Stilurile de viata in Romania - analiza - date si metoda

O analiza preliminara

I. Introducere

Conceptul stil de viata' este considerat o alternativa, un complement sau un subordonat al celui de 'clasa sociala'. Stilul de viata este o alternativa a clasei sociale deoarece, pe de o parte, in societatile dinamice aflate in plin proces de globalizare, teoriile clasice ale stratificarii sociale tind sa fie considerate insuficiente pentru relevarea pozitiei sociale a indivizilor prin utilizarea exclusiva a indicatorilor economici, iar pe de alta parte, pentru ca nu par a surprinde mobilitatea crescanda a acestora in spatiul social. Stilul de viata este un complement al clasei sociale pentru ca ajuta la pozitionarea indivizilor in societate prin utilizarea si a unor indicatori altfel decat materiali (ocupatie, venit, educatie, avere): valori, atitudini, comportamente (consum, leisure) sau simbolici (semnificatia atribuita celorlalte elemente enumerate). In alte situatii, stilul de viata este subordonat clasei sociale deoarece formele de capital transmise copiilor par a determina formele de manifestare sociala a acestora.

In acest articol doresc sa ofer o definitie operationala a conceptului stil de viata'. Pornind de la aceasta definitie, caut sa identific stilurile de viata intalnite in Romania anului 2006, folosind baza de date a Barometrului de Opinie Publica octombrie 2006.

Deoarece conceptul 'stil de viata' cuprinde inerent o dinamica ridicata a formelor de gandire si manifestare sociala a indivizilor este obligatoriu sa iau in considerare cele mai  noi definitii si acceptiuni ale acestuia, motiv pentru care dedic prima parte a articolului tocmai acestui scop. Pornind de aici, o sa ofer propria definitie operationala a conceptului. Apoi, am sa prezint variabilele potrivite definitiei date anterior si prezente in baza de date utilizata. Metodele statitistice cele mai utilizate in identificarea stilurilor de viata sunt analiza factoriala in componente principale si analiza cluster. Deoarece pentru fiecare dimensiune a conceptului sunt folositi mai multi indicatori care, se presupune, reflecta aceeasi structura latenta, folosim analiza factoriala in componente principale pentru a identifica tocmai aceste structuri. Abia in urmatorul pas identificam stilurile de viata prin includerea intr-un anumit tip de analiza cluster a acestor structuri latente. Intr-un final, realizam profiluri ale stilurilor de viata incluzand in analiza variabile precum judetul, mediul de rezidenta, sexul, varsta etc. Articolul se incheie cu cateva concluzii care servesc unor analize viitoare.

II. Ce este stilul de viata?

Stilul de viata este, probabil, unul dintre conceptele cel mai dificil de definit din stiintele sociale si, adesea, echivalat cu altele precum 'cultura', 'subcultura', 'mod de viata' sau 'clasa sociala'. Este privit fie ca un construct prea vag: stil de viata urban/rural, stil de viata traditional/alternativ, leisure lifestyle etc., fie ca un construct prea particularizat: stil de viata cu grad ridicat de risc (de exemplu, consumatori de droguri). Alteori, conceptul are un puternic continut normativ, aceasta perspectiva fiind intalnita in utilizarea de zi cu zi a conceptului: reviste de lifestyle, emisiuni de lifestyle etc., in care diferiti 'experti' stabilesc si promoveaza tipare ale 'normalului'. In fine, mai pot fi identificate doua directii mari de teoretizare a stilurilor de viata: pe de o parte, acestea sunt definite mai degraba descriptiv, prin ceea ce indivizii simt si fac propriu-zis (valori, atitudini, comportamente masurate de obicei cantitativ), iar pe de alta parte, acestea sunt definite mai degraba explicativ, prin semnificatiile pe care acestia le atribuie vietii pe care o traiesc (masurate de obicei calitativ). Totusi, exista cateva elemente comune in aceste perspective: stilul de viata este foarte dinamic fiind influentat de evolutia socio-economica a tarii; este o optiune individuala constransa doar de oportunitatile pe care le poate accesa individul; nu implica, in mod necesar, existenta unei constiinte colective asa cum este cazul subculturii spre exemplu; cuprinde comportamente. Voi detalia aceste aspecte in continuarea subcapitolului alaturi de elementele distincte de la o perspectiva la alta. 

