DOMENII METODOLOGICE RELEVANTE ELABORARII CERCETARII SOCIALE

Cercetarea stiintifica trebuie conceputa si desfasurata in baza unui program riguros elaborat, tocmai pentru a se realiza o cunoastere stiintifica a realitatii sociale. In cadrul acesteia  se disting mai multe etape, fiecare etapa presupunand un ansamblu de demersuri metodologice specifice. In literatura de specialitate exista mai multe modalitati de a clasifica etapele unei cercetari sociologice; importanta este, insa, respectarea cu rigoare a logicii generale de desfasurare a cercetarii stiintifice, astfel incat sa nu se omita nici unul din demersurile care ar putea sa afecteze calitatea analizei intreprinse. Insa este de subliniat  faptul ca nu putem nega existenta, in cercetarea socio-umana concreta, a ceea ce Robert K. Merton numeste "fenomen de serendipitate" - descoperirea unui fapt neasteptat, aberant si capital. Fapt neasteptat, pentru ca el apare intr-o cercetare ce nu urmareste acel fapt; aberant deoarece faptul respectiv este inconsistent cu teoria; si capital fiindca descoperirea acelui fapt are consecinte asupra teoriei.    

Elaborarea cercetarii sociologice presupune o anumita procesualitate, desfasurata pe parcursul a trei stadii esentiale:

I. Proiectarea cercetarii;

II. Cercetarea de teren propriu-zisa;

III. Analiza informatiilor si formularea concluziilor.

Fiecarui stadiu al cercetarii sociologice ii corespunde o serie de demersuri metodologice specifice.

I. Proiectarea cercetarii

1) Delimitarea domeniului, a temei cercetarii (delimitarea obiectului de studiu);

2) Informarea si documentarea,

3) Fixarea obiectivelor specifice temei de cercetare;

4) Elaborarea cadrului teoretic al cercetarii;

5) Analiza conceptelor (operationalizarea conceptelor);

6) Elaborarea ipotezelor de cercetare;

7) Delimitarea populatiei supuse cercetarii;

8) Stabilirea metodelor si tehnicilor de cercetare; elaborarea instrumentelor necesare pentru recoltarea informatiilor. 

II. Cercetarea de teren propriu -zisa

 9) Ancheta - pilot;

10) Recoltarea informatiilor. 

Vizeaza aplicarea propriu-zisa a instrumentelor construite in vederea recoltarii informatiilor.

Presupune contactul direct dintre cercetator si realitatea sociala supusa cercetarii.

"Produce" date, informatii, idei inovatoare.  

Observatii:

in acest moment al cercetarii pot aparea distorsiuni datorate fie relatiei dintre anchetator si anchetat, fie modului de construire a tehnicilor si instrumentelor pe baza carora se culeg informatii (intrebari rigide, care pot influenta raspunsurile etc.).

III.  Analiza informatiilor si formularea concluziilor

    11) Sistematizarea si ordonarea informatiilor obtinute in cercetarea empirica (cercetarea de teren); prelucrarea statistica a datelor.

12) Analiza informatiilor; interpretarea si explicarea faptelor sociale studiate;

                13) Formularea concluziilor.

14) Redactarea raportului de cercetare.

Nota: Demersurile intelectuale si practice intreprinse de cercetator de-a lungul celor trei stadii, prin trecerea de la unul la altul, sunt numeroase si variante. Ele se afla in interdependenta, apar ca o inlantuire a unora de altele,  dupa schema logica prezentata, chiar daca aceasta nu este rigida si ireversibila. 

