Sustenabilitatea serviciilor sociale - factori de succes

SUSTENABILITATEA SERVICIILOR SOCIALE - FACTORI DE SUCCES

Strategia FRDS in domeniul serviciilor sociale a urmarit rezolvarea unei nevoi stringente de ordin social la nivelul unui grup dezavantajat, prin procese conduse de profesionisti in acord cu nevoile beneficiarilor si in conditiile unei participari a acestora la derularea activitatilor.

Esential pentru succesul unui serviciu social este ca beneficiarii sa resimta o schimbare majora nu numai in conditiile lor de viata, dar si sa inceapa sa-si ia "soarta in propriile maini". Pentru a ajunge la o asemenea schimbare de atitudine este nevoie de construirea unui serviciu integrat, pliat pe nevoile in schimbare ale beneficiarilor.

Pentru succesul unui proiect de servicii sociale, studiul atrage atentia asupra importantei urmatorilor factori: bunele relatii de colaborare cu autoritatile locale; parteneriatul cu factorii interesati in progresul comunitatii; corecta definire a activitatilor pentru grupurile tinta, in asa fel incat sa plece de la nevoile lor si nu de la nevoile si functiile organizatiei; evitarea crearii unei structuri organizationale de tip centru-periferie, a subordonarii pronuntate a serviciilor sociale fata de centrul decizional al organizatiei; respectiv promovarea de catre organizatie a activitatilor de mentorat, care sa contribuie la formarea si dezvoltarea altor asociatii, care sa replice abordarea participativa.

I. INTRODUCERE

Serviciile sociale se dezvolta la nivel mondial pe mai multe modele care se inscriu pe o axa a institutionalizarii - dezinstitutionalizarii. Implicarea familiei sau ingrijirea comunitara sunt in fapt cele doua alternative viabile la institutionalizare. Atunci cand suportul familial lipseste, ingrijirea comunitara devine singurul sprijin pentru beneficiarii saraci.

Principiile pe care FRDS le promoveaza in finantarea serviciilor sociale comunitare (SSC) sunt urmatoarele:

orientarea catre nevoile si cererile identificate pe care le exprima grupurile din comunitatile rurale sarace si de grupurile dezavantajate;

cresterea gradului de participare si implicare comunitara ;

dezvoltarea "capitalului social" prin promovarea unor norme si valori precum: incredere, toleranta, intrajutorare si implicare in viata comunitara;

creearea unor responsabilitati a beneficiarilor prin acordarea autoritatii juridice in gestionarea tehnica si financiara a proiectelor si activitatilor, precum si solicitarea contributiei la realizarea lor

sustinerea parteneriatelor cu autoritati locale, organizatii neguvernamentale;

durabilitatea in timp a proiectelor realizate (caracterul de sustenabilitate);

II. oBIECTIVELE STUDIULUI

Prin studiul de caz se urmareste modul si masura in care in 2 servicii sociale comunitare finantate de FRDS in judetul Alba se ofera un real suport beneficiarilor saraci in acord cu obiectivele formulate prin cererea de finantare, precum si felul in care comunitatea (prin liderii sai indeosebi) recepteaza pozitiv si se implica intr-un astfel de demers.

Studiul are de asemenea un scop implicit care priveste comparabilitatea organizarii si a evolutiilor post-proiect a serviciilor sociale pentru grupurile dezavantajate din judetul Alba, din zona sucursalei Alba, cu situatia analizata in zona sucursalei Iasi intr-un proiect complex, de succes evident, cum a fost cel implementat de FIC Piatra Neamt (este adevarat ca interventiile sunt pe grupuri tinta diferite, dar se va urmari doar sustenabilitatea serviciilor si a mentinerii perspectivei CDD in derularea lor ulterioara).

Analiza comparativa a evolutiilor post-proiect a 2 SSC-uri finantate de FRDS in judetul Alba permite extragerea unor recomandari in ceea ce priveste cresterea durabilitatii unor astfel de proiecte, dar si formularea a numeroase concluzii interesante legate de depasirea dificultatilor de identificare si de relationare cu beneficiarii, precum si de implicare a comunitatii in asigurarea continuitatii serviciilor.

III. METODOLOGIA

Metodologia studiului de caz este una calitativa (8 interviuri semistructurate cu persoane implicate in cele doua proiecte, 2 discutii de grup, discutii cu 4 beneficiari directi, analiza datelor dintr-o ancheta recenta pe beneficiarii indirecti si observatii directe) derulandu-se pe parcursul a mai multor vizite si intalniri ce totalizeaza 10 zile. S-au cules de asemenea date interesante in cursul vizitelor de supervizare post-implementare efectuate de personalul sucursalei Alba a FRDS.

In realizarea studiului de caz, urmatoarele ipoteze vor fi evaluate:

in lucrul cu beneficiarii au fost depasite barierele sociale, de varsta si economice si s-a furnizat un suport real.

pe parcursul dezvoltarii proiectului blocajele aparute pot fi depasite si prin actiuni/initiative comunitare.

comunitatea si liderii ei dovedesc un grad sporit de incredere in durabilitatea interventiilor FRDS.

personalul si managerul de proiect au dobandit un grad sporit de expertiza in astfel de activitati si au devenit recunoscuti ca atare de comunitate.

comunitatea (prin liderii ei) recepteaza pozitiv si foloseste in actiunea comuna perspectiva CDD.

