Sistemul de indicatori ai nivelului de trai

Sistemul de indicatori ai nivelului de trai

Problematica nivelului de trai al populatiei ocupa un loc important in calculele si analizele macroeconomice. Cunoasterea si analiza bunastarii populatiei necesita calcularea unor indicatori de sinteza care sa exprime nivelul, structura, evolutia nivelului de trai al populatiei si compararea internationala a acestor indicatori.

Nivelul de trai este o categorie economica complexa, iar masurarea acesteia, cu scopul cunoasterii si analizei detaliate, constituie o problema importanta si de mare raspundere pentru statistica unei tari. Ca urmare a complexitatii conceptului de nivel de trai, exprimarea acestuia nu se poate face printr-un singur indicator, ci printr-un sistem de indicatori care, in ansamblul sau, sa permita o evaluare cat mai corecta a bunastarii populatiei, o analiza a modului si evolutiei acesteia. Atat pe plan national cat si international, sistemul de indicatori care sta la baza analizei nivelului de trai se poate structura in trei grupe si anume:

a)     indicatori generali ai nivelului de trai

- indicatorii care exprima nivelul si dinamica PIB

Acesti indicatori permit sa se aprecieze posibilitatile societatii de a asigura un anumit nivel de viata populatiei tarii, dar nu permit o apreciere concludenta a nivelului si evolutiei nivelului de trai al populatiei;

b) indicatori care caracterizeaza direct (concludent) nivelul de trai al populatiei.

-indicatorii consumului de bunuri si servicii de catre populatiei

-indicatorii veniturilor si ai puterii de cumparare

-indicatorii nivelului cultural al populatiei

-indicatori ai gradului de urbanizare

-indicatori ai gradului de ocupare a populatiei si folosirii timpului liber 

-indicatorii calitatii mediului inconjurator.

c)      indicatorii efectelor nivelului de trai al populatiei

-indicatorii demografic (rata moralitatii si durata medie a vietii).

In ansamblu, indicatorii din aceste trei grupe permit o evaluare a nivelului de trai al populatiei. Calculul si analiza acestor indicatori constituie o preocupare atat a organismelor nationale cat si a celor internationale, cu scopul de a aprecia cat mai corect si de a se putea efectua comparatii intre tari.

a)     Indicatori generali ai nivelului de trai

Produsul intern brut exprima valoarea bruta a productiei finale produsa in decursul perioadei de calcul de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii.

Cind vorbim de productie finala, avem in vedere bunurile si serviciile produse in decursul perioadei de calcul si care nu mai sunt folosite pentru producerea altor bunuri. In cazul in care acestea vor face obiectul utilizarii intr-un proces de productie ulterior, vorbim de productie intermediara (sau consum intermediar). Daca adunam consumul intermediar la produsul intern brut obtinem un alt indicator, produsul global brut (P.G.B.).

Faptul de a nu retine in calculul P.I.B. aceste bunuri intermediare permite evitarea dublei inregistrari si a obtinerii unor imagini deformate ale rezultatelor macroeconomice. Bunurile finale, retinnute in calculul P.I.B. , sunt destinate a intra direct in consum, fiind vindute consumatorilor finali.

Exprimarea valorica a P.I.B. si, de fapt, a tuturor indicatorilor macroeconomici, reprezinta unica posibilitate de insumare a bunurilor eterogene realizate in cadrul economiei nationale.

Presupunand o economie in care se produc n bunuri  p in n cantitati q, atunci

Calculul P.I.B. se realizeaza, in general, pornind de la trei metode:

- metoda valorii adaugate (sau metoda productiei)

- metoda cheltuielilor (sau a utilizarii productiei finale)

- metoda veniturilor

Produsul intern brut pe categorii de resurse si categorii de utilizari

-milioane lei preturi curente-

Nota : Datele pentru anii 2005, 2006 si 2007 sunt definitive.

