Saracie de consum versus saracie multi-dimensionala

Saracie de consum versus saracie multi-dimensionala

Saracia de consum este doar unul din multele tipuri de saracii. Deficitul de consum reprezinta doar 'biletul de intrare pe usa saraciei'. Dincolo de intrare, insa, saracia se extinde si, cu timpul, pune stapanire pe toate sferele vietii. Caderea in saracie este un proces, in cadrul caruia saracia de consum reprezinta doar faza initiala.

Un soc de venit declanseaza procesul de reducere a consumului. Daca socul este suficient de mare, reducerea consumului este drastica si se transforma in saracie de consum. Situatia este definita drept criza, iar gospodaria prin mobilizarea resurselor de care dispune (de la economii, la locuinta, bunuri si proprietati, la forta de munca, calificari si abilitati, la retele sociale si relatii sociale utile) dezvolta strategii de management a crizei si de revenire la situatia initiala. Daca socul declansator a fost prea drastic sau daca gospodaria sufera mai multe tipuri de socuri care se succed (de exemplu, pierderea locului de munca si aparitia unui copil) sau daca resursele gospodariei sunt insuficiente, reducerii consumului i se alatura alte fenomene destabilizatoare: bunurile existente isi pierd din valoare, frigiderul, televizorul si instalatiile se strica, calificarile nu mai sunt cautate pe piata, datoriile la utilitatile publice se cumuleaza, apare alcoolismul, violenta in familie si sentimentul ca situatia este fara iesire. Pe principiul 'o nenorocire nu vine niciodata singura' gospodaria nu reuseste echilibrarea ci 'cade' in saracie cu viteza din ce in ce mai mare, prietenii se raresc si ii evita pentru ca cer intr-una ajutor, respectul celor din jur se reduce, copiii nu mai sunt trimisi la scoala 'ca n-avem cu ce sa-i incaltam' sau sunt trimisi cu schimbul 'ca avem un singur schimb de haine', gospodaria este debransata de la utilitati si nu mai are nici caldura, nici apa calda, nici apa rece si in caz extrem este evacuata. Dupa o serie de incercari esuate, saracia se instaleaza ca stare de fapt in toate sferele vietii. Odata asumata ca dat natural fara scapare, saracia este deja asociata cu marginalizare, cu excludere si si-a creat deja mecanisme de auto-reproducere, de transmitere de la o generatie la alta. Prin urmare, daca saracia de consum poate fi 'tratata' prin crestere economica, saracia multi-dimensionala necesita o abordare mai complexa, din perspectiva drepturilor fundamentale ale omului, care sa articuleze politicile pro-dezvoltare cu politici dedicate pro-saraci si politici de incluziune sociala.

'Noua saracie', dupa cum este numita in literatura de specialitate, este saracia profunda, multi-dimensionala, cronica, care nu 'trece de la sine' odata cu cresterea economica, reprezinta o preocupare atat in tarile europene dezvoltate, cat si in Statele Unite ale Americii. Din perspectiva 'noii saracii', saracia urbana este problema cheie a saraciei din Romania.

Studiile privind 'noua saracie' (Stanculescu si Berevoescu, coord., 2004) arata ca in Romania, ca si in tarile dezvoltate, 'noua' saracie este asociata cu fragilizarea relatiilor de familie si slabirea coeziunii sociale, ne-participare si marginalizare sociala, 'cultura de cartier', tendinte de etnicizare si de concentrare a saracilor in zone segregate teritorial. Spre deosebire de saracia de consum, 'noua saracie' reprezinta o stare de deprivari multiple, de deriva, care nu poate fi depasita decat prin interventie din exterior.

Studiul amintit opereaza pentru cazul Romaniei cu conceptul de 'saracie extrema' definit tri-dimensional, functie de: (a) veniturile si consumul gospodariei sub pragul national de saracie; (b) lipsa securitatii locuirii, adica gospodaria nu are locuinta in proprietate si (c) patrimoniu saracacios, redus la cel mult doua bunuri de folosinta indelungata in mediul urban, respectiv un astfel de bun in mediul rural. Pe langa saracia extrema, sunt avute in vedere inca trei tipuri de saracie, considerate a modela procesul de cadere in saracie, si anume: (a) situatia de normalitate critica, definita drept insuficienta a venitului, care corespunde saraciei evaluate in mod obisnuit in studiile pe saracie, functie de consumul sau venitul gospodariei; (b) situatia acuta de criza, definita ca stare acuta de nevoi insa contingenta, care poate fi caracteristica anumitor cicluri de viata, si care presupune lipsa unei locuinte in proprietate; (c) situatia de criza generalizata si neajunsuri multiple, caracteristica gospodariilor care au o locuinta in proprietate, dar au un patrimoniu extrem de redus in context national si au venituri si consum sub pragul de saracie.