IV. Proiectul Centrul de zi "sfantul mucenic ciprian" ocna-mures

Problemele comunitatii

Orasul Ocna-Mures face parte din categoria oraselor mici, dar cu traditie urbana indelungata, avand actualmente 15572 de locuitori si 5358 de familii dintre care peste 80 % familii cu copii. Ocna -Mures a avut in ultimii 10 ani un somaj in crestere, depasind actualmente pragul oficial de 50%. Orasul este amplasat in afara cailor nationale de comunicatie directa, la peste 75 de km de municipiul Alba-Iulia si la 5 km de calea ferata.

Problemele sociale ale comunitatii identificate printr-o ancheta din 2002 sunt :

abandonul scolar si familial

aderarea copiilor la grupurile stradale ("gasti de cartier")

Nivel de trai scazut al familiilor

Somajul

Primele doua probleme sociale privesc asadar copiii defavorizati si relatia proasta a acestora cu scoala si familia.

Problemele rezolvate de proiect

Proiectul "Centrul de Zi- Sfantul Mucenic Ciprian" a pornit asadar de la problema grava a abandonului scolar si familial in familiile sarace din Ocna-Mures care au fost apreciat ca putand fi micsorat pe grupul tinta.

Prin deschiderea Centrului de Zi de la Ocna-Mures, intr-un spatiu dezafectat al unei foste crese, in centrul orasului s-a urmarit sprijinirea unei categorii de copii aflati in dificultate de varsta scolara. Aici au fost sprijiniti in cei aproape doi ani de la implementare, aproape 40 de copii cu probleme sociale si scolare grave. Ideea unui serviciu social i-a apartinut fostului primar, membru in Senatul eparhial, care a intrat astfel in contact cu organizatia Filantropia ortodoxa si au mobilizat impreuna comunitatea din Ocna Mures pentru a fi depus proiectul Centrului de zi.

Evolutii ale suportului tehnic in proiect. Spatiul pentru Centrul de Zi a trebui sa fie amenajat de la stadiul de incaperi nefinisate si cuprinde actualmente: o bucatarie, o sala de mese, o camera de zi, 2 camere de odihna, 4 camere de studiu si 3 camere de baie. Cladirea este racordata la gaz natural si beneficiaza de asemenea de centrala termica de bloc. In jurul cladirii este un mic spatiu verde inca neamenajat.

Riscuri inlaturate de proiect. Mai multi copii din Ocna-Mures se gasesc in Centre de Plasament din judetul Alba tocmai datorita incapacitatii parintilor de a face fata responsabilitatilor familiale si presiunilor legate de educatia scolara.

Descrierea Grupului tinta

Grupul tinta preconizat al Centrului de Zi din Ocna-Mures[2] este constituit din:

copii de varsta scolara, cu risc crescut de abandon scolar, proveniti din familiile sarace din Ocna-Mures

copii din Centrele de plasament din judetul Alba, care provin din Ocna-Mures si care au posibilitatea intoarcerii in familie cu sustinere in Centru de Zi

copii care, datorita lipsei de supraveghere din partea parintilor, au aderat la grupuri stradale si sunt predispusi la acte de delincventa juvenila.

Identificarea cazurilor s-a facut pana in prezent cu sprijinul Directiei Generale pentru Protectia Copilului Alba, a Consiliului Local, iar sustinerea finantarii s-a facut in baza masurilor dispuse de Comisia pentru Protectia Copilului de la Bugetul Local al orasului Ocna-Mures. In fapt categoria copii in Centre de Plasament nu a fost atinsa de Centrul de Zi.

Beneficiile proiectului

Pentru grupul tinta s-au desfasurat activitatile prevazute in Planul de activitate ce au constat din:

evaluarea initiala a beneficiarilor si a familiilor acestora si repartizarea pe niveluri de interventie:se realizeaza evaluarea din punct de vedere fizic, psihic, educational si comportamental si se prezinta dosarul de caz Comisiei pentru Protectia Copilului Alba;

intocmirea si aplicarea planului de interventie personalizat pentru fiecare copil: se analizeaza situatia scolara, medicala si psihica a copilului, se stabilesc obiectivele concrete pe fiecare domeniu si responsabilii pe activitati, se pun in practica activitatile inscriese in proiectul personalizat si se evalueaza periodic evolutia copilului, relatia acestuia cu familia si stabilirea de noi planuri de lucru daca este cazul;

oferirea de servicii zilnice copilului adica: servirea meselor zilnice, asigurarea spatiului de realizare a igienei personale, asigurarea unui suport educativ, implicarea copiilor in activitatile gospodaresti ale Centrului, relationarea cu institutiile din cadrul comunitatii, organizarea de activitati diverse, in cadrul Centrului, cu caracter recreativ , informativ si educativ, etc.

sprijinirea familiei copilului si dezvoltarea relatiei copil-familie prin: vizite la domiciliu, consilierea familiei, organizarea unor manifestari cu diferite ocazii, implicarea familiei in procesul educativ;

monitorizarea familiei dupa reintegrarea copilului in familie: asigurarea continuitatii programului de consiliere, sprijinirea in cazul in care apar probleme si stabilirea unui program de intalniri intre specialisti si familie.

