Excluziunea si incluziunea rromilor

EXCLUZIUNEA SI INCLUZIUNEA RROMILOR

Scurt istoric

Prima atestare documentara a existentei unor comunitati de rromi este din anul 1068, din vremea Imperiului Bizantin. Rromii au fost denumiti in diferite feluri de popoarele cu care au intrat in contact: 'arami' (armean, pagin), 'faraontseg' (gloata), 'bohemien' (din Boemia), 'tartares' (tatar), 'gypsy' (egiptean), 'saracin' (arab), 'athinganoi' (tigan).
Despre locul de origine al rromilor exista mai multe teorii. Unii specialisti (romanologi) considera ca acestia ar proveni din Egipt, in timp ce altii avanseaza ipoteza nord-vestului Indiei, in provincia Punjab. Este sigur insa ca migratia rromilor catre Europa - alaturi de alte grupuri etnice orientale - s-a facut treptat cu opriri prin Grecia, Bulgaria, Serbia, Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania, dar si in vestul continentului.
Etnonimul 'rrom' (din grecescul 'rhomaios', denominatie pentru locuitorii Imperiului Roman, iar dupa crestinare, pina la prabusirea Imperiului, pentru crestinii Bizantului), alaturi de 'sinto' (rromii din spatiul germanic) si 'kalo' (rromii din spatiul hispanic) defineste o comunitate etnica transfrontaliera, cu limba si cultura distincta. In ultimii ani, in majoritatea tarilor lumii organizatiile etnice au reusit sa impuna denumirea de 'rom', lucru acceptat si de autoritatile respectivelor state. In Romania, dupa ce Ministerul Afacerilor Externe a inaintat un Memorandum catre Guvern solicitind ca in evidentele oficiale sa se foloseasca termenul de tigan si nu de rrom, evitindu-se astfel posibila identificare a romanilor cu membrii acestei etnii, organizatiile rromilor au protestat si s-a convenit asupra formulei 'rrom'.
La scurta vreme dupa rasturnarea regimului comunist, rromii au fost recunoscuti ca minoritate nationala. Desi acest lucru a presupus cistigarea unor drepturi politice si civile, deteriorarea situatiei economice si sociale a rromilor a continuat. Acest lucru s-a datorat atit neglijarii institutionalizate cit si, in unele situatii, unei legislatii discriminatorii (Legea Fondului Funciar, Legea Ajutorului Social, Legea Invatamintului etc.) sau interventionismului institutiilor statului in procesul de cristalizare a miscarii rromilor.
Diferitele comunitati de rromi (circa 40 existente) au infiintat numeroase formatiuni politice si organizatii civice, dintre care amintesc: Partida Romilor, Federatia Conventia Cadru a Rromilor, Federatia Etnica a Rromilor, Partidul Democrat al Rromilor, Lautarilor si Rudarilor din Romania, Partidul Democrat Crestin al Romilor din Romania, Alianta pentru Unitatea Rromilor, Asociatia Studentilor Rromi, Centrul pentru Interventii si Studii- Romani Criss, Centrul de Politici Publice Aven Amentza, Astra-Satra, Agentia de Dezvoltare Impreuna, Asociatia Femeilor Rrome din Romania, Fundatia Phoenix, Comunitatea Etniei Rromilor din Romania, fundatia Ion Budai Deleanu, Fundatia Social Culturala a Rromilor 'Ion Cioaba' etc.
La 25 aprilie 2000, Guvernul roman aproba o Strategie nationala de imbunatatire a situatiei rromilor, un program pe 10 ani care isi propune ridicarea nivelului social si economic al rromilor si integrarea lor in societate.
Asupra numarului exact al rromilor exista inca numaroase discutii. Ultimul recensamint, din 1992, consemneaza existenta a 409 723 persoane apartinind acestei etnii, in schimb, organizatiile de romi avanseaza chiar cifra de 1,5 - 2 milioane.
Rromii au inceput sa se organizeze si la nivel international, adoptindu-se un steag ca simbol al unitatii etnice. Steagul este format din doua benzi longitudinale, verde si albastru, si in centru o roata cu spite rosii. Verdele simbolizeaza pamintul mama, albastrul este cerul - tata si Dumnezeu - iar roata simbolul peregrinarii milenare a acestui popor.

