Conceptul de calitate a vietii

Conceptul de calitate a vietii

Incepand cu anii '60 tot mai des, conceptului de 'nivel de trai' i se asociaza conceptul de 'calitate a vietii'. Acest concept a fost definit pentru prima data de sociologul Arthur Schlesinger si de economistul John Kenneth Galbraith, fiind ulterior dezvoltat de viitorologul Bertrand de Jouvenel.

Conceptul de calitate a vietii a fost analizat si dezvoltat in societatile dezvoltate, mai precis in societatea nord-americana. S-a pornit de la faptul ca o abundenta materiala nu poate sa reprezinte totul pentru ca oamenii sa fie multumiti de tipul vietii lor, fapt ce impune evaluari mai ample, globale ale problemelor de viata ale oamenilor.

Conceptul de "calitate a vietii" a aparut destul de clar in randul populatiei, el fiind asimilat conceptului vechi popular de fericire. Intre cele doua concepte: calitatea vietii si fericire exista puternice asemanari, insa si deosebiri semnificative. Fericirea se refera la o stare-afect, adica sentimentul de implinire, satisfactie, deplinatate; calitatea vietii are in vedere conditiile care produc si contribuie la dezvoltarea starii de fericire.

De asemenea, fericirea este un concept etic-individual, in sensul ca fiecare poate activa pentru a atinge aceasta stare; in timp ce, conceptul de calitate a vietii este asociat cu o perspectiva sociologica-colectiva. Calitatea vietii sta la baza unei politici, in sensul ca intreaga societate trebuie sa activeze pentru a imbunatatii conditiile de viata ale tuturor membrilor sai.

Calitatea vietii reprezinta ansamblul conditiilor naturale, tehnice, economice, sociale, politice, culturale, etice, care asigura integritatea si progresul biologic, social si spiritual al fiintei umane. Una din definitiile[1] care se apropie in mare masura de ceea ce ar trebui sa intelegem prin calitatea vietii exprima continutul acesteia prin totalitatea conditiilor vietii umane care asigura integritatea vietii biologice, satisfacerea cerintelor de ordin economico-social, de nivel de trai material si cultural, de viata spirituala, care sa permita echilibrul continuu al omului si desavarsirea personalitatii sale umane.

Calitatea vietii este o notiune mult mai cuprinzatoare si presupune in primul rand a se avea in vedere urmatoarele:

v        calitatea mediului inconjurator;

v        calitatea mediului social, care sa asigure conditii stabile de viata materiala, ocuparea deplina a fortei de munca, activitatea politica, morala, spirituala ;

v        calitatea mediului de munca, conditii ergonomice si umane care sa dea posibilitatea indeplinirii idealurilor indivizilor, calitatea mediului familial, prin realizarea integrarii complexe a familiei ca unitate demografica, economica si de consum.

Una dintre problemele tarilor dezvoltate era modalitatea in care sa fie orientata masa de resurse materiale de care dispuneau pentru asigurarea unei vietii de calitate. O a doua problema se refera la consecintele neplacute ale sistemului economic: degradarea mediului inconjurator, saracia, etc. In aceasta situatie, politicile calitatii vietii erau un fel de masuri corective ale mecanismului economico-social.

De mentionat ca termenul de calitata vietii a fost preluat si de tarile socialiste in perioada anilor '70. Romania in perioada respectiva a fost printre primele care l-au adoptat. Pentru Romania zilelor noastre, calitatea vietii trebuie sa fie un obiectiv politic si economic pentru atingerea rapida a unui standard de viata la un nivel acceptabil de civilizatie, definit in context european. In conditiile specifice ale Romaniei, asigurarea unei cresteri a calitatii vietii reprezinta o necesitate vitala, trebuie sa fie un obiectiv final care sa le subordoneze pe celelalte. Pe plan mondial exista numeroase lucrari consacrate indicatorilor de natura sociala.

Astfel, Manualul O.N.U. care se doreste a fi un ghid pentru alcatuirea sistemului de indicatori sociali pentru tarile membre O.N.U., precizeaza in mod special lista domeniilor si problemelor recomandate a fi considerate:

- populatia: miscarea naturala, migratia internationala, structura demografica, gruparile nationale si etnice;

- asezarile si locuinta: distributia geografica a populatiei, arii urbane si rurale, stoc de locuinte si constructii de noi locuinte, apa si instalatiile sanitare, chiriile si cheltuielile cu locuinta, consum de energie in domeniul casnic, transportul;

- gospodarie si familie: marimea gospodariei, consumul, casatoriile, divorturile, fertilitatea;

- sanatatea si servicii sanitare: mortalitate si morbiditate, handicapati, boli, serivicii de sanatate, resurse, nutritie, consum de alcool si tutun;

- invatamantul si educatia: nivelul de pregatire si analfabetism, cuprinderea scolara, educatia adultului, pregatirea profesionala, costuri;

- activitatea economica: participarea fortei de munca, populatia inactiva, ocuparea, somajul, beneficiile muncii, conditii si nivel de calificare;

- grupuri socio-economice si mobilitatea sociala: structura ocupationala, mobilitatea intra si intergenerationala;

- venit, consum, avere: nivelul, cresterea si structura venitului gospodariei; nivelul, cresterea si structura consumului; distributia venitului si a consumului, nivelul si distributia averii;

- securitatea sociala si servicii: protectia impotriva pierderii veniturilor, utilizarea si importanta protectiei;

- timp liber, cultura si comunicare: utilizarea timpului liber, timpul liber si activitatile culturale, facilitati, cheltuieli, mijloace de comunicare in masa;

- ordinea publica si siguranta individului: frecventa si severitatea delictelor, victimizarea, caracteristicile si tratamentul aplicat delicventilor, institutiile justitiei, personalul.

