Saracia in mediul urban si saracia in mediul rural

Saracia in mediul urban si saracia in mediul rural

Saracia de consum, adica saracia estimata in functie de consumul gospodariilor, este mult mai extinsa in mediul rural prin comparatie cu mediul urban. In anul 2002, din cele 6,3 milioane de persoane sarace din Romania, doar in jur de o treime (2,1 milioane persoane) locuiau in orase si municipii, in timp ce aproape 4,2 milioane persoane proveneau din mediul rural. (Tabel 1)

Tabel 1 Saracia de consum pe medii de rezidenta, 2002

	Saracie alimentara	Saracie extrema	Saracie totala
Prag de saracie BM (LEI)
NATIONAL
Numar persoane sarace
Pondere persoane sarace in total populatie
Deficit mediu de consum
URBAN		Eseu: Fisa de evaluare - cuvantul potrivit si dictare (c, o, l, E, C, L, O) Eseu: Alternativa educationala ,, montessori''
Numar persoane sarace
Pondere persoane sarace in total populatie
Deficit mediu de consum
RURAL
Numar persoane sarace
Pondere persoane sarace in total populatie
Deficit mediu de consum

Sursa: Romania: Evaluarea saraciei, Banca Mondiala, 2003.

Note: Functia de bunastare a gospodariei se bazeaza pe cheltuielile totale de consum pe adult echivalent. Populatia conform Recensamantului Populatiei si Locuintelor, martie 2002. Praguri de saracie in preturi decembrie 2002.

Saracia de consum este mai profunda in mediul rural decat in mediul urban. Cu alte cuvinte, distanta intre pragul de saracie (fie acesta alimentar, de saracie extrema sau de saracie totala) si consumul mediu al gospodariilor sarace este aproximativ de trei ori mai mare in mediul rural fata de mediul urban.

Evolutia saraciei din Romania a fost invers proportionala cu evolutia generala a economiei. Astfel, cresterea economica incepand cu 2000 a determinat o scadere semnificativa a numarului si ponderii persoanelor in saracie totala, de la 36% la 29% din populatia totala. Spre deosebire, ratele saraciei extreme si saraciei alimentare au inregistrat scaderi mult mai moderate (de la 14% la 11%, respectiv de la 7% la 6%). Aceste tendinte s-au manifestat atat la nivel national, cat si la nivelul celor doua medii de rezidenta. (Figura 1)

Figura 1 Dinamica saraciei totale si a saraciei extreme pe medii de rezidenta 1995-2002

Sursa: Romania: Evaluarea saraciei, Banca Mondiala, 2003.

Studiile cele mai recente (BM, 2003 si CASE si BM, 2004) pun in relatie cresterea economica si evolutia saraciei din Romania si scot in evidenta existenta a doua sub-perioade distincte:

1996 - 1999, perioada de declin economic accentuat, caracterizata de diminuare considerabila a consumului la nivelul intregii populatii, dar .

o       Populatia rurala a pierdut mai putin decat populatia urbana

o       Salariatii au suferit mai putin decat lucratorii pe cont propriu

o       Gospodariile cu situatie medie sau buna si-au redus consumul mai mult decat cele mai sarace 40% gospodarii

2000 - 2002, perioada de crestere economica constanta, caracterizata prin cresterea consumului la nivelul intregii populatii, dar .

o       Populatia rurala a castigat mai putin decat populatia urbana

o       Salariatii si lucratorii pe cont propriu in sectoare ne-agricole au castigat mai mult decat lucratorii in agricultura (taranii); In fapt, cresterea economica a rezultat doar in beneficii nesemnificative pentru someri si tarani

o       Gospodariile cu situatie medie sau buna (primele 60% din totalul de gospodarii) si-au imbunatatit consumul in semnificativ mai mare masura prin comparatie cu cele mai sarace 40% gospodarii.

Cresterea economica a determinat scaderea saraciei, dar a fost acompaniata de cresterea inegalitatii.

Acest fapt se reflecta si la nivelul relatiei dintre saracia urbana si saracia rurala. Trend-ul convergent manifestat pana in anul 2000 a fost inlocuit de un trend divergent, saracia urbana cunoscand o reducere mult mai accentuata decat saracia rurala.

Cele cinci caracteristici principale ale saraciei de consum din Romania sunt urmatoarele: 1. este extinsa (29% din populatie in 2002); 2. este elastica la cresterea economica; 3. este in scadere, dar inegalitatea sociala este in crestere; 4. este superficiala, pentru ca distanta medie intre consumul gospodariilor si pragul de saracie este relativ mica si pentru ca ponderi importante de populatie se afla in imediata apropiere a pragului de saracie, adica pot 'intra' sau 'iesi' din saracie la variatii relativ mici ale veniturilor; 5. este predominant temporara si nu permanenta; pentru perioada 1995-1998, doar in jur de 22% din toate persoanele sarace nu au reusit sa iasa din saracie in anii de crestere economica. 

In cheia saraciei urbane versus saraciei rurale, cele cinci caracteristici ale saraciei de consum se re-scriu astfel:

saracia rurala este de 2,4-3,4 ori mai mare decat saracia urbana;

saracia rurala este mai rigida la cresterea economica decat saracia urbana, pentru ca majoritatea investitiilor si a valorii adaugate sunt concentrate in servicii si industrie, domenii ale economiei sub-dezvoltate in mediul rural;

saracia rurala, similar saraciei urbane, este in scadere, dar intr-un ritm mult mai lent;

saracia rurala este de aproximativ trei ori mai profunda decat saracia urbana;

saracia rurala, ca si saracia urbana, este predominant temporara, dar ponderea gospodariilor care nu reusesc sa iasa din saracie in anii de crestere economica este semnificativ mai mare data fiind supra-reprezentarea in mediul rural a gospodariilor de tarani si de lucratori pe cont propriu.

In concluzie, din perspectiva consumului, saracia rurala este problema cheie a saraciei din Romania.