¹ Date semidefinitive

² Date provizorii

Sursa : Anuarul statistic al Romaniei anii 2008, 2009                                        

Produsul intern brut creat in anul 2000 a atins valoarea nominala de 796

533,7 miliarde lei si a fost, in termeni reali, cu 1,6 la suta mai mare decat in anul precedent; in conditiile in care populatia tarii a continuat sa scada . Produsul intern brut pe locuitor a fost de circa 35 511 mii lei, inregistrand o crestere reala de 2 procente fata de anul 1999.Sectorul privat a detinut o proportie de 64% la forma PIB, sectoarele principale fiind reprezentate de productia agricola, comertul cu amanuntul, constructii, o activitate modesta fiind evidentiata in industrie.

Cea mai mare contributie la formarea valorii adaugate brute totale a fost detinuta de ramura serviciilor (52%), urmata de industrie (31%), agricultura si constructii.

In constructii s-a putut observa o relansare in a doua jumatate a anului, ceea ce a dus la cresterea valorii adaugate cu 6,3&% in comparative cu anul anterior. Este de mentionat faptul ca rezultatele au fost favorizate de rolul sectorului privat in aceasta ramura a economiei.

In sectorul serviciilor au fost inregistrate evolutii positive, a doua parte a anului fiind marcata de ritmuri de crestere mai accentuate, cu precadere in transporturi si in tranzactii imobiliare.

In agricultura, valoarea adaugata bruta in anul 2000 a fost cu 15,8 procente mai mica decat in anul precedent, motivul principal fiind reprezentat de seceta extinsa la nivelul intregii tari ce a afectat acest sectorul pe parcursul anului.

Prima parte a anului a fost caracterizata de un consum restrans al populatiei, ce a cunoscut o crestere moderata in partea a doua a anului 2000, concomitent cu accelerarea acumularii brute a capitalului fix. Consumul final a crescut cu pana la 2,4 procente pana la sfarsitul anului analizat, ajungand la 86,4% din PIB.

Consumul administratiei publice a fost de 14,5% din consumul final, cu pana la 4,2 % mai mare decat in anul anterior, in timp ce, consumul gospodariilor populatiei reprezenta 81% din consumul final, cu 1,2% mai mic decat anul precedent. Anul 2000, ca urmare a unor venituri excedentare cheltuielilor de stat cu pana la 24%, bugetele locale si de stat au fost excedentare

Cheltuielile efectuate pentru campanile electorale au dus la cresterea

consumului administratiei private cu 78,6%.

Formarea bruta a capitalului fix a fost cu 5,5% mai mare decat in 1999, detinand o pondere de 18,5% din PIB. o crestere usoara au cunoscut si stocurile de materiale, cele principale au fost stocurile de produse finite industriale ramase la producatori si stocurile de produse agroalimentare.

Cheltuielile efectuate pentru campanile electorale au dus la cresterea

consumului administratiei private cu 78,6%.

Formarea bruta a capitalului fix a fost cu 5,5% mai mare decat in 1999, detinand o pondere de 18,5% din PIB. o crestere usoara au cunoscut si stocurile de materiale, cele principale au fost stocurile de produse finite industriale ramase la producatori si stocurile de produse agroalimentare.

Produsul intern brut creat in anul 2001 a atins valoarea nominala de 1 154

126,4 miliarde lei, fiind in termeni reali cu 5,3 procente mai mare decat in anul precedent, in timp ce produsul intern brut pe cap de locuitor a fost, cu 5,4 procente peste cel din anul 2000.

Impozitele nete pe produs (ex: incasari din TVA, accize, alte impozite) au crescut cu peste 3% in comparative cu anul anterior, pe fondul cresterii economice, dar contributia acestora la formarea PIB a scazut cu 0,5%.

Sectorul privat are un rol important in formarea PIB, avand in vedere faptul ca aduce o contributie de 67,1%, in crestere fata de anul anterior. Acesta este preponderant in sectorul comertului cu amanuntul (98,7%), in productia agricola (95,5%), in constructii, in activitatile de prestari servicii, in domeniul investitiilor. A evolutie crescatoare a avut si ponderea sectorului privat in industrie, unde, acesta depaseste 55%.

Rolul cel mai semnificativ la formarea PIB a fost detinut de sectorul serviciilor, (52,1%) urmat de industrie (28,9), agricultura si constructii.