Saracia extrema din Romania, definita tri-dimensional, este concentrata la nivelul tinerilor, copiilor si mediului de rezidenta urban si este in stransa relatie cu transformarile sociale de dupa 1990, cu fenomenul persoanelor fara locuinta, cu schimbarile de pe piata muncii (somaj) si cu forme de dezorganizare sociala. Pe de alta parte, in zonele sarace din sate, 'noua saracie' este doar marginala, problema cheie a mediului rural fiind formele de saracie de tip traditional, specifice comunitatilor cu grad redus de modernizare, a caror viata economica este dominata de agricultura.

Figura 2 Persoane respectiv gospodarii din zone sarace urbane si rurale pe tipuri de saracie

Sursa: Stanculescu si Berevoescu, coord., 2004, pag. 43

Principalele trasaturi ale saraciei extreme tri-dimensionale din mediul urban romanesc:

Eseu: Fisa de evaluare - cuvantul potrivit si dictare (c, o, l, E, C, L, O) Eseu: Alternativa educationala ,, montessori''

Trasaturile economice

1.lupta permanenta pentru supravietuire, somaj sau sub-ocupare in economia subterana, salarii foarte scazute pentru cei care sunt angajati, copilul ca aducator de venituri in gospodarie, desfasurarea unui numar larg de activitati ocazionale, lipsa cronica de bani si absenta economiilor, ne-acoperirea cronica a nevoilor alimentare (mai ales in perioadele cand oportunitatile de munca informala sunt rare) si obiceiul de a cumpara pe credit cantitati foarte reduse de alimente.

Trasaturi sociale si psihologice

2.concentrarea in cartiere/ vecinatati/ micro-zone aflate predominant in centrul si la periferia oraselor, comportament demografic atipic (familii monoparentale, casatorii neoficiale, numar mare de copii), supraaglomerarea zonei si a locuintei, lipsa intimitatii, locuire ilegala in conditii mizere, incidenta inalta a alcoolismului, violenta in familie si mica infractionalitate, deficit educational considerabil (atat la adulti, cat si la tineri si copii), sanatate subreda si profil psihologic caracterizat de neajutorare invatata.

Daca saracia de consum este concentrata in mediul rural, 'noua saracie' asociata cu excluziunea sociala este concentrata in mediul urban. Daca saracia de consum este in descrestere ca urmare a cresterii economice, 'noua saracie' este in plin proces de dezvoltare ca urmare a cresterii inegalitatii si a slabirii coeziunii sociale. Daca saracia de consum caracterizeaza viata a milioane de cetateni romani, 'noua saracie' este experimentata pentru moment de cateva sute de mii de persoane, majoritar oraseni saraciti. Daca saracia de consum este predominant temporara, 'noua saracie' este o stare de lipsuri cumulate care s-a permanentizat, ce presupune lipsa unei vieti ordonate de rutine care sa confere siguranta si predictibilitate, fiind centrata pe azi si lipsita de perspective. Intregul set de dileme si probleme ce trebuie rezolvate pentru 'a trai de la un salariu la altul', 'de la pensie la alta', 'de la o recolta la alta',  in cazul saraciei extreme multi-dimensionale se restrange la intrebarea fundamentala 'ce punem azi pe masa?'.

Saracia de consum este un fenomen care se manifesta (cu dimensiuni variabile, dar trasaturi in mare parte comune) in toate tarile in tranzitie, dar nu in tarile dezvoltate. Spre deosebire, 'noua saracie' este o realitate atat tarile in tranzitie, cat si tarile dezvoltate. Daca pentru saracia de consum sunt promovate o serie de solutii, dintre care principala este cresterea economica, pentru saracia persistenta asociata cu excluziunea sociala solutiile nu sunt inca clare nici in democratiile avansate. In mod firesc, atat guvernele tarilor in tranzitie, cat si organizatiile internationale s-au centrat pe saracia de consum.

In concluzie, in acest raport, analiza saraciei rurale si saraciei urbane se refera la problemele cheie pentru Romania: saracia de consum din mediul rural si saracia extrema, multi-dimensionala, din mediul urban.