Drapelul rromilor de pretutindeni. Roata cu spite chakra a fost adoptata la primul Congres Mondial al Rromilor, in 1971, ca simbol al natiunii rrome. Tot atunci s-au adoptat si drapelul, imnul si ziua internationala a rromilor.
Astazi, Romania se confrunta inca cu discriminare si rasism la toate nivelele societatii. Venitul mediu pe persoana al romilor este mult sub cel al societatii in general si speranta de viata este cu peste 10 ani mai mica. Totusi, comunitatea romilor face pasi importanti spre a deveni o minoritate etnica in sensul modern al cuvantului, ca membri ai societatii romanesti si nu ca grup doar tolerat. Integrarea aduce insa pericolul asimilarii (pierderii identitatii etnice si culturale). Multe organizatii ale romilor au sesizat acest lucru, astfel incat programele de promovare a culturii si limbii romani au o importanta egala cu cele prin care se urmareste imbunatatirea conditiilor sociale si economice.
Istoria romilor este, din pacate, foarte putin cunoscuta in Romania. Manualele de istorie nici nu mentioneaza romii si in nici un caz istoria romilor. A cunoaste istoria romilor inseamna a intelege multe din problemele cu care se confrunta aceasta minoritate in ziua de azi.

Principalele cauze de excluziune sociala sau cauzele care au declansat si au intretinut acest proces de marginalizare se constituie intr-un complex de factori, acestia fiind generatori de marginalizare/excluziune si manifestare in cazul minoritatii rrome.

Factori de natura sociala

Odata cu schimbarile democratice survenite dupa 1989 a avut loc si un fenomen de liberalizare al relatiilor sociale.Ca urmare a acestei liberalizari au disparut fortele coercitiv egalizatoare, campul social fiind astfel deschis pentru manifestarea identitatilor de grup ,dar si a prejudecatilor, stereotipiilor si discriminarii latente existente pana in acel moment.Pe de alta parte si in cadrul minoritatii au aparut grupuri cu un comportament deviant sau chiar infractional, care dincolo de pericolul social pe care il reprezinta au un impact extrem de negativ asupra imaginii si perceptiei majoritatii si contribuie la intretinerea unui comportament discriminatoriu  sau chiar rasist.

Factori de natura economica

Transformarile din viata economica- inflatia, somajul, diferentierea excesiva a veniturilor salariale, dar si scadera nivelului de trai, criza de locuinte etc.- au avut un aport decisiv la aparitia si dezvoltarea fenomenului de marginalizare si au creat o categorie de marginalizati d.p.v. economic.

Una din categoriile cele mai vulnerabile la costurile sociale ale  tranzitiei a fost minoritatea rroma, deoarece ea se situa deja pe pozitii de risc crescut : fiind slab calificati, rromi au fost grav afectati de somaj, cei care-si castigau existenta pe baza economiei complementare au ramas fara obiectul muncii, iar activitatea  de colectare si valorificare a materialelor refolosibile a scazut mult in aceasta perioada.

Pe de alta parte, scaderea veniturilor salariale si a alocatiei de stat pentru copii a dus la scaderea  dramatica a nivelului de trai pentru o proportie semnificativa a populatiei de etnie rroma iar aceasta criza este accentuata si de consecintele politicii pronataliste aberante ale vechiului regim, deoarece generatia nascuta dupa 1966 se afla acum in plina maturitate avand propriile familii si copii, dar locuind in continuare cu familia de origine. Prin urmare exista o supraaglomerare a locuintelor populatiei  de etnie rroma, ceea ce atrage dupa sine alte consecinte extrem de serioase: lipsa de igiena a locuintei dar si a odihnei; dificultati in realizarea igienei personale; riscuri privind sanatatea, intimitatea si promiscuitatea precum si greutati in ceea ce priveste socializarea si educatia copiilor si adolescentilor rromi. De fapt tot datorita nivelului de trai foarte scazut, multe din familiile de rromi au renuntat  dupa 1989 sa-si mai trimita copiii la scoala . O  influenta semnificativ pozitiva asupra frecventei scolare a copiilor rromi a avut-o decizia de conditionare a alocatiei in functie de frecventa, dar din nefericire nu se poate spune ca in urma acestei decizii a crescut  si calitatea actului educational.