Fata de aceasta prima varianta au avut loc si alte imbunatatiri ale sistemului de indicatori care au in vedere :

a) grupe speciale de populatie: femei, batrani, tineri si handicapati;

b) introducerea de elemente noi: migratiile internationale, abandonul scolar, somajul, protectia economica;

c) introducerea de noi indicatori: la sanatate: durata medie a vietii; la educatie: nivelul de pregatire, educatia adultului; la timpul liber, numarul de ore, activitati, accesibilitata la bunuri si servicii.

De regula, calitatea vietii implica notiunea de criterii, de diferentiere functie de care se poate judeca.

Astfel sunt deosebite trei niveluri ale indicatorilor:

- indicatorii economici care cuantifica conditiile economice ale bunastarii;

- indicatorii sociali care cuantifica conditiile sociale ale bunastarii;

- indicatorii calitatii vietii care se ocupa de reactiile subiective ale oamenilor la procesele si fenomenle economice si sociale.

Calitatea vietii, ca si concept, are o sfera mai larga de cuprindere comparativ cu nivelul de trai, cuprinzand si calitatea mediului inconjurator, starea demografica, calitatea conditiilor de munca si odihna, calitatea conditiilor de locuit, starea de sanatate, instruirea si nivelul de educatie si cultura, nivelul si structura venitului, nivelul si structura consumului, etc.

Unii specialisti[2] au tendinta de a reduce notiunea de calitate a vietii la elemente mentale desi considera conditiile inconjuratoare ca factori determinanti ai calitatii vietii. Deseori calitatea vietii este tratata ca o variabila dependenta desi sunt si cazuri in care calitatea vietii este tratata ca o variabila independenta. In functie de nivelul de agregare in unele modele macroeconomice calitatea vietii poate fi considerata ca fiind variabila exogena, iar in alte modele ea poate fi utilizata ca si o variabila endogena.

Intr-un mod sintetic de definire, se poate spune ca aria calitatii vietii este definita ca valoarea pentru om a vietii sale, masura in care conditiile de viata ofera individului posibilitatea satisfacerii multiplelor sale necesitati.

Calitatea vietii depinde de satisfacerea armonioasa necesara si simultana, nu "pe rand" a tuturor nevoilor umane: conditii de viata, securitatea economica si sociala, sanatate, timp liber, cultura, educatie, o societate national organizata etc. O societatate care este centrata pe calitatea vietii va fi o societate centrata pe individ, pe nevoile si aspiratiile sale. Ea trebuie sa-i ofere individului alternative si variante si nu sa-i impuna modele.

Referat: Dimensiunile creativitatii la matematica Referat: Metoda - tehnica prin care continutul este comunicat cu scopul de a atinge obiectivele formarii

Dezvoltarea umana-componenta de baza a calitatii vietii

Ca o paradiema a dezvoltarii, incepand cu anul 1990[3], a fost introdus conceptul de Dezvoltare Umana. Acest concept a evoluat an de an , fiind astazi considerat ca facand parte din limbajul de specialitate al problematicii dezvotarii la nivel mondial. De fapt, a fost un consens unanim din partea specialistilor care au considerat ca anul 1990 a fost anul schimbarilor profunde la nivel mondial. Se impunea aparitia unei abordari alternative a dezvoltarii care sa promoveze in primul rand conditia umana si ea depasea astfel definirea dezvoltarii utilizate pana atunci. Acum se contureaza foarte clar necesitatea de a situa oamenii, nevoile si aspiratiile acestora in centrul oricarui efort de dezvoltare. Politicile economice trebuie sa fie orientate in primul rand spre individ.

Dezvoltarea umana presupune asigurarea acelor mijloace prin care oamenii sa se poata bucura de o viata sanatoasa; oamenii trebuie sa poata participa activ la luarea acelor decizii care le afecteaza viata, politicile care tin seama de dezvoltarea umana pot permite indivizilor sa dobandeasca anumite capacitati care sa ii faca sa se simta mai putin vulnerabili in viata de zi cu zi. Oamenii trebuie sa fie beneficiarii finali ai dezvoltarii. Aceasta noua abordare a dezvoltarii - prin situarea individului in centrul atentiei - a impus ca dezvoltarea economica sa nu mai fie un scop in sine ci ea trebuie sa fie un mijloc in slujba oamenilor.