Agricultura a fost sectorul cel mai dinamic in anul 2001, productia de bunuri a fost cu 22% mai mare, iar contributia la formarea PIB a crescut 2,3% fata de anul anterior( an afectat de seceta).

Produsul intern brut creat in anul 2001 a atins valoarea nominala de 1 154126,4 miliarde lei, fiind in termeni reali cu 5,3 procente mai mare decat in anul precedent, in timp ce produsul intern brut pe cap de locuitor a fost, cu 5,4 procente peste cel din anul 2000.

Impozitele nete pe produs (ex: incasari din TVA, accize, alte impozite) au crescut cu peste 3% in comparative cu anul anterior, pe fondul cresterii economice, dar contributia acestora la formarea PIB a scazut cu 0,5%.

Sectorul privat are un rol important in formarea PIB, avand in vedere faptul ca aduce o contributie de 67,1%, in crestere fata de anul anterior. Acesta este preponderant in sectorul comertului cu amanuntul (98,7%), in productia agricola (95,5%), in constructii, in activitatile de prestari servicii, in domeniul investitiilor. A evolutie crescatoare a avut si ponderea sectorului privat in industrie, unde, acesta depaseste 55%.

Rolul cel mai semnificativ la formarea PIB a fost detinut de sectorul serviciilor, (52,1%) urmat de industrie (28,9), agricultura si constructii.

Agricultura a fost sectorul cel mai dinamic in anul 2001, productia de bunuri a fost cu 22% mai mare, iar contributia la formarea PIB a crescut 2,3% fata de anul anterior( an afectat de seceta).

Productia obtinuta in domeniul industriei a crescut cu 8,2% fata de anul anterior, contributia sa la PIB avand tot o evolutie pozitiva, in crestere cu 0,6%.

Sectorul serviciilor a continuat sa fie preponderant, dar contributia lui la formare PIB a scazut in comparatie cu anul anterior cu 2 procente, scadere datorata regresului in serviciile comerciale prestate si rezultatele modeste din transporturi.

Utilizarea produsului intern brut a reflectat atat progresul consemnat in majoritatea ramurilor economiei, cat si efectele negative ale evolutiilor din comertul exterior.

Cererea interna a crescut in decursul acestui an, fiind stimulate de consum si de procesul de acumulare de capital, cererea interna ajungand sa fie cu pana la 8,1% mai mare decat cea din anul precedent.

Oferta interna a crescut si ea, dar nu a putut satisface cererea interna decat intr-o proportie de 92%, ceea ce a dus la cresterea cu peste 58% a importului net de bunuri si servicii.

Consumul final a fost de 86,2% din PIB, in crestere usoara fata de anul

precedent.

Cresterea principalelor categorii de venituri a dus la cresterea consumul efectiv al gospodariilor populatiei, fiind cu 6,4% mai mare. De mentionat este faptul ca administratiile publice au inregistrat un consum mai redus in acest an decat anul 2000 cu 0,3 procente, reprezentand 6,3 % din PIB.

Formarea bruta a capitalului fix a atins cel mai inalt ritm de crestere din ultimii 6 ani (6,6%), rata de investire fiind egala cu cea din anul 2000. O crestere s-a putut observa si in domeniul investitiilor in industrie, agricultura, constructii, fiind in termini reali cu 5,1% mai mare decat in anul precedent.

Ponderea importului net in PIB a crescut cu 2,4 puncte procentuale, lucru

datorat cresterii accentuate a importurilor comparativ cu cea a exporturilor.

In anul 2002 din punctul de vedere al formarii PIB, dinamica acestuia a fost sustinuta de

cresterile inregistrate in domeniul industriei (7,2 %), in constructii ( 6,9%) si in servicii (5,3%), in timp ce agricultura a inregistrat o scadere fata de anul anterior (cu 3,9 %), datorata restrangerii productiei vegetale, ca urmare a conditiilor climaterice nefavorabile. Serviciile au continuat sa detina ponderea cea mai mare in formarea PIB (44,7 procente), urmate de industrie (29,1 procente) si agricultura (11,7 procente).