Oferta actuala de servicii sociale la nivelul comunitatii

La nivelul orasului mai exista un singur serviciu social, finantat prin Fonduri Phare, o "Unitate medico-sociala" la nivelul Spitalului orasenesc. Exista totusi o strategie de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul comunitatii, despre care se declara doar ca "prevede infiintarea unui Serviciu social format din 7 persoane la nivelul primariei"! In aceste conditii, Filantropia ortodoxa, preocupata de problema abandonului copiilor in comunitatile cu familii numeroase si lipsite de venituri, printr-o finantare a Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID) si World Learning [Programul ChildNet 2004], in luna octombrie a anului 2004 a deschis un Centru Comunitar de Servicii Sociale in Ocna Mures. Sediul Centrului Comunitar este in acelasi corp de cladire cu Centrul de Zi si in prezent se studiaza la nivelul asociatiei problema coordonarii mai pronuntate intre cele doua servicii.

Eseu: Subiecte examen de licenta Referat: PROIECT DIDACTIC Limba romana - propozitia subordonata completiva indirecta

In cadrul Centrului Comunitar se ofera servicii de consiliere si sprijin familial pentru prevenirea abandonului copiilor dar si monitorizare, asistenta si sprijin a femeii insarcinate cu risc de a-si abandona copiii. Atat parintii naturali sau substitutivi ai copiilor, cat si femeia insarcinata pot beneficia de consiliere sociala, psihologica si juridica, suport material si financiar si de facilitarea accesului la servicii medicale de specialitate. Proiectul, coordonat de un asistent social, se pliaza pe obiectivele mai largi de reforma a sistemului de protectie a copilului, de stimulare a programelor comunitare, de descentralizare a sistemului de protectie a copilului de la nivel judetean la nivel local. Pentru insusirea prevederilor reformei, 30 de persoane, angajati si voluntari ai Asociatiei Filantropia Ortodoxa Alba Iulia, si reprezentanti ai partenerilor (Primaria, Asociatia Asistentilor Sociali Profesionisti "Prosocial" Cluj, Consiliul Judetean Alba - Directia Judeteana de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Alba) au participat la sesiuni de instruire cu temele "Legislatia si sistemul de protectie a copilului" si "Servicii de interventie pentru beneficiari, standarde minime in furnizarea serviciilor". Serviciul este in curs de implementare.

Participarea comunitatii in proiect

Participarea parintilor in proiect este realizata prin intalnirile si discutiile periodice cu acestia si prin cooptarea reprezentantilor lor in cadrul Consiliului de administratie. O contributie directa la buna desfasurare a programului din Centrul de Zi o au preotii si cadrele didactice din localitate, care realizeaza meditatii gratuite, supravegheri voluntare a unor actiuni recreative, etc..

Beneficiarii participa si ei cu ajutorul celor doi educatori si a preotilor la organizarea de vizite in familie cu ocazia unor sarbatori religioase. Coordonatorul Centrului, absolvent de teologie, afirma ca majoritatea copiilor si a parintilor lor reactioneaza pozitiv la "caracterul religios" al Centrului, adoptand atitudini temperate chiar in conditiile in care unele familii dezvolta o adevarata cultura a delincventei.

Rezultate asteptate si succesul proiectului

Rezultatele obtinute sunt :

servicii in sprijinul copiilor din familiile defavorizate pentru recuperare educationala si sociala

dotare si circuite functionale pentru Centrul de Zi

refacerea echilibrului emotional prin comunicarea zilnica cu ceilalti

educatie diferentiata si individualizata

consiliere individuala si de grup

reducerea riscului de abandon scolar la beneficiarii Centrului de Zi.

Din ancheta independenta realizata in Mai 2005[3] in Centrul de Zi, se desprind urmatoarele concluzii:

majoritatea parintilor constientizeaza faptul ca centrul a fost infiintat in scopul de a ajuta copiii si familiile acestora, ceea ce conduce la ideea ca scopul acestui centru este corect perceput de parinti.

atitudinea personalului de centru in raport cu parintii beneficiarilor este pozitiva, de colaborare si suport.

majoritatea parintilor considera ca personalul din centru este preocupat de cunoasterea nevoilor copiilor si de acordarea sprijinului necesar.

in privinta modului cum percep parintii ca lucreaza personalul cu copiii se remarca un numar egal de parinti care considera ca personalul este "tolerant, permisiv, interesat de copil" (un model educational preferabil) fata de cei care cred ca "personalul este extrem de prietenos, de familiar" (un model educational care uneori poate constitui un risc in educatia copilului).

copiilor le place sa mearga la Centru cu exceptia celor care locuiesc la distante foarte mari

referitor la starea copiilor cand vin in centru, este indicata o stare buna, in unele cazuri existand si situatii de oboseala, cel mai probabil pentru copiii cu locuintele situate la distante foarte mari de centrul orasului.

conform aprecierii parintilor, pedagogii din centru sunt implicati in activitatile cu copiii si le acorda suportul necesar.

cadrele didactice implicate in actiunile Centrului constata o imbunatatire a comportamentului la copiii care frecventeaza centrul, acestia fiind mai comunicativi, mai veseli, cu mai putine absente si rezultate mai bune la invatatura.

parte din cadrele didactice ar dori ca familiile sa fie mai interesate de situatia scolara a copiilor, iar o alta parte ar dori o comunicare mai buna a personalului din centru cu scoala.