Factori de natura politica si etnica

In perioada postdecembrista rromi nu au reprezentat o minnoritate etnica discriminata deoarece nu li s-a dat dreptul de a  reprezenta o minoritate etnica, libera sa-si promoveze propriile traditii culturale, politica fiind de asimilare a acestora.
Odata cu liberalizarea si democratizarea societatii, a avut loc un proces de emancipare a diferitelor minoritati etnice , religioase, etc.- si de contiurare a identitatii acestora, dar in acelasi timp si de marginalizare  a lor de catre majoritate.
Este de  remarcat faptul ca aceasta reactie este universala si nu este specifica doar Romaniei , peste tot respinsii apartin acelor categorii care nu pot asimila normele dominante.
Democratizarea vietii politice si pluripartitismul au oferit minoritatilor etnice sansa reprezentarii politice. Identitatea de grup, etnica, nu era insa la inceputul anilor '90 -suficient de bine conturata si ca urmare , pentru a-si spori legitimitatea, liderii politici au dus o campanie de exacerbare a identitatii minoritare in detrimentul celei de cetatean.
In dorinta de a redefini identitatea etnica a grupului, liderii politici au oferit identitatea de ,,rrom" ca alternativa la cea de ,,tigan" valorizata negativ de populatia majoritara si ca urmare stigmatizata. Rezultatul a fost -producerea unei fracturi chiar in interiorul grupului etnic intre rromi (reprezentand elita politica, intelectuala si economica) si tigani (reprezentand marea masa a celor care se simt ignorati, manipulati sau tradati de catre liderii politici).
Este tot mai evident faptul ca in conditiile unei tranzitii indelungate, dar si a neajunsurilor socio - economice si a derapajelor inerente unei democratii in formare, neglijarea institutionalizarii si legislatia uneori discriminatorie au dus la marginalizarea populatiei de etnie rroma si chiar la o recrudescenta a discriminarii si rasismului.
Ca o consecinta a excluziune din politicile publice si ca alternativa la insensibilitatea institutiilor statului, o mare parte a populatiei de rromi din tara noastra, in absenta resurselor de dezvoltare individuala, a fost silita sa-si adapteze tehnicile de supravietuire si sa ajunga a fi stigmatizati, etichetati ca delincventi etc.
In contextul noii reordonari a Europei, al considerarii ca ,,mostenire comuna a Europei", rromii au devenit un stimul de reflectie a tuturor institutiilor europene, un criteriu de aderare al tarilor est europene.
Singura alternativa acceptabila si viabila la problema excluziunii este o politica coerenta si sustinuta de prevenire a acesteia pe de o parte, si de incluziune pe de alta parte, desi integrarea este un termen fata de care majoritatea liderilor rromi au o reactie adversa cel putin in momentul de fata.
Cauza este in opinia mea o intelegere defectuoasa a ideii de integrare, perceputa fragmentar, doar in dimensiunea sa coercitiva de asimilare.In realitate ,,integrarea reprezinta o relatie, o interactiune dinamica intre sistemul care,, se integreza" si sistemul care ,,integreaza", iar rezultatul acestui proces este un echilibru functional al partilor.
Insa trebuie sa tinem seama ca integrarea sociala are patru dimensiuni fundamentale si anume: integrare culturala, normativa, comunicationala si functionala. Daca ,,integrarea culturala" presupune coerenta normelor si valorilor unei culturi- ,,integrarea normativa" reprezinta masura in care valorila grupului devin norme efective. Dar aceasta exigenta a majoritatii- de conformare a minoritatii la normele sale- este adesea perceputa ca o tendinta de asimilare.