Lectura

Referat: Dimensiunile creativitatii la matematica Referat: Metoda - tehnica prin care continutul este comunicat cu scopul de a atinge obiectivele formarii

Etapele proiectului de cercetare

I. Marginean

". am preferat aici sistematizarea cercetarii standard pe activitati semnificative, ceea ce ne-a condus la individualizarea unui numar de 43 etape: 1) stabilirea temei; 2) fixarea obiectivelor;  3) documentarea prealabila; 4) delimitarea universului cercetarii; 5) dezvoltarea cadrului teoretic al cercetarii (teoria problemei); 6) definirea unitatilor de analiza si de inregistrare;   7) elaborarea ipotezelor; 8) stabilirea tipului de cercetare; 9) selectarea surselor de informare; 10) specificarea unitatilor (populatiei) studiate; 11) constructia variabilelor (descrierea calitativa); 12) cuantificarea (descrierea cantitativa, pregatirea masurarii; 13) alegerea metodelor de cercetare; 14) stabilirea tehnicilor de lucru; 15) identificarea procedeelor de lucru; 16) elaborarea instrumentelor de culegere a datelor; 17) cercetarea pilot; 18) definitivarea instrumentelor; 19 )multiplicarea instrumentelor; 20) organizarea echipei de cercetare; 21) selectia si instruirea colaboratorilor; 22) organizarea culegerii datelor; 23) identificarea unitatilor (persoanelor) studiate; 24) aplicarea instrumentelor de cercetare (masurarea propriu-zisa); 25) controlul culegerii datelor; 26) verificarea informatiilor rezultate; 27) macheta de prelucrare a datelor; 28) modalitati de prelucrare; 29) codificarea; 30) trecerea datelor pe suporturi de stocare; 31) elaborarea catalogului variabilelor; 32) prelucrarea datelor; 33) analiza datelor (verificarea ipotezelor); 34) interpretarea rezultatelor (teoretizarea); 35) formularea propunerilor de solutionare a problemelor vizate in cercetare; 36) redactarea raportului; 37) discutarea raportului; 39) diseminarea rezultatelor; 40) arhivarea datelor; 41) discutarea solutiilor la problemele sociale ce au alcatuit tema si obiectivele cercetarii; 42) implementarea solutiilor; 43) evaluarea efectelor implementarii solutiilor. Daca, dimpotriva, enumerarea pe care tocmai am prezentat-o pare a fi excesiv de amanuntita (desi ea este impusa de respectarea interdependentelor care dicteaza succesiunea deciziilor si activitatilor principale, fara a exista impedimente de acceptare), se pot regrupa activitatile de acelasi tip, dar fiecare operatie in parte trebuie sa ramana in atentia cercetatorului. In functie de tipul de cercetare, s-ar putea ca unele etape din modelul standard sa nu fie necesare sau sa detina o importanta variata de la o cercetare la alta, fie ca ne mentinem la nivelul teoretic, fie ca este implicat si nivelul empiric."

            Sursa: I. Marginean, Proiectare cercetarii sociologice, Editura Polirom,Iasi, 2000

Test grila

1.Care sunt cele trei stadii fundamentale elaborarii cercetarii sociologice? 

a)............

b)...........

c)...........     

            2.Cercetarea de teren propriu- zisa vizeaza:

                        a) aplicarea instrumentelor de recoltare a informatiilor;

                        b) analiza conceptelor;

                        c) contactul direct dintre cercetator si realitatea supusa cercetarii;

                        d) recoltarea informatiilor;

                        e) elaborarea ipotezelor de cercetare. 

            3.Proiectarea cercetarii presupune:            

                a) analiza si interpretarea informatiilor;

                        b) fixarea obiectivelor cercetarii;

                        c) contactul direct dintre cercetator si realitatea supusa cercetarii;

                        d) elaborarea ipotezelor de cercetare;

                        e) analiza conceptelor. 

4.Care dintre urmatorii sociologi definesc "fenomenul de serendipitate"? 

a) E. Durkheim;

b) A. Comte;

c) R.K. Merton;

d)V. Pareto. 

5. Ce se intelege prin fenomen de "serendipitate"?  

a) fapt regasit in ipotezele de cercetare;

b) fapt aberant si neasteptat ;

c) fapt neasteptat, aberant si capital. 

6.In cercetarea socio- umana concreta nu poate interveni fenomenul de serendipitate. 

a) adevarat;

                        b) fals.