V. Proiectul Casa din Munte, Strungari, judetul Alba

Problematica comunitatii

Comuna Pianu este asezata la poalele Muntilor Sebesului si este formata din 3 sate amplasate in zona montana si 2 in cea de deal . Distanta fata de cele mai apropiate comunitati urbane este de 18 km pana la Sebes, 20 km pana la Cugir si 25 km pana la Alba Iulia. Nu exista cale ferata, iar mijloacele de transport in comun sunt rare si ajung doar in centrul comunei.

Suprafata administrativa a comunei este de 12.000 ha, iar populatia stabila este de 3.715 persoane dintre care 22,5 % sunt copii. Satele apartinatoare comunei sunt Purcareti, Plaiuri, Strungari, Pianu de Sus si Pianu de Jos, in primele doua existand doar scoli primare, copiii frecventand cursurile la Scoala Generala din Strungari. Satele Plaiuri si Purcareti sunt asezate in munte, fara drumuri de acces spre primul si cu greutati foarte mari de strabatut spre cel de al doilea datorita distantei (5 km ), reliefului si a climei.

Activitatea de baza a localnicilor din satele tinta, respectiv Strungari, Purcareti si Plaiuri este cresterea oilor prin practicarea transhumantei, 4 -5 luni /an familiile cu toti membrii plecand cu animalele la stanele amplasate in zone montane mai inalte. Locuitorii din celelalte doua sate, respectiv Pianu de Jos si Pianu de sus, sunt in zone de deal si campie si au fost salariati - navetisti in Cugir si Sebes. Datorita restructurarii industriale aproape trei sferturi din populatia apta de munca este in somaj si se confrunta cu probleme sociale complexe.

Problemele comunitatii sunt :

lipsa locurilor de munca si a unor surse sigure de venit,

slaba productivitate a terenurilor si costurile foarte mari necesare lucrarilor agricole si ingrasamintelor

detinerea suprafetelor de teren i-a exclus pe foarte multi dintre localnici din randul celor eligibili la venitul minim garantat

preponderenta familiilor trigenerationale in locuinte cu un numar mic de camere, suprafete reduse si fara cele mai elementare facilitati .

izolarea gospodariilor - fapt care genereaza abandon scolar, absenteism si mediocritate educationala

un numar neneglijabil de copii institutionalizati in Centre de Plasament din cauza lipsurilor materiale si a imposibilitatii frecventarii scolii in localitatea de domiciliu

stare de sanatate precara. La cei 3 medici de familie sunt in evidenta cu boli cronice 896 de persoane, adica 26,46 % din totalul populatiei .

Comuna Pianu ofera un cadru natural deosebit pentru refacere si socializare, deoarece exista monumente istorice si ale naturii unde se organizeaza drumetii, vizite sau actiuni de ecologizare, activitati ce s-au constituit in alternative deosebite la marginalizarea sociala si lipsa de preocupari in directia organizarii si valorificarii timpului liber a copiilor din satele de munte sau a copiilor dezavantajati din mediul urban. Amintim unele dintre aceste atractii turistice:

monumentul natural "Oul arsita" - o stanca deosebit de pitoreasca aflata in munte, la 7 km de locatia taberei

2 manastiri la 3-7 km de locatia proiectului

bisericuta din lemn, din Pianu de Jos, monument istoric a carei atestare este din anii 1600

stalpii funerari din piatra din perioada romana a Legiunii XIII Gemina la Pianu de Sus

asezarea paleolitica la Pianu de Jos

casa memoriala a compozitorului Augustin Bena - Pianu de Jus

teren de golf ( initiativa a instructorul de golf al Regelui Mihai )

Nota: Informatiile de mai jos au fost verificate in conformitate cu graficul de activitati prezentate de ASC fiind reluate unde a fost cazul informatii si date din Cererea de finantare sau din rapoartele asociatiei.

Problemele rezolvate de proiect

Proiectul "Casa de munte" a pornit de la doua probleme grave care au fost apreciate ca putand fi inlaturate pe grupul tinta, respectiv riscul de abandon scolar al copiilor din satele de munte si marginalizarea sociala. In satul Strungari, comuna Pianu functioneaza o scoala generala cu 8 clase unde aproximativ 33% dintre copii provin din satele Plaiuri si Purcareti aflate la 3-5 km. De remarcat ca intre satul Strungari (satul gazda) si cele doua sate (Plaiuri si Purcareti) este urmatorul raport de comportament demografic: noile familii din Strungari au de regula 1-2 copii, deci un comportament modern, iar familiile din Plaiuri si Purcareti 3-4 copii. Din punctul de vedere al adapostului acesta se justifica astfel pe termen lung.