In cadrul utilizarii PIB, se remarca ponderea in crestere a formarii brute de capital (23,1% PIB) , consumul final total s-a diminuat de la 85,2 procente la 82,7 procente din PIB , iar importul net de bunuri si servicii s-a redus la 5,8 la suta din PIB. Acest rezultat s-a datorat ritmului superior de crestere a exporturilor de bunuri si servicii fata de cel al importurilor de bunuri .

In anul 2003 economia romaneasca a continuat tendintele favorabile din anii

anteriori in privinta cresterii economice, dezinflatiei, controlului deficitului bugetar si reducerii somajului. Totusi, cererea interna - stimulata de expansiunea rapida a creditului, de majorarea salariilor reale si, intr-o anumita masura, de crestere arieratelor - a inlocuit exporturile ca principal motor al cresterii." [1]

Contributia sectorului privat la formarea PIB a crescut cu 6,91 procente, in timp ce valoarea adaugata bruta din industrie a crescut cu 4,6 procente comparativ cu anul 2002. De asemea serviciile au reprezentat activitatea cu cea mai mare contributie la constituire PIB, inregistrand o crestere de 5,2 %. Contributia ramurii agriculturii a revenit cu un procent pozitiv (+0,3 puncte procentuale), iar constructiile au reprezentat sectorul cu cea mai pronuntata crestere (7 la suta in termeni reali).

Consumul final a inregistrat o crestere reala de 6,9 la suta, cresterea fiind sustinuta pe de o parte de expansiunea sectorului privat, iar pe de alta parte, de revigorarea consumului guvernamental.

Cresterea economica s-a accelerat in anul 2004, dinamica PIB (8,3 la suta)

fiind net superioara atat obiectivului initial (5,5 la suta), cat si celui revizuit (7,3 la suta). Expansiunea economica s-a bazat in continuare pe cererea interna, insa spre deosebire de anul anterior, in care investitiile au reprezentat componenta cea mai dinamica. Contributia exportului net la rata de crestere a PIB s-a mentinut negativa, la un nivel similar celui consemnat in anul 2003 (-2,7 puncte procentuale). Deficitul bugetar consolidat s-a redus la 1,1 la suta dinPIB (2,3% in 2003).

Principala contributie la formarea PIB a revenit productiei de bunuri intermediare din sectorul industriilor care s-a majorat cu 15,1%(reprezentand de peste 4 ori cresterea inregistrata in 2003). De asemenea se ami poate observa ca intensificarea ritmului de crestere a productei industriale a fost sustinuta si de industria bunurilor de capital (+6,1% fata de +3,4% in 2003).

Valoarea bruta din agricultura a fost una dintre cele mai ridicate ritmuri din ultimii 15 ani (+22,2 la suta). In aceste conditii, aportul acestui sector la dinamica PIB s-a majorat , ajungand la 2,6 puncte procentuale (fata de 0,6 puncte procentuale in 2003).

In ceea ce priveste sectorul constructiilor cresterea cu 2 puncte procentuale a
dinamicii valorii adaugate in anul 2004 (pana la 9 la suta) a fost sustinuta de
segmentele cladiri nerezidentiale si constructii ingineresti

de peste 4 ori cresterea inregistrata in 2003). De asemenea se ami poate observa ca
intensificarea ritmului de crestere a productei industriale a fost sustinuta si de
industria bunurilor de capital (+6,1 la suta fata de +3,4 la suta in 2003).

Valoarea bruta din agricultura a fost una dintre cele mai ridicate ritmuri din ultimii 15 ani (+22,%). In aceste conditii, aportul acestui sector la dinamica PIB s-a majorat , ajungand la 2,6 puncte procentuale (fata de 0,6 puncte procentuale in 2003).

In ceea ce priveste sectorul constructiilor cresterea cu 2 puncte procentuale a
dinamicii valorii adaugate in anul 2004 (pana la 9%) a fost sustinuta de
segmentele cladiri nerezidentiale si constructii ingineresti

PIB s-a majorat in anul 2005 cu 4,1%, dinamica sa reala cunoscand o reducere mai redusa cu aproximativ 50% fata de nivelul anului precedent.

Aceasta evolutia a fost generata de diminuarea vitezei de crestere a cererii interne, de prezenta ofertelor surprinzaroare, precum si de majorarea contributiei negative a exporturilor nete.

