceasta "comunitate" de romani, cei care ajung in Spania nu se gandesc sa munceasca cinstit, ci doar sa astepte oportunitati prin care pot fura, pot insela, sau alte acte deviante si mai grave. Cersetoria, adusa la rang de arta de catre tiganii romani, este din ce in ce mai putin tolerata de catre spanioli, asta si din cauza numeroaselor documentare si reportaje facute in Romania, in care erau aratate casele si masinile tiganilor romani, bunuri la care au contribuit in mare parte si acei cetateni spanioli care pana nu demult se induplecau sa dea cateva centezime sau cativa euro unui cersetor cu copilul in brate.

Romanii din Spania par sa creeze o "prapastie" intre identitatea lor dinainte sa plece in Spania si cea de acum, dupa cativa ani petrecuti departe de Romania. Astfel, acestora li s-au schimbat gusturile, principiile, stilul de viata, au inlocuit hedonismul si consumerismul cu ceea ce au vazut in jur, respectiv cumpatare si raport calitate-pret.

Bibliografie

ANGHEL, Remus Gabriel, HORVATH Istvan, Sociologia migratiei. Teorii si studii de caz romanesti, editura Polirom, Iasi, 2009;

Ilie Badescu, Tratat de geopolitica. Bucuresti, editura Mica Valahie, 2004;

BOUDON, Raymond, Dictionar de sociologie, ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2009;

BULAI, Tereza, Fenomenul Migratiei si criza familiala, editura Lumen, Iasi, 2006;

CALIN, Romelia, UMBRES, Radu Gabriel, Efectele migratiei, editura Lumen, Bucuresti, 2006;

CARGILE-CASTELAN, Aaron, Discriminating Attitudes Toward Speech, in Intercultural Communication. A Reader, editura Thomson Wadsworth, 2003;

CRACIUN, Victor, Congresul spiritualitatii romanesti ca institutie a intregului neam, ed. Radical, Drobeta Turnu Severin, 1994;

EYAL Gill, SZELENYI Ivan, TOWNLEY Eleanor, Capitalism fara capitalisti. Noua elita conducatoare din Europa de Est, editura Omega, Bucuresti, 2001;

FAIST Thomas, The volume "Dynamics of International Migration and Transnational Migration and Transnational Social Spaces, editura Clarendon Press, Oxford, 2000;

FERN, Johnson, Cultural Dimensions of Discourse, in Intercultural Communication. A Reader, editura Thomson Wadsorth, 2003;

FERREOL, Gilles (coord.), trad. Adina Chelcea, Dictionar de sociologie, ed. Polirom, Iasi, 1998;

HUNTINGTON, Samuel, Ciocnirea civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale, ed. Antet, Bucuresti, 1998;

KRITZ M., ZLOTNIK H., International migration systems - a global approach. editura Clarendon Press, Oxford, 1992;

MARX, Karl, Karl Marx in 1234 de fragmente alese si adnotate de Ion Ianosi, ed. Fundatia Culturala Ideea Europeana;

MASSEY Douglas, ARANGO Joaquin, GRAEME Hugo, Worlds in Motion. Understanding International Migration at the End of the Millenium, editura Clarendon Press, Oxford, 1999;

MASSEY Douglas (coord.), Population and Development Review, in Theories of international migration, 1993;

MOSCOVICI Serge, BUSCHINI Fabrice, Metodologia stiintelor socioumane, editura Polirom, Iasi, 2007;

ONICA, Serban, Dinamica migratiei internationale, editura Lumen, Iasi, 2011;

OTOVESCU, Dumitru (coord.), Tratat de sociologie, ed. Beladi, Craiova, 2010;

PAUS, Viorica Aura, Comunicare interetnica si interculturala, editura Ars Docendi, Bucuresti, 2010;

PORTES Alejandro, KENNETH Wilson, The sociology of Migration, ed. Robin Cohen, Brookfield, 1996;

SANDU, Dumitru, Locuirea temporara in strainatate. Migratia economica a romanilor: 1990-2006, Fundatia pentru o Societate Deschisa, 2007;

SANDU, Dumitru, Lumile sociale ale migratiei romanesti in strainatate, editura Polirom, Iasi, 2010;

SOWELL, Thomas, Migrations, Mobility and Modernization: A world View, editura Harper Collins, 1996;

STOICA Ionel, Tentatia migratiei, editura Militara, Bucuresti, 2011

VAN ROSSEM Ronan, The world system paradigm as general theory of development, in American Sociological Review, vol. 61, 1996;

WALLERSTEIN, Immanuel, The Modern World-System, vol. III: The Second Great Expansion of the Capitalist World-Economy, 1730-1840's.,editura Academic Press, San Diego, 1989;

ZAMFIR, Catalin, Dimensiuni ale saraciei, editura Expert, Bucuresti, 1995;

ZAMFIR, Catalin, STANESCU, Simona, Enciclopedia dezvoltarii sociale, editura Polirom, Iasi, 2007;

Studii, articole si publicatii

ARANGO, Joaquin, Explaining migration: a critical view, in International Social Science Journal, 2000;