Evolutii ale suportului tehnic in proiect. Internatul scolii cu 14-16 paturi tip cazarmament militar a fost inlocuit cu paturi suprapuse din mobilier din lemn modern pentru un numar de 30 de beneficiari. Vechea cantina a fost dezafectata si a fost mutata tot in cladirea fostului internat si dotata la standarde conform prevederilor legale si normelor de educare si socializare prevazute prin cererea de finantare.

Riscuri inlaturate de proiect. Deoarece nu existau fonduri de la Bugetul local pentru renovarea cladirii, in 2002-2003 multi parinti si-au anuntat intentia de a-si retrage copiii de la scoala sau de a-i institutionaliza in Centre de plasament pentru un parcurs scolar normal in clasele V-VIII. Renovarea cladirii si noile spatii de odihna, socializare-animatie, 4 bai, bucatarie si sala de pregatire a lectiilor si vizionare TV au condus in cele din urma ca toti parintii sa-si dea copiii la scoala, sa scada vizibil absenteismul scolar pe toata perioada scoala si sa apara progrese in integrarea sociala si educationala a copiilor din Adapost.

Descrierea Grupurilor tinta

Proiectul de la Strungari a avut 3 grupuri tinta, respectiv:

copiii scolari cu domiciliul in satele Plaiuri si Purcareti pentru care s-a organizat un Adapost, replicare a modelului pe care ASC l-a dezvoltat si in alte localitati din judetul Alba.

30 de voluntarii ai asociatiei cu aptitudini in animatie socio-educativa

120 copiii dezavantajati din alte 5 localitati unde Reteaua de voluntari sa initieze / organizeze alternative educationale informale

Pentru toate aceste grupuri s-au desfasurat activitatile prevazute in Planul de activitate. Pentru fiecare categorie de grup tinta s-au prevazut programe educationale adaptate nevoilor identificate:

a) pentru copii din Adapost. In primele 3 luni cat au avut loc lucrarile de reparatii si amenajari, copii au fost cazati la gazde din Strungari. Adapostul ofera servicii pentru copiii din Purcareti si Plaiuri pe durata anului scolar, respectiv : supraveghere , efectuare de teme, cazare temporara, igienizarea, sustinerea dezvoltarii fizice, asigurarea hranei , informare si consiliere. Aceste servicii se bazeaza pe unele activitati zilnice menite sa dezvolte autocontrolul si viata bazata pe reguli.

Pentru educarea responsabilitatii si a autocontrolului, fiecare beneficiar a primit pe baza de Contract de folosinta bunurile din dotare, respectiv pat, dulap, masa, scaun, lenjerie etc. si a fost invatat sa le pastreze in buna stare si sa le foloseasca cu grija. Monitorizarea actiunilor din adapost a fost efectuata saptamanal de o echipa formata din pedagog, asistent social , cadru didactic si reprezentant al beneficiarilor ( acesta din urma ales prin rotatie, astfel incat toti copiii sa ajunga sa indeplineasca acest rol). Rezultatele monitorizarii au fost afisate la avizierul adapostului si au fost prezentate in cadrul intalnirilor cu parintii si partenerii.

Pentru formarea de deprinderi de viata, copiii au fost implicati in administrarea adapostului, adica: participarea la cumparaturi, ajutor la bucatarie, autoservirea mesei, utilizarea masinii de spalat, infrumusetarea spatiului etc.

S-a lucrat cu 2 grupe de elevi din Adapost, in functie de nivelul achizitiei scolare. Dupa terminarea cursurilor , copiii vin din nou in adapost, se imbraca cu tinuta de interior, servesc masa de pranz si se odihnesc cel putin 1 ora. Programul de dupa amiaza cuprinde : efectuarea temelor, studiu individual, joaca organizata, parcurgerea unor activitati de formare de deprinderi casnice si gospodaresti, plimbari, vizite la biblioteca si colegii din sat, primirea de colegi in vizita, pelerinaje la manastirile din zona etc.

Seara, dupa servirea cinei, au loc activitati de socializare, sustinerea efortului de adaptare la viata din adapost bazata pe reguli si responsabilitati, vizionarii si auditii, lectura si discutii tematice. Inainte de culcare, copiii sunt ajutati sa-si formeze deprinderi de spalat pe dinti, facut dus, imbracarea pijamalei, pregatirea ghiozdanului si a obiectelor de imbracaminte necesare a doua zi etc.

Zilnic copii au fost antrenati in munci de administrare a Adapostului, de formare si educare de deprinderi casnice si gospodaresti. Pentru unele produse realizate de copii s-au organizat mini-tombole prin care alti copii sau chiar parintii "sponsorizau" copii cu probleme materiale.

Cu ocazia Craciunului, a Pastelui si a venirii Primaverii s-au organizat vizite in familie, actiuni religioase, dezbateri tematice, confectionarea unor obiecte traditionale, donatii pentru cei saraci, cu scopul de a reface relatiile sociale, de a oferi informatii asupra vietii traditionale si a celei moderne, etc.

In lunile de scoala, copii erau sarbatoriti prin organizarea de serate lunare, desfasurate in incinta Caminului cultural. Participantii la aceste serate erau invitati ai copiilor din familie, dar si autoritati locale (cel mai de invitat a fost primarul localitatii, fapt explicabil si prin faptul ca este un bun animator al discutiilor si petrecerilor).