Stebbins (2004: 65) defineste stilul de viata ca fiind un set de comportamente care este determinat de un set coerent de interese sau conditii sociale, fiind explicat si justificat de un set de valori, atitudini si orientari interdependente si care, in anumite conditii, devine baza identitatii sociale comune a celor care il executa". Autorul restrange masurarea stilurilor de viata la comportamentele determinate de valorile si atitudinile indivizilor care, la randul lor, sunt transmise si formate de conditiile sociale existente. Aceasta definitie sugereaza ca indivizii din anumite grupuri se identifica si sunt identificati de ceilalti ca avand un anumit stil de viata: prostituatele, batranii institutionalizati etc. In aceasta situatie, stilul de viata ar presupune o constiinta colectiva (adica o constiinta comuna celor care il practica) in cazul situatiilor sociale constrangatoare, inclusiv a celor care au un loc de munca care le structureaza viata foarte mult (de exemplu, agentii de vanzari care trebuie sa fie tot timpul pe drumuri).

Pornind de la distinctia lui Weber (1968) dintre clasa sociala' si status grup', Ken (2006) priveste stilul de viata ca rezultat al modului in care indivizii isi cheltuie veniturile, distingand clar astfel intre acest concept si cel de clasa' care este rezultatul modului in care indivizii isi castiga veniturile. Modul in care indivizii consuma este dependent de simbolistica pe care acestia o atribuie lucrurilor incluse in acest proces. Deci, studiul stilurilor de viata ar presupune atat identificarea patternurilor de consum cat si a semnificatiilor din spatele acestora. Distinctia dintre clasa si stil de viata este importanta pentru ca prima pare a fi conceptul dominant in situatii socio-economice dificile, pe cand al doilea pare dominant in momente de prosperitate si stabilitate. Faptul ca stilul de viata este cumulul unor optiuni individuale si cel care le face se afla intr-un ciclu al vietii face, dupa Ken (2006), dificila elaborarea unei harti: daca sunt construite individual (teoria individualizarii) atunci harta ar fi foarte fluida; fiind dinamice s-ar putea ca unele stiluri de viata sa fie in formare etc. Problemele mentionate anterior sunt determinate si la nivel macro in societatile postmoderne, cel putin teoretic: puterea formelor clasice de structurare a societatii a scazut datorita schimbarilor survenite in formele de munca, globalizarii, accentuarii importantei utilitatii simbolice in consum in defavoarea celei functionale etc. Totusi, cred ca nu este imposibil de realizat o harta a stilurilor de viata deoarece, chiar daca diversitatea in domeniul consumului este mare, acestia se raporteaza, intr-o mai mare sau mai mica masura, la modele' promovate in mass media prin programele de entertainment si advertising. In acelasi timp cred ca backgroundul unui individ are o putere de influentare mare asupra traiectoriei sociale a acestuia: sunt multe studii care demonstreaza, de exemplu, ca prin mostenirea unor niveluri diferite de capital cultural copii au traiectorii diferite in viata.

Din definitia atotcuprinzatoare data de Veal (1993): "stilul de viata este patternul distinct al comportamentului personal sau social al individului sau grupului", consider ca este necesar sa disting intre activitati/atitudini la nivel personal si activitati/atitudini la nivel social.

Chaney (1996) defineste stilurile de viata preponderent prin utilizarea semnificatiilor care stau in spatele comportamentelor: acestea sunt seturi de practici si atitudini care au sens pentru un grup intr-un anumit context social, dar nu reprezinta intreaga experienta sociala a indivizilor respectivi. Autorul incearca sa elimine normativismul din studiul stilurilor de viata, considerad ca nu este corect sa ne uitam la societatea de consum si consumerism ca la ceva negativ, in sensul ca se produc si se consuma lucruri care nu sunt de folos sau inutile, deoarece asta ar insemna ca exista o viziune despre ce inseamna normalitate. Mai degraba, asemenea lui Featherstone (1991), Chaney considera ca stilurile de viata sunt modalitatile in care indivizii consuma pentru a crea diferente/distinctii fata de ceilalti. Wynne (1990 apud Channey, 1996) defineste stilul de viata ca modalitate de autodefinire prin modalitatile de utilizare a resurselor: noi stim cine suntem si vrem sa fim identificati ca atare, motiv pentru care vom folosi resursele pe care le detinem in aceste moduri. In acelasi timp stilurile de viata sunt o modalitate de pune ordine in viata individului, afectata tot mai mult de diversitatea din diferitele domenii ale vietii sociale, diversitate care genereaza incertitudine.