In comparatie cu anul 2004, tiparul de ascensiune economica s-a modificat,
formarea bruta de capital fix fiind se pare a fi componenta cea mai dinamica (+13%) a cererii agregate, dar in schimb, ritmul anual de crestere a consumului final s-
a atenuat, componenta sa privata incetinindu-si dinamica cu aproape 4 puncte
procentuale (pana la 9 la suta). Daca ar fi sa facem o referire asupra agriculturii nu
putem observa decat ca valoarea adaugata bruta a acestui sector a scazut cu 13,9%.
O diminuare se observa si in sectoral industrial ritmul real al valorii adaugate brute scazand de la 6,5% la 2,5%, ritm ce a fost infuentat si de fost descendenta cresterii exporturilor.

Anul 2006, a marcat al saselea lea an consecutiv de expansiune economica,
Produsul Intern Brut crescand cu 7,7%, in conditiile in care in anul 2005 cresterea
PIB-ului a fost ceva de circa +4,1%. Si de aceasta data serviciile si industria
reprezinta principalele motoare de crestere, cu o pondere de peste 73% in PIB in
anul 2006. In acelasi timp, sectorul agricol isi diminueaza contributia la formarea
PIB-ului, fiind suplinit de cresterea importanta din sectorul constructiilor.La
cresterea PIB in 2006 contributia principala au avut-o serviciile cu aproximativ
47%, fiind urmate in ordine, de industrie cu o pondere la cresterea PIB de peste 22%,
si constructii cu aproximativ 16%.

Comparativ cu anul 2005 dinamica inregistrata de industrie si constructii se prezinta astfel, in 2006 constributia industriei la cresterea PIB (+1,7%) a fost de aproximativ 3 ori mai mare decat cu un an in urma (+0,6%), in timp ce si in cazul constructiilor contributia la cresterea economica a fost semnificativa ( de la +0,6% in 2005 la +1,2% in 2006). Consumul final s-a bucurat de o dinamica deosebita in ultimii 2 ani (+8,5% in 2005, respectiv + 8,8% in 2006).

In anul 2006, comparativ cu anul precedent, productia industriala a fost mai mare cu7,1%. Exporturile de bunuri au depasit 25,8 mld euro in 2006, marcand o urcare cu
16,2 procente fata de 2005.

Cresterea PIB din Romania in acest anul 2007 s-a speculat a fi de 6.3-6.5% in

comditiile in care sectorul industrial a inregistrat in luna mai a anului 2007 fata de
luna precedenta, o crestere cu 15,5% crestere datorata majorarii productiei in toate
sectoarele industriale: +10,5% in industria extractiva, +16,8% in industria
prelucratoare si +2,5% in energie electrica si termica,gaze si apa. Productia in
industria bunurilor de capital a crescut cu 18,7%, cea in industria bunurilor de uz
curent cu 17%, cea in industria bunurilor intermediare cu 16,6%.

Sectorul constructiilor a inregistrat deasemenea o crestere cu 27,5%. In plus,
la nivelul perioadei ianuarie-mai, valoarea lucrarilor de constructii s-a majorat cu 31,8% fata de perioada corespunzatoare din anul 2006.

Exporturile realizate in primele 5 luni ale anului curent s-au estimat la o cifra de aproximativ 11,7 mld euro, iar importurile au fost de 19,3 mld euro. Comparativ cu perioada similara din anul precedent, exporturile au crescut cu 6,9% la valori
exprimate in lei (+12,7% in euro), iar importurile au crescut cu 22,0% la valori
exprimate in lei (+28,6% in euro). In aceste conditiideficitul comercial s-a adancit
in perioada pana la -7,6.mld euro, cu 2,9 mld euro (+76%) mai mult decat in
perioada corespunzatoare din anul 2006. Ponderea agriculturii a scazut la 6,6%.

Criteriul deficitului bugetar, si anume mentinerea acestuia sub plafonul de 3 % din PIB, este respectat detara noastra inca din anul 2001. Cu toate acestea, in anul 2007 acesta masurat conform standardelor europene a cunoscut o crestere pana la 2,5 % din PIB, fata de 2,2 % din PIB in 2006.