Pentru a fi sprijinite activitatile de socializare si animatie socio-culturala de catre parintii copiilor din Purcareti si Plaiuri, dar si de factorii locali interesati au fost organizate semestrial colocviile parintilor. La primul colocviu, la care parintii trebuiau sa vina la Strungari, nu a fost o prezenta prea numeroasa, dar al doilea Colocviu desfasurat la Purcareti a strans majoritatea parintilor, altfel persoane putin educate, multi dintre ei cu cel mult 8 clase si care au primit explicatii pertinente de la personalul din proiect despre evolutiile scolare, fizice, educationale si comportamentale ale copiilor lor.

b) pentru voluntarii asociatiei

Pe parcursul mplementarii proiectului FRDS s-a organizat o tabara de initiere a voluntarilor in animatia socio-educativa cu o durata de doua saptamani. Scopul acestei activitati a fost cresterea numarului voluntarilor care se ocupa de organizarea timpului liber al copiilor. Au fost initiati 30 de voluntari care apoi au lucrat intr-o Retea de actiune in 3 comunitati urbane si 2 rurale unde au sustinut dezvoltarea copiilor de varsta 11-15 ani prin joc, spectacole, competitii, activitati de agrement sau actiuni turistice. Animatorii socio-educativi au desfasurat activitati de informare a copiilor despre posibilitatile existente in comunitati sau imprejurimi pentru petrecerea timpului liber si de educarea de talente. S-au organizat plimbari, vizite diverse, excursii, drumetii, intreceri sportive, mini-spectacole, cercuri de literatura, grupe de dans discoteci, serate, concursuri diverse, toate cu scopul de alternative educationale.

Voluntarii socio-educationali au participat la cursuri informative, exercitii practice, exersarea de tehnici de animatie prin vizual, sunete si miscare. Voluntarii au ajuns sa cunoasca tehnici si metode de autocunoastere si cunoastere, de expresie artistica, adica mima, corul vorbit, scenele statice, lectura, costumele, marionetele, cantecele, umbrele chinezesti, sunetele si zgomotele. Totodata, au invatat sa pregateasca un foc de tabara si sa foloseasca acest prilej pentru a implica copiii in activitati distractive. Multi dintre voluntari au reusit sa deprinda rapid tehnici de organizare prompta si eficienta a timpului liber; modalitati de operare/valorificare a talentului si potentialului copiilor; deprinderi de valorificare a potentialului natural ; tehnici de stimulare a creativitatii copiilor ; folosirea dramei ca metoda si mijloc educativ etc. Toate competente dobandite au fost folosite in numeroase activitati desfasurate cu copii in comunitate si au fost monitorizate prin mai multi indicatori: numar de copii sustinuti in activitati educationale informale, numar de tehnici folosite in actiunile cu copii, etc.

c) pentru copii dezavantajati: s-au desfasurat activitati de animatie cu voluntarii instruiti, ASC raportand pentru 2003-2004 un numar de 7950 de copii antrenati in actiuni de socio-animatie in localitatile Alba Iulia, Sebes, Cugir, Sibot si Pianu.

Beneficiile proiectului

Copiii de la munte se caracterizeaza prin :

durata mai scurta a anului scolar care aici incepe in luna octombrie si se termina in mai, astfel timpul liber al copiilor este mai mare, dar fara oferte de petrecere a lui in mod corespunzator

frecventa scolara redusa datorita unor factori foarte diferiti si care nu depind de copil, adica : starea vremii, starea drumurilor, etc.

abandonarea scolii dupa terminarea clasei a IV-a

acces limitat la informatie si educatie pentru viata ceea ce impunea servicii de informare, consiliere si dezvoltare de capacitati psihice si sociale, cunostintele lor in acest domeniufiind reduse si atitudinile indiferente / pasive

mediocritate scolara si nivel redus de asteptari

casatorii ale fetelor la varste tinere

Actuala situatie analizata la 16 luni de la inchiderea proiectului FRDS arata astfel:

nu mai exista cazuri de abandon scolar in clasele V-VIII

parametrii tehnici de functionare a proiectului sunt superiori prin finantari si proiecte comunitare (45 de locuri de cazare fata de cele 30 la inchidere)

parametrii resurselor umane arata identic (s-a mentinut structura de personal: 5 locuri de munca cu norma intreaga)

parametrii referitori la numarul de beneficiari directi arata o scadere pe linia grupului tinta al copiilor din Purcareti si Plaiuri (a scazut numarul de copii la clasele V-VIII de la 30 la 21), compensata insa prin cresterea numarului de copii dezavantajati din afara comunei Pianu primiti in tabere socio-educative la Strungari

s-a intretinut corespunzator spatiul si chiar s-au mai realizat unele achizitii

sanatatea si mentalul copiilor este in siguranta prin vrearea noului mediu socio-educativ si de cazare, prin dotarea cu centrala termica, alimentare cu apa, bai moderne precum si prin implicarea copiilor in activitati tematice diverse in comunitate

parintii sunt multumiti si s-au acomodat cu noul spatiu si mediu cultural al copiilor lor si sunt doritori de a le oferi si acasa copiilor unele mijloace educative (6 copii din Purcareti au deja acasa computer!)