Reprezentarile despre rromi, care se bazeaza pe prejudecatile si stereotipurile populatiilor din jur, sunt de prima importanta, pentru ca aceste reprezentari determina atitudini si comportamente. De cele mai multe ori ele sunt singura sursa de informatie care ii leaga pe rromi de mediul social din jur. Rromii par a fi o realitate familiara: orice persoana intrebata are o opinie, deseori categorica, despre acestia. Adevarul este ca rromii sunt receptati eronat, cu atat mai rau, cu cat realitatea pierde in fata imaginarului. De-a lungul secolelor, un intreg set de imagini a fost construit si dezvoltat, cristalizind stereotipurile colective si formand un rezervor de reprezentari mai mult sau mai putin fixate in memorie. Fie ca promoveaza respingerea sau asimilarea, aceste reprezentari se constituie ca un fundal de argumente si justificari ale actiunilor. In fapt, rromii sunt rareori definiti asa cum sunt, mai degraba sunt perceputi asa cum ar trebui sa fie pentru a justifica politicile si comportamentele celorlalti fata de ei. Difuzarea reprezentarilor despre rromi deschide calea unui fenomen circular cauza-efect : formularea unor norme, definitiile de dictionar, referintele in tot felul de carti, in televiziune si presa, toate se conduc dupa opinia comuna si pun in lumina franturi de imagine, in concordanta cu starea momentului. Aceste imagini se consolideaza ca tot atatea adevaruri eterne, care pot fi aduse in actualitate sau trimise de unde au venit, totdeauna privite ca elemente de confirmare pentru persecutiile prezentului. Acest sistem de reprezentari constituie un foarte dificil obstacol in aplicarea noilor politici. In masura in care noile politici trebuie sa se bazeze pe o atitudine de respect, iar perioada actuala, de intrebari si incertitudine, poate deschide calea unor viziuni imbunatatite, este imperativ necesar ca aceste reprezentari invechite, care blocheaza orice incercare de intelegere si comunicare dintre rromi si societate, sa fie supuse unui proces de demantelare
In Romania exista un procent semnificativ de rromi integrati in momentul de fata cel putin la nivel normativ si functional.Cei mai bine integrati sunt membrii elitei intelectuale si a celei economice, dar si cei cu nivel mediu de pregatire sau profesii moderne, au un nivel satisfacator de integrare sociala. Factorii care pot  si trebuie sa aiba un rol decisiv in perfectarea procesului de integrare functionala a etniei rromilor in societatea ,, interculturala" a mileniului III sunt: sistemul educational, mass-media, asistenta sociala si factorii de decizie de la nivel guvernamental. Toti acestia au datoria de a elabora o politica coerenta privind toate minoritatile etnice din Romania- care sa respecte in egala masura drepturile tuturor minoritatilor si eliminarea si prevenirea manifestarilor discriminatorii si rasiste.
Istoria rromilor este un incredibil sir de persecutii si discriminare. Cauzele care au dus la situatia economica si educationala a rromilor din ziua de astazi, precum si cele care au dus la discriminarea cu care ei se confrunta sunt mult mai multe si mai complexe decat cele prezentate aici. Ele trebuie recunoscute si intelese, atat de rromi cat si de restul romanilor, pentru ca cercul vicios in care ne aflam sa fie intrerupt
Asigurarea incluziunii sociale si imputernicirii rromilor prin accesul egal la servicii publice (educatie, angajare in munca, sanatate publica, locuinte, protectie si asistenta sociala) si dezvoltare economica poate fi posibila  doar indeplinind urmatoarele criterii sau etape :

Imbunatatirea procesului de aplicare a legislatiei privind protectia sociala si combaterea saraciei;

Crearea cadrului legislativ, alocarea de fonduri speciale si dezvoltarea de structuri institutionale de incluziune e rromilor pe piata muncii, inclusiv prin educatie vocationala si infiintarea de centre de incluziune in munca;

Reduceri de impozite pentru societatile care angajeaza rromi, in vederea diminuarii somajului in rindul rromilor;