Produsul intern brut a crescut in anul 2008 cu 8,2% in primul trimestru al acestui an fata de anul precedent. La constituirea PIB din aceasta perioada au fost reprezentative urmatoarele procente: 4% - deci aproximativ jumatate din crestere - a fost reprezentata de servicii, urmate de ponderea constructiilor 1,7%, apoi cea a industriei de circa 1,5% si cea a impozitele nete pe produs cu 1%, agricultura neinfluentand evolutia PIB in aceasrta prima parte a anului.

Se pare ca pricipalul factor in cresterea economica intr-un astfel de ritm este
constituit de investitiile directe din ultimii doi ani ( intervalul de timp in care acestea
se dezvolta semnificativ fiind de unul, maxim doi ani). Aceste investitii au crescut
cu 35% fata de peripada anului anterior , iar in 2007 au crescut cu 30% mai mult
decat in 2006.

Din datele Institului National de Statistica am remarcat in primul rand sectorul
serviciilor , care a contribuit cu 48,8% la ascendenata PIB (avand o pondere de
52,3% din PIB), in timp ce industria si constructiile au contribuit cu 39% la
cresterea PIB, pe fondul inregistrarii unei cresteri a industriei de 5,4% la o pondere
26,7% din PIB, constructiile sporind cu 32,4% si avand o pondere de 6,2% din PIB.

PIB-ul estimat pentru anul 2009 a fost de peste 491,273 miliarde lei preturi curente, in scadere, in termeni reali, cu 7,1 la suta fata de anul 2008. Conform INS, scaderea a fost determinata de reducerea volumului valorii adaugate brute din toate sectoarele de activitate si, in mod deosebit din comert, repararea automobilelor si articolelor casnice, hoteluri si restaurante, transporturi si telecomunicatii (minus 11,2 la suta), precum si in constructii, unde scaderea PIB a fost de minus 13,6%.

Cele doua domenii au avut o contributie la formarea PIB de 31,1 %. Impozitele nete pe produs s-au redus cu 12,4 %. Consumul final total a inregistrat o scadere cu 8,% in anul 2009, comparativ cu anul precedent, in special in urma diminuarii cu 10,8% a cheltuielilor pentru consumul final al gospodariilor populatiei. Formarea bruta de capital fix a inregistrat o reducere cu 25,3 %.

Exportul net a avut o evolutie pozitiva ca urmare a reducerii volumului importurilor (minus 11,1 %) si cresterii celui al exporturilor (plus 2,9%).
Constructiile si activitatile de comert, repararea automobilelor si articolelor casnice; hoteluri si restaurante; transporturi si telecomunicatii si-au redus semnificativ volumul de activitate cu 15,9%, respectiv cu 12,5%.

Scaderi ale volumului valorii adaugate brute s-au inregistrat si in activitatile financiare, imobiliare, de inchirieri si serviciile pentru intreprinderi (minus 9,3%) si in alte activitati de servicii (minus 0,8%). Ca o consecinta a evolutiei negative inregistrate pe ansamblul economiei, s-a redus volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs inregistrand o scadere cu 12,2%

Romania a incheiat anul 2010 cu un deficit bugetar de 6,5% din produsul intern brut (PIB), potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor Publice (MFP).

b) Indicatori care caracterizeaza direct (concludent) nivelul de trai al populatiei.

Marimea si evolutia consumului total, pe locuitor, pe categorii de populatie, pe familie

In perioada 2006 - 2009, produsele agroalimentare si bauturile nealcoolice au detinut ponderea cea mai ridicata in totalul cheltuielilor de consum (40,9%) in scadere, insa, cu 1,4 puncte procentuale fata de anul 2006. Tendinta descrescatoare se mentine si daca acestea sunt asociate cu cheltuielile pentru locuinta, dotarea si intretinerea acesteia (de la 62,7% in anul 2006 la 61,3% in anul 2009).

In anul 2009, cheltuielile pentru consumul alimentar au detinut, pe ansamblul gospodariilor, o pondere de 35,7% din totalul cheltuielilor banesti de consum. In medie, pe total gospodarii, ponderea cheltuielilor pentru marfuri nealimentare a fost de 35,7%, iar cheltuielile pentru servicii au inregistrat o pondere de 28,6%.