"Casa din Munte" ofera pe timpul verii un spatiu animat educational pentru reteaua de copii veniti aici prin proiectele ASC din Alba, Hunedoara si Neamt.

De la petrecerea timpului liber intr-un singur mod pe vremea vechiului internat ("stam afara pana se face intuneric, apoi ne culcam") s-a ajuns la petreceri tematice si activitati diverse de recreere si socializare prin care copii interactioneaza, invata si dobandesc abilitati necesare adaptarii la mediul social (serate, discutii cu autoritatile, vizite in familii, observarea unor munci traditionale, excursii, activitati pentru sustinerea unor varstnici, persoane cu dizabilitati, etc.)

Efectele actiunilor de socio-animatie, desi nu se observa direct la toti copiii din Adapost (care raman ca medie de nivel intelectual cu putin sub cei din Strungari -in aprecierea directoarei scolii, voluntar al ASC), sunt remarcabile mai ales la copiii care termina clasa a VIII-a: deschidere spre dialog (au purtat o discutie deschisa cu intervievatorul, si-au manifestat preocuparea pentru viitorul lor educational, nu au probleme de sanatate si evolutie psiho-fiziologica, etc.). Riscul de abandon scolar si retard socio-educativ a fost astfel inlaturat. Mai ramane de actionat asupra absenteismului scolar , inca ridicat din cauza muncilor in gospodarie cerute de unele familii. In acest domeniu, desi au actionat conjugat cadre didactice, voluntari ai asociatiei si specialisti din program, se recunoaste ca se mai impun noi actiuni comunitare si intensificarea dialogului cu parintii.   

Voluntarii initiati in animatie socio-educativa au dobandit mai multe caracteristici civice participative :

implicare de lunga durata si cu rezultate deosebite in proiectele asociatiei

abilitati/ aptitudini pentru animatie

simt civic foarte dezvoltat

mobilitate deosebita

dorinta si potential de invatare continua

nivel ridicat de cultura si responsabilitate civica

copiii din cele 5 comunitati, altele decat cei din comuna Pianu au fost cooptati in programul socio-educational, in tabere si excursii, datorita:

marginalizarii lor sociale

din cauza modului de viata deficitar pentru o dezvoltare normala, echilibrata

datorita prezentei unor perspective/ aspiratii reduse cu o dezvoltare personala redusa cu relatii interpersonale putine

timpului liber petrecut predominat in fata blocului sau inchisi in casa

un mediu extrafamilial ingust , cu relatii putine si iesiri rare

lipsei unor deprinderi de joc impreuna cu ceilalti copii

Oferta actuala de servicii sociale la nivelul comunitatii

Fata de perioada de implementare a proiectului Casa din Munte, cand in comuna Pianu nu existau servicii sociale si nici intentii de a rezolva nevoile altor categorii de risc social, astazi in comuna se deruleaza un proiect pentru un Complex de Servicii Comunitare, cu finantare de aproape 2 miliarde de lei (vechi), 80 % din suma provenind de la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Proiectul are ca scop imbunatatirea serviciilor sociale existente si dezvoltarea rezultatelor obtinute anterior in dezvoltarea fizico-sociala a grupurilor vulnerabile din comunitate. Structurile finantate cuprind: 45 de beneficiari in Adapostul de la Strungari (o extindere cu 15 locuri a Serviciului finantat de FRDS), tabara de refacere si socializare pentru 120 de copii din localitati defavorizate si un Centru de ingrijire pentru 55 de varstnici din comuna Pianu.

In derularea CSC Pianu sunt implicati in primul rand Primaria comunei Pianu si Asociatia "Sprijiniti Copiii" Alba Iulia, iar in derularea serviciilor sunt angajati 20 de specialisti. De notat ca 2 persoane de la ASC au fost practic adoptate de comunitatile din Pianu, acestia stabilindu-si rezidenta in comuna. O relatie foarte buna cu autoritatile locale a favorizat continuarea proiectului FRDS si a permis transformarea lui intr-un serviciu integrat comunitar, un posibil model de urmat in comunitatile rurale sarace.

Caracterul inovativ al proiectului FRDS si al continuarii lui prin Complexul de Servicii este generat de urmatoarele aspecte :

dezvoltarea capacitatii sistemului local de asistenta sociala si intarirea actiunii comune in furnizarea de servicii grupurilor sociale vulnerabile; copii si varstnici

aducerea in prim plan a nevoilor si organizarea de servicii sociale pliate pe satisfacerea acestora

dezvoltarea autocontrolului , a responsabilitatii si deprinderilor de interactiune sociala la persoanele vulnerabile

initierea unor voluntari in animatie socio-educativa si organizarea unei Retele de animatori care sa sustina participarea celor dezavantajati la viata sociala

implicarea comunitatii in rezolvarea problemelor pe care le are.

aducerea in comunitatea rurala a unei echipe interdisciplinare care sa sustina actiunea sociala pe baze profesioniste si pornind de la cunoasterea nevoilor si resurselor locale.

atragerea atentiei factorilor de decizie asupra statutului din ce in ce mai nesigur al familiilor din mediul rural

preluarea unor metode si activitati de succes sau de bune practici utilizate de ONG-uri sau alti actori sociali in munca de auto-sustinere a proiectelor sociale