DAMIAN, Florin, articolul Romania "se muta in Spania", in ziarul "Romanul din Spania, 29.04.2010;

Instituto Nacional de Estadística, Studiul romanilor din Spania, martie 2012;

KERNEY, Michael, From the invisible hand to suitable feet: Anthropological Studies of Migration and development, in Annual Reviews of Anthropology, 1986;

ROTARIU, Traian, Despre oportunitatea adoptarii in Romania a unor masuri de politica demografica, in revista Annales Universitatis Apulensis, seria Sociologie nr. 1/2001, Alba Iulia;

IRIMESCU, Gabriela, Singur acasa, Fundatia Alternative Sociale, 2006;

Anexe

Ghid de interviu

Imaginea imigrantilor romani in Spania

1. Care sunt principalele motive pentru care ati decis sa emigrati?

2. Care sunt motivele care v-au facut sa alegeti ca destinatie de migratie Spania?

3. Povestiti-ne pe larg cum a decurs procesul dvs. de emigrare.

4. De cat timp sunteti plecat/a din Romania?

Evaluarea muncii si a mediului ocupational

1. Cand ati ajuns in Spania, cam dupa de interval de timp ati gasit un loc de munca stabil?

2. Cat a durat pana v-ati gasit un loc de munca satisfacator atat pe plan remunerative cat si pe plan profesional?

3. Cate ore pe zi si cate zile pe saptamana obisnuiti sa lucrati?

4. Povestiti-ne putin despre munca pe care o depuneti zilnic.

5. In acest moment va ganditi sa va schimbati locul de munca? Daca da, de ce?

6. Care este venitul obtinut luna trecuta de catre dvs. si este acesta satisfacator?

7. Cum ati caracteriza relatiile cu colegii dvs. de serviciu si cu superiorii?

Convietuirea cu spaniolii si cu ceilalti imigranti

1. Pe langa spanioli, mai aveti ca vecini si persoane de alta nationalitate?

2. Povestiti-ne despre relatiile intre vecini

3. Puteti face o comparatie intre vecinii pe care ii aveati in Romania si cei pe care ii aveti aici in Spania?

4. Ati intampinat dificultati sau reactii negative din partea localnicilor pentru ca sunteti de origine romana?

Relatiile sociale in cadrul grupurilor de imigranti romani

1. Obisnuiti sa va intalniti si cu alti romani care lucreaza in aceeasi localitate cu dvs.?

2. In ce locuri se intampla sa va intalniti de obicei cu ceilalti compatrioti?

3. Povestiti-ne despre comunitatea de romani din localitatea in care stati dvs.

4. Cunoasteti vreun site sau ziar care sa contina stiri despre romanii din Spania?

5. Dvs. de unde obisnuiti sa va informati cand aveti o problema legata de migrare? (acte, drepturi, etc.)

6. Ati ajutat vreun roman sa emigreze in Spania?

7. Ce parere aveti despre romanii acuzati de acte infractionale (furturi, violuri, omoruri, etc.)

Legaturile cu mediul social natal

1. Va rog sa imi spuneti daca va este dor de anumite lucruri, persoane sau activitati din Romania.

2. Cat de des veniti in vizita in Romania si cat obisnuiti sa stati in tara de-a lungul unui an?

3. Cu ce persoane din tara natala mentineti cele mai stranse relatii de comunicare?

4. Obisnuiti sa trimiteti sume de bani la familia/prietenii/rudele ramase acasa? Daca da, cat de des?

Aprecieri si optiuni valorice

1. In ce masura cunoasteti limba spaniola si cat timp v-a luat sa ajungeti la acest nivel?

2. Cat de mandru/a sunteti de faptul ca sunteti cetatean al Romaniei?

3. Povestiti-ne cum va simtiti ca roman printre straini.

4. Obisnuiti sa pastrati traditiile romanesti?

5. Obisnuiti sa mergeti la biserica in localitatea de rezidenta actuala? Daca da, ce fel de biserica este aceasta?

6. Povestiti-ne cum va petreceti timpul liber si faceti o comparatie cu modul in care va petreceati timpul liber cand locuiati in Romania.

7. Cat de fericit/a va considerati in momentul de fata?

8. Gandindu-va la gusturile si prioritatile pe care le aveati cand locuiati in Romania, considerati ca acestea vi s-au schimbat de cand locuiti in Spania? (gusturi culinare, musicale, vestimentare, culturale, etc.)

Planuri de viitor

1. Doriti sa ramaneti permanent in Spania sau doriti sa va intoarceti la un moment dat in Romania?

2.A. Daca doriti sa va stabiliti permanent in Spania: Cum va vedeti peste 10 ani? Dar peste 20?

2.B. Daca doriti sa va intoarceti in Romania: Credeti ca veti reusi sa duceti o viata la fel de buna in Romania ca in Spania?

3. Credeti ca Romania (si locuitorii ei) va ajunge sa ajunga vreodata la nivelul tarilor occidentale ca nivel de trai, civilizatie, educatie, etc.?