Sursa :Anuarul statistic al Romaniei anul 2010

In Romania, consumul de carne si preparate din carne se situeaza la un nivel relativ scazut comparativ cu standardele din tarile dezvoltate. Consumul mediu lunar de carne proaspata pe o persoana a fost, in anul 2009, de 3,1kg. Impreuna cu preparatele din carne, acesta se ridica la 4,2 kg lunar, ceea ce inseamna un consum mediu anual de 51kg pe o persoana.

In anul 2009, consumul de bauturi alcoolice si nealcoolice a reprezentat in medie lunar pe o persoana 4,8 litri apa minerala si alte bauturi nealcoolice, 1,2 litri bere, 1,0 litri vin, 0,2 litri tuica si rachiuri naturale. Comparativ cu anul 2006 aceste niveluri au fost mai mari astfel: la apa minerala si alte bauturi nealcoolice cu 40,3%, la bere cu 26,8%, la vin si tuica si rachiuri naturale cu 17,6% respectiv cu 8,0%.

Sursa :Anuarul statistic al Romaniei anul 2010

In perioada 2006-2009, inzestrarea gospodariilor cu bunuri de folosinta indelungata a crescut la majoritatea produselor. Din anul 2006 pana in anul 2009, inzestrarea gospodariilor cu frigidere si congelatoare a scazut cu 7,7% pe seama cresterii inzestrarii gospodariilor cu combine frigorifice (cu 56,3%). De asemenea, inzestrarea gospodariilor cu televizoare a crescut cu 13,2%, iar cea cu aspiratoare de praf si masini electrice de spalat rufe cu 17,3%, respectiv 14,0%.

Inzestrarea cu bunuri de folosinta indelungata este influentata atat de resursele financiare ale gospodariilor, cat si de acumularile din anii precedenti, precum si de oferta de bunuri de pe piata, din ce in ce mai performanta tehnic.

Indicatorii nivelului cultural al populatiei

In anul 2009, numarul bibliotecilor care au functionat a inregistrat o crestere cu 148 (1,2%), comparativ cu anul 2006. Dupa forma de proprietate, majoritatea bibliotecilor sunt unitati de stat (circa 97,1%), bibliotecile proprietate privata reprezentand numai 2,9%.

Reteaua cinematografica existenta la sfarsitul anului 2009 a cuprins 74 unitati cinematografice, in crestere cu o unitate fata de anul 2006 (1,4%). In anul 2009 a crescut numarul spectacolelor cu circa 89 mii fata de anul 2006, iar numarul spectatorilor la cinematograf a crescut cu circa doua milioane.

In anul 2009, numarul institutiilor de spectacol (teatre, concerte si institutii asimilate) a fost de 161, inregistrand o crestere de 3,8% fata de anul 2006. Numarul spectacolelor si concertelor in anul 2009 a fost de circa 20 mii, in crestere fata de anul 2006 (cu 5,3%), iar numarul spectatorilor a crescut cu doua milioane.

Reteaua muzeelor si colectiilor publice care a functionat in anul 2009 a cuprins 694 unitati, cu 28 unitati mai mult fata de anul 2006. Aceasta crestere a fost determinata de repunerea in circuit a unor muzee si colectii publice. Numarul muzeelor si colectiilor publice proprietate privata a inregistrat o scadere de 2 unitati in anul 2009 fata de anul 2006.

Sursa : Anuarul statistic al Romaniei anul 2010

Sursa : Anuarul statistic al Romaniei anul 2010

In anul 2009, comparativ cu anul 2006, programul de emisie al statiilor de radio publice a crescut cu 14,0%, in timp ce programul de emisie al statiilor private a crescut cu 22,2%.

In anul 2009, numarul orelor-program de emisie ale statiilor de televiziune publice a crescut semnificativ datorita cresterii numarului de posturi de emisie, cu circa 2,9% fata de anul 2006. O crestere semnificativa a timpului de emisie inregistreaza posturile private de televiziune (32,6% fata de anul 2006), ca urmare a cresterii numarului operatorilor privati pe piata televiziunii.