Participarea comunitatii in proiect

Beneficiarii si parintii unora dintre acestia au luat parte la intalnirile organizate de Asociatia "Sprijiniti copii" impreuna cu partenerii si directorii de scoli in vederea identificarii serviciilor sociale si educationale necesare acoperirii nevoilor identificate la copii din comunitatile rurale. Totodata, acestia , desi au primit cu unele retineri (datorate zvonurilor si lipsei lor de educatie) proiectul FRDs, in final au participat atat la actiunile de renovare, cat si la cele sociale, de discutii si analiza a performantelor copiilor lor. Au fost parinti care au contribuit la furnizarea unor materiale pentru adapost, la realizarea unor lucrari necalificate, au participat la partea de igienizare si curatire a spatiului inconjurator, la saparea fantanii si a canalizarii.

Membrii ai comunitatii din Strungari au contribuit la sustinerea copiilor din Adapost in periaoada de renovare, in special prin aportul si insistenta copiilor lor de aceeasi varsta.

In implementarea proiectului principalul rol l-a avut ASC si partenerii sai (Primaria, Fundatia Terrarmonia si AS 2001), dar in sustinerea serviciului au fost atrasi si majoritatea cadrelor didactice (care au oferit meditatii gratuite elevilor), medicii, preotii, consilierii locali si cativa agenti economici locali.

Rezultate asteptate si succesul proiectului

Rezultatele obtinute sunt :

Spatii adecvate pentru educatie si micro-cantina

Dotare si circuite functionale pentru Adapost permanent

Recuperarea fizica a beneficiarilor

Refacerea echilibrului emotional prin comunicarea zilnica cu ceilalti

Formarea de deprinderi casnice si gospodaresti

Educatie diferentiata si individualizata

Consiliere individuala si de grup

Initiere in animatie

Comunitati ajutate sa ofere alternative educationale pentru timpul liber al copiilor

Mii de copii sustinuti in organizarea si petrecerea timpului liber

100 % redus riscul de boli si paraziti pentru beneficiarii proiectului

Eliminarea riscului de abandon scolar la beneficiarii adapostului

Reducerea mediocritatii scolare la 67 % dintre beneficiari

Reducerea absenteismului din randul beneficiarilor

Comportament bun si foarte bun la 79 % dintre beneficiari

Actiuni complexe de analiza a evolutiei fizice, educationale si comportamentale

Printre factorii care explica succesul acestui proiect cei mai importanti sunt:

Buna cunoastere si administrare a nevoilor grupului tinta

Reducerea dificultatilor din familiile din care provin cei copiii asistati in adapost

Sustinerea dezvoltarii fizice si a refacerii starii de sanatate a copiilor

Formarea si educarea unor deprinderi necesare in casa si gospodarie

Marcarea unor evenimente din viata copiilor

Reteaua de voluntari creata pentru animatie socio-educativa

Actiunea pe baze parteneriale

VI. Implicatii strategice

Strategia FRDS in domeniul finantarii serviciilor sociale a urmarit rezolvarea unei nevoi stringente de ordin social la nivelul unui grup dezavantajat prin procese conduse de profesionisti in acord insa cu nevoile beneficiarilor si in conditiile unei participari a acestora la derularea activitatilor.

Esential este ca beneficiarii sa resimta o schimbare majora nu numai in conditiile lor de viata, dar si sa inceapa sa-si ia "soarta in propriile maini". Pentru a ajunge la o asemenea schimbare atitudinala este nevoie de construirea unui serviciu integrat, pliat pe nevoile in continua schimbare ale beneficiarilor (este prima lectie oferita de proiectele studiate). Pentru a ajunge la un serviciu integrat este nevoie insa ca organizatia sa dezvolte aceste servicii fie dupa o strategie locala in acord cu diagnoze comunitare profesioniste, fie dupa o experienta proprie sau copiata a unor servicii derulate in contexte similare (a doua lectie). Plagiatul aici este benefic atata timp cat conditiile din teren nu-l contrazic in privinta factorilor de sustenabiliate. O buna relatie cu autoritatile locale trebui gandita apoi strategic in asa fel incat sa se preintampine riscuri cauzate de schimbari de persoane sau chiar institutii si politici locale. Un parteneriat larg, egal, cu factorii interesati in progresul comunitatii este astfel o metoda de maximizare a sustenabilitatii (a treia lectie). O corecta definire a activitatilor pentru grupurile tinta in asa fel incat sa plece de la nevoile lor si nu de la nevoile si functiile organizatiei este iarasi un factor de succes si de asigurare a sprijinului local (a patra lectie). Evitarea crearii unei structuri organizationale de tip centru-periferie, a subordonarii pronuntate a serviciilor sociale fata de centrul decizional al organizatiei permite dezvoltarea initiativei "micilor soricei" care pot da avant si comunitatilor si organizatiei neguvernamentale (a cincea lectie). In fine, organizatia deschisa care realizeaza activitati de mentorat, care contribuie la formarea si dezvoltarea altor asociatii, care replica in comunitati abordarea participativa, va avea oricand un succes mai mare decat organizatia inchisa, inflexibila, aservita unor politici incontrolabile de comunitati (lectia deschiderii).