Pentru Bell si Hollows (2005) stilul de viata, asa cum il intelegem astazi, este un concept asociat cu trecerea de la fordism la post-fordism: de la uniform (productie de masa), la distinct (productie de nisa). Productia de masa nu lasa loc de prea multe optiuni, scopul individului fiind sa detina ce are restul lumii pentru a fi "in rand" cu aceasta. Productia de nisa lasa individul sa aleaga, iar scopul acestuia este sa se diferentieze prin posesia unor bunuri care, combinate in forme unice, il fac si pe el unic. De aici, unii autori sustin ca formele vechi de structurare sociala nu mai sunt semnificative sau isi pierd forta de construire a identitatilor individuale: indivizii pot opta si se pot schimba pentru ca diversitatea in care traiesc ii face mai reflexivi (Giddens, 1991). Aceste idei duc la intrebaera: in Romania unde sunt valabile aceste idei? Daca se aplica, nu sunt ele restrictionate la orasele mari si dezvoltate gen Bucuresti, Timisoara etc., pe cand in rural, inca ramane valabila situatia opusa?

Unii autori precum Zukin (1998) defineste prin omisiune stilurile de viata, avand o abordare generalista, adica vorbind despre stiluri de viata urbane: acestea desemneaza ceea ce este specific orasului si numai orasului. Stilurile de viata urbane interactioneaza si se suprapun intre ele deoarece orasele sunt spatii de consum in care indivizii se afla intr-o retea foarte densa de relatii. Din acest motiv este dificil sa vorbim despre dominatia de stil impusa de corporatii sau clasa mijlocie. Problema principala a acestui tip de definire si de privire asupra stilurilor de viata este reprezentata de confuzia de continut dintre conceptele 'stil de viata' si 'mod de viata

Unul dintre pericolele 'segmentarii'/tipologizarii este subiectivitatea in interpretarea tocmai a rezultatelor analizarii datelor: interpretarea si denumirea segmentelor poate reflecta, in realitate, stereotipiile celui care face analiza. Dincolo de aceasta, Goss (1995) considera ca stilurile de viata sunt identitati la care individul trebuie sa adere pentru a fi integrat social. Autorul vede individul supus structurilor: marketingul geodemografic favorizeaza reproducerea unor forme de structurare sociala prin faptul ca eticheteaza indivizii pe care ii plaseaza in diferite segmente.

Prin contrapunerea conceptelor 'subcultura' si 'stil de viata', Bennet (1999) afirma ca cele din urma nu impun limite clare intre practicile si atitudinile "membrilor" unui stil de viata sau a altuia,  si nu opune un grup minoritar majoritatii. Stilul de viata este o 'sensibilitate' a individului, o orientare interioara catre diferite forme de manifestare sociala (valori, atitudini, comportamente): individul este un consumator activ ale carui optiuni sunt expresii ale identitatii pe care si-o atribuie. Identitatea pe care si-o atribuie nu este obligatoriu depedenta de pozitia sa sociala: imaginea despre sine este contruita si prin interactiunea cu mass-media si alte entitati sociale. Din acest motiv, este posibil sa remarcam inconsistente intre pozitia sociala a unui individ (clasa sociala) si comportamentul (de consum al) acestora.

Intr-o lucrare dedicata relatiei dintre stilurile de viata si comportamentul de vot si diferita de multe altele din domeniu prin simplul fapt ca foloseste date si identifica stiluri de viata in Germania, Mochmann (2002) identifica urmatoarele caracteristici ale stilurilor de viata: includ valori, perceptii si comportamente alese, formand un tot care nu este o forma durabila deoarece este supus schimbarii in functie de dezvoltarile sociale si schimbarile din sistemele de valori. Includerea unui individ intr-un stil de viata nu presupune ideea de apartenenta: indivizii inclusi in acelasi stil de viata nu comunica in mod necesar intre ei si nu au o forma de reprezentare comuna (sindicate, organizatii etc.). De aici deduc ca, din punct de vedere geografic, acelasi stil de viata poate fi gasit in colturi opuse ale tarii.