Indicatori ai gradului de urbanizare

Sursa : Anuarul statistic al Romaniei anul 2010

In anul 2008, in mediul urban locuiau 11,8 milioane persoane, reprezentand peste jumatate din populatia tarii. La 1 iulie 2009, din cele 320 municipii si orase, 86,3% aveau o populatie sub 50 mii locuitori, reprezentand 18,3% din populatia tarii si 33,3% din populatia urbana. Orasele mari detin 29,9% din populatia tarii si 54,4% din populatia urbana.

La 1 iulie 2009, in mediul rural locuiau 9,7 milioane persoane, reprezentand 45,0% din populatia tarii. Comunele cu populatia cuprinsa intre 1000 si 5000 locuitori au reprezentat 81,3% din numarul total al comunelor.

In anul 2009 si-au schimbat domiciliul 330,7 mii persoane, rata migratiei interne a fost de 15,4 schimbari de domiciliu la 1000 locuitori. Ca si in anul precedent, fluxurile migratorii din urban (in rural si in urban) detin cele mai mari ponderi in structura migratiei.

Indicatori ai gradului de ocupare a populatiei si folosirii timpului liber

Sursa : Anuarul statistic al Romaniei anul 2010

Dupa o crestere continua inregistrata in perioada 2006 - 2008, in anul 2009 populatia ocupata a atins cea mai mica valoare din ultimii 4 ani. Dintre persoanele ocupate, 55,2% sunt barbati. Pana in anul 2002, majoritatea populatiei ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural. Incepand cu anul 2003, cea mai mare parte a populatiei ocupate isi are domiciliul in mediul urban, respectiv 54,4% in anul 2009.

Categoria salariatilor predomina in randul populatiei ocupate, respectiv 67,2% in anul 2009.

Numarul somerilor, definit conform criteriilor BIM, a fost in anul 2009 de 681 mii persoane, in crestere atat fata de anul 2008 (18,4%) cat si fata de anul 2007 (6,2%). In anul 2009, din numarul total al somerilor, 28,9% erau tineri (15-24 ani).

Indicatorii calitatii mediului inconjurator

Prin calitatea mediului inconjurator se intelege starea acestuia la un moment dat rezultata din integrarea tuturor elementelor sale structurale si functionale capabila sa asigure o ambianta satisfacatoare multiplelor necesitati ale vietii omului.Calitatea mediului rezulta din implantarea structurilor umane artificiale in structurile naturale.
Clasificarea indicatorilor:

1.Indicatori generali:

a).-indicatori organoleptici;

b).-indicatori fizico-chimici;

c).-indicatori biologobacteriologici;

d).-indicatori de radioactivitate;

e).-indicatori specifici: X metri cubi de masa lemnoasa pentru un ecosistem silvic.
Calitatea aerului: este apreciata pe baza prezentei unor gaze (oxidul de carbon, metan, oxizi de azot, de sulf) pe baza prezentei unor elemente chimice (Br, Mg, Cu, Fe, Cr, Co) si prezentei unor radicali (nitrati, sulfati, amoniu) si a altor substante (substante radioactive).
Modul de calcul al indicelui oxidului de carbon (Ic).
Calitatea apelor:
-cele mai poluate rauri: Ialomita, Olt, Siret, Prut.
Pentru calitatea apelor se foloseste STAS 4706-88 care stabileste categoriile de calitate pentru apele de suprafata si cuprinde 45 de indicatori.
Monitoringul mediului:
Inceputul oricarei activitati de protectie a mediului dintr-o tara se face cu organizarea si asigurarea functionarii sistemului de supraveghere (monitoring) a mediului in ansamblu si a componentelor sale.
Pentru Romania se cer 2 concepte actuale:
1.-un sistem integrat pentru toti factorii de mediu;
2.-un sistem global pe diferite niveluri de agregare inclusiv cu conectare la reteaua mondiala.
Monitoringul mediului: reprezinta un ansamblu de operatiuni privind supravegherea, evaluarea, prognozarea si avertizarea in scopul interventiei operative pentru mentinerea starii de echilibru a mediului.

Indicatori demografici (rata mortalitatii si durata medie de viata)