Stimularea migratiei pozitive legale a rromilor prin incheierea de tratate bilaterale si multilaterale asupra schimbului de forta de munca;

Adoptarea si implementarea unor politici scolare comprehensive de desegregare sl promovarea accesului egal al rromilor la o educatie de calitate si adoptarea unei curricule scolara inclusive;

Dezvoltarea retelei mediatorilor scolari, in vederea facilitarii comunicarii si cresterii increderii dintre rromi si institutiile de sanatate;

Aplicarea regimului gratuitatii pentru serviciile publice referitoare la obtinerea de acte de identitate si autorizatii de constructie si achizitionare de locuinte, pentru rromii si pentru alte categorii de persoane cu venituri mici;

Subventionarea de catre stat a gospodariilor rrome cu venituri mici in vederea accesului la utilitati precum instalatii sanitare, de incalzire, de iluminat;

Dezvoltarea lucrarilor publice de imbunatatire a infrastructurii de baza si serviciilor in comunitatile de rromi;

Desfasurarea de campanii publice de combatere a discriminarii in prestarea de servicii publice.

Crearea unui cadru adecvat de asigurare a autonomiei culturale a rromilor prin infiintarea de institutii de formare si reprezentare identitara a rromilor

Adoptarea si implementarea de politici de actiune afirmativa pentru rromi (locuri speciale in institutii de invatamint, burse pentru elevi si studenti etc.) la toate nivelele de invatamint public si privat; programe de mentorat, pregatire suplimentara si activitati extracurriculare in vederea facilitarii accesului rromilor la educatia formala;

Formarea si angajarea de mediatori scolari rromi in institutiile de invatamint si implicarea directa si deplina a parintilor rromi la procesul de luare a deciziei in scoala, in vederea unei mai bune comunicari si cresterii increderii dintre familia / comunitatea de rromi si scoala;

Initierea si dezvoltarea formelor de educatie alternativa (scoli mobile, pasaport scolar, invatamint la distanta, programe educationale intensive si de scurta durata, programe de educatie recuperatorie / remediala etc.), in vederea facilitarii accesului la educatia scolara al copiilor proveniti din familii nomade / seminomade si al copiilor care au abandonat scoala;

Includerea informatiilor despre rromi in curriculum-ul scolar national obligatoriu, formare interculturala initiala si continua a profesorilor si administratorilor din invatamint si crearea de programe de destigmatizare a identitatii rrome si de afirmare a constiintei de sine a rromilor;

Crearea de programe de formare vocationala si reconversie profesionala pentru rromi si revalorizarea meseriilor traditionale ale rromilor, prin adoptarea de prevederi legale referitoare la libera circulatie si stabilire temporara a persoanelor care practica meserii itinerante, prin sustinerea adaptarii meseriilor traditionale rrome la cererea pietei si prin crearea si dezvoltarea unei retele de distributie;

Sustinerea afirmarii identitatii rrome prin infiintarea de institutii de formare si reprezentare identitara a rromilor, intre care centre de resurse si politici educationale, scoli specializate pe studiul limbii, istoriei si culturii rromani, centre culturale, muzee, institutii de spectacol si realizarea graduala a invatamintului monolingv in limba rromani la toate nivelele.

BIBLIOGRAFIE :

1.Sorin M. Radulescu, Rromi,in sincronia si diacronia populatiilor de contact,ed. Lumina Lex, 2002, Bucuresti
2.Dictionar de politici sociale, Luana Pop,ed.Polirom,Bucuresti, 2004
  3.  C.Zamfir, E.Zamfir, Tiganii intre ignorare si ingrijorare, Editura 
Alternative, Bucuresti 1993
  4.  C.Cucos, T.Cozma, Minoritari, Marginali, Editura Polirom, Iasi 1996
  5.  C.Zsmfir, L. Vlasceanu, Dictionarul de sociologie, Editura Babel, 
Bucuresti 1993
6.  Internet- www.rroma.ro
- www. wikipedimedia.ro

- www.iccv.ro