In fine, pe baza celor sintetizate mai sus, consider ca stilurile de viata sunt patternuri de valori, gusturi si comportamente pe care individul nu este fortat sa le aleaga, deoarece exista oportunitati multiple (in cele trei niveluri enumerate anterior) dintre care poate alege. Conform acestei definitii ma astept sa identific tipuri diferite de a trai (a gandi plus a actiona) intre regiunile mai dezvoltate si regiunile mai putin dezvoltate din tara. Diferenta este si de ordin cantitativ: in regiunile dezvoltate ma astept sa existe mai multe stiluri de viata, dar si de ordin calitativ: ma astept sa identific stiluri de viata diferite in functie de gradul de dezvoltare. De asemenea, in regiunile mai putin dezvoltate ma astept ca diferentele de continut dintre conceptele 'stil de viata' si 'mod de viata' sa fie mai putin pronuntate. Nu am inclus in definitie atitudinile din doua motive: a) atitudinile, in general, sunt raportate la un anumit aspect al vietii sociale, fiind, pe de o parte, dificil sa le identifici pe acelea la fel de importante pentru indivizi din spatii social-culturale diferite,  iar pe de alta parte, ar fi o particularizare excesiva a studiului stilurilor de viata; b) atitudinile cu un referent general (de exemplu, directia in care merge tara) par a fi, mai degraba, explicate de stilurile de viata decat componente ale acestora.

III. Date si metoda

In sectiunea anterioara a articolului am identificat trei dimensiuni ale conceptului stil de viata: valori, gusturi si comportamente. Im Tabelul 1 sunt prezentati indicatorii pentru fiecare dimensiune utilizati in analiza.

Tabel Indicatorii stilurilor de viata

In prima etapa a analizei am realizat trei analize factoriale folosind metoda componentelor principale, pentru a identifica tiparele de valori, gusturi si comportamente. Ma astept ca fiecare dimensiune sa aiba, la randul sau, mai multe subdimensiuni. Apoi, folosind ca variabile de grupare rezultatele analizei in componente principale, am realizat o analiza cluster pentru a identifica stilurile de viata. Aceasta etapa are urmatoarele subetape: 1) pe un esantion aleator de aproximativ 20% din baza de date, am rulat o analiza cluster ierarhica cu scopul de a stabili numarul de clustere si al centrilor initiali; 2) pentru a identifica stilurile de viata, am rulat o analiza cluster de tip kmeans folosind intreaga baza; 3) am descris stilurile de viata prin elaborarea unor profiluri folosind variabile sociodemografice.

IV. Stilurile de viata in Romania

A. Analiza in componente principale

Aceasta analiza are un caracter exploratoriu. In urma analizei componentelor principale a rezultat urmatoarea distributie a variabilelor latente (Tabelul 2):

Tabel Patternuri de valori, gusturi si comportamente

Valori1)

Gusturi2)

Comportamente3)

C1V

C2V

C1G

C2G

C3G

C1C

C2C

C3C

C4C

C5C

A sti cat mai multe

Bere/alcool

Petrec timpul cu vecinii

Timpul liber

Mici/gratare

Cu rudele din afara gospodariei

Lucrare: 'lectura- sursa de informare" -literatura pentru copii Referat: Fisa de recapitulare - toamna - gasește cuvinte cu ințeles asemanator

Sexualitatea

Fotbal, sport

Cu prietenii

Arta

Plimbare, discutii

Frecventa citit ziare si reviste

Dragostea

Citit carti

Citit carti

Prietenii

Luat masa la restaurant

Ascultat radioul

Bunastarea, averea

Privit la TV

uitat la TV

Familia

Ascultat radio

..practicati un sport

Munca

Mers la Biserica

luati masa la restaurant

Credinta, religia

Petrec timpul cu colegii de serviciu sau de profesie in afara orelor de program

Stati la discutii, povesti

Va plimbati

Dormiti

Petrec timpul cu cei care vin la Biserica sau la casa de rugaciuni unde mergeti

1) KMO=0,835, comunalitati>=0,356, total variance explained

2) KMO=0,667, comunalitati>=0,360, total variance explained

3) KMO=0,707, comunalitati>=0,444, total variance explained

B. Analiza cluster

Am realizat o analiza cluster ierarhica folosind metoda Ward cu squared euclidian distance ca metoda de calcul a distantelor pe aproximativ 20% din cazurile avute la dispozitie. Dendograma si graficul construit pe baza datelor din tabelul agglomeration schedule' (Graficul 1) indica existenta a opt clustere.

Grafic Numarul de clustere

*axa Ox reprezinta numarul iteratiei, iar axa Oy reprezinta diferenta dintre coeficientii de aglomerare si valorile anterioare.

Stilurile de viata rezultate sunt prezentate in Tabelul 3. Asadar, in Romania, in octombrie 2006, putem identifica urmatoarele stiluri de viata:

Importanta ridicata acordata valorilor postmaterialiste si, implicit, indepartare de semnificatia traditionala a familiei si muncii, precum si de credinta religioasa: cunoasterea, arta, exprimarea individuala si relatiile sociale sunt mai importante. Acest segment este mai predispus la activitati intelectuale si sociale in afara gospodariei alaturi de prieteni.

indivizi care acorda o importanta relativ egala atat valorilor standard (familie, munca, religie), cat si celor care sugereaza exprimarea individuala. Acestia prefera, preponderent, activitatile in interiorul gospodariei sau in exterior dar 'linistite' (plimbat, stat la discutii), gusturile lor avand un caracter intermediar pe o axa a cunoasterii (se informeaza din mediile apropiate pe baza unor informatii dobandite de la televizor sau radio - capacitate critica mai redusa).

traditionalisti, orientati exclusiv pe activitati indoor si cu un cerc social restrans, care oscileaza intre lectura cartilor si un meci de fotbal.

solitari care nu adera la anumite valori dar, probabil, cu un grad ridicat de cunoastere - anomici.

traditionalisti care sunt informati despre viata sociala, preferand sa petreaca timpul din afara gospodariei cu rudele si prietenii - probabil 'romanul tipic' din jurnalele tv care in week-end iese la 'gratar

indivizi pentru care exprimarea individuala este importanta, cu un grad ridicat de cunoastere, dar cu gusturi diverse - probabil omnivori (cei care experimenteaza critic produse culturale diverse, uneori din clase diferite de 'calitate

indivizi 'simpli', care au valori mai degraba postmaterialiste si orientati catre discutii si plimbare.

indivizi cu un grad ridicat de cunoastere si informare, postmaterialisti si activi social.

Tabel Stiluri de viata in Romania (octombrie 2006)

* valorile din celule sunt centrii finali rezultati in urma analizei kmeans cluster

V. Concluzii

VI. Bibliografie

Bell, David, Hollows, Joanne. (2005). "Making sense of ordinary lifestyles" in David Bell si Joanne Hollows (eds). Ordinary lifestyles. Popular media, consumption and taste. Berkshire: Open University Press

Bennett, Andrew. (2003). "Subcultures or neo-tribes? Rethinking the relathionship between youth, style and musical taste", Sociology, 33(3), in Clarke, David B., Doel, Marcus A., Housiaux, Kate M. L. (2003). The Consumption Reader. London: Routledge

Chaney, David. (1996). Lifestyles. London: Routledge

Goss, Jon. [1995](2003). "We know who you are and we know where you live. The instrumental rationality of geodemographic systems", Economic Geography, 71(2), in Clarke, David B., Doel, Marcus A., Housiaux, Kate M. L. (2003). The Consumption Reader. London: Routledge

Mochmann, Ingvill Constantze. (2002). Lifestyles, social milieus and voting behaviour in Germany. A comparative analysis of the developments in eastern and western Germany. Disponibil on-line la adresa Gießen Elektronische Bibliothek Giessen, https://geb.uni-giessen.de/geb/volltexte/2003/1278/.

Roberts, Ken. (2006). Leisure in contemporary society, 2^nd edition. Oxfordshire: CABI

Stebbins, Robert A. (2004). Between work and leisure.The common ground of two separate worlds. New Brunswick: Transaction Publishers

Weber, Max. [1968](1978). Economy and Society. An Outline of Interpretative Sociology. Berkeley: University of California Press (editata de Guenther Roth si Claus Wittich)

Zukin, Sharon. [1998](2003). Urban lifestyles", Urban studies, 35(5-6), in Clarke, David B., Doel, Marcus A., Housiaux, Kate M. L. (2003). The Consumption Reader. London: Routledge

VII. Anexe