In continuare voi prezenta modul de grupare si componenta fiecarei grupe de indicatori ce caracterizeaza dezvoltarea umana:

1. Indicele dezvoltarii umane

v       PIB pe locuitor (in lei, preturi curente; $, la paritatea puterii de cumparare)

v       Gradul de alfabetizare al populatiei adulte (%)

v       Rata bruta de cuprindere in toate nivelele de invatamant (%)

v       Speranta de viata la nastere (ani)

v       Indicele dezvoltarii umane

2. Indicele disparitatii intre sexe in dezvoltarea umana (IDS)

v       Speranta de viata la nastere (ani)

v       Gradul de alfabetizare al adultilor (%)

v       Rata bruta de cuprindere scolara in toate nivelele de invatamant (%)

v       Ponderea veniturilor salariale realizate (%)

v       Indicele disparitatii intre sexe

3. Indicele participarii femeilor la viata economica si sociala (IPF)

v       Participarea femeilor la luarea deciziilor politice (parlamentare) (%)

v       Ponderea femeilor conducatori si functionari superiori din administratia publica si din unitatile economico-sociale (%)

v       Ponderea femeilor specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice (%)

v       Proportia femeilor in populatia totala (%)

v       Proportia in populatia totala activa civila (%)

v       Ponderea veniturilor medii ale femeilor fata de veniturile medii salariale din sectorul neagricol (%)

v       PIB pe locuitor, in dolari la paritatea puterii de cumparare

v       Indicele pariticiparii femeilor la viata sociala

4. Indicatorii profilului dezvoltarii umane

v       Speranta de viata la nastere (ani)

v       Consumul mediu zilnic pe locuitor

v       Populatia ce revine la un medic

v       Rata bruta de cuprindere scolara in toate nivelele de invatamant (%)

v       Salariatii din activitatea de cercetare-dezvoltare

v       Televizoare la 1.000 de locuitori

v       PIB/ locuitor ($, la paritatea puterii de cumparare)

5. Indicatorii privatiunii in dezvoltarea umana

v       Copii de 7-14 ani necuprinsi in invatamant (%)

v       Ponderea populatiei adulte analfabete (%)

v       Mortalitatea

infantila (la 1.000 de nascuti-vii)

0-4 ani la 1.000 de locuitori

materna (la 10.0000 nascuti)

v       Ponderea nascutilor-vii subponderali (%)

v       Someri inregistrati

v       Someri B.I.M.

v       Inflatia

6. Indicatorii sanatatii

v       Rata mortalitatii (la 100.000 locuitori) pe cauze

v       Rata mortalitatii infantile (la 1.000 nascuti-vii)

v       Rata mortalitatii materne (la 100.000 nascuti)

v       Procentul persoanelor de 5 ani si peste, care nu au sansa sa supravietuiasca pana la implinirea varstei de 60 de ani

v       Cazuri noi de imbolnaviri prin boli infectioase si parazitare (la 100.000 de locuitori)

v       Cazuri SIDA

v       Populatia ce revine la un medic

v       Populatia ce revine la un cadru mediu universitar

v       Paturi in spitale (la 1.000 locuitori)

v       Consultatii pe locuitor in dispensare

v       Numarul unitatilor sanitare private

v       Cheltuielile publice pentru sanatate, % din PIB

v       Consum mediu anual de alcool (litri/ locuitor)

7. Indicatorii educatiei

v       Rata bruta de cuprindere scolara (%)

v       Gradul de cuprindere in invatamantul prescolar (%)

v       Rata de trecere in invatamantul secundar (%)

v       Numarul de elevi si studenti ce revine la:

- 100 persoane de 6-23 ani

- 1.000 locuitori

v       Numarul de elevi si/sau studenti ce revin la un cadru didactic

v       Ponderea elevilor din invatamantul secundar tehnic in totalul elevilor din   ciclul II al invatamantului secundar (%)

v       Ponderea studentilor din invatamantul particular in total studenti (%)

v       Elevi inscrisi in invatamantul special pentru copii cu deficiente

v       Ponderea elevilor inscrisi in unitati de invatamant cu alta limba de predare decat limba romana (primar si secundar) (%)

v       Cheltuielile publice pentru invatamant, % din PIB

v       Ponderea cheltuielilor pentru invatamantul superior in totalul cheltuielilor publice pentru invatamant (%)

8. Cultura si comunicare

v       Abonamente (la 1.000 locuitori)

v       Numar de titluri de carti publicate (la 100.000 locuitori)

v       Numarul cititorilor inscrisi la biblioteci (la 1.000 locuitori)

v       Numarul de volume eliberate de biblioteci (la 1.000 locuitori)

v       Vizitatori la muzee (la 1.000 locuitori)

v       Spectatori la cinematografe (la 1.000 locuitori)

v       Spectatori la teatre si concerte (la 1.000 locuitori)

9. Violenta si criminalitate

v       Persoane condamante definitiv

v       Pondere in total persoane condamnate (%)

v       Persoane condamnate definitiv, aflate in penitenciar si centre de reeducare

v       Numarul de crime (la 100.000 locuitori)

v       Numarul de violuri (la 100.000 femei)

v       Infractiuni economice (la 100.000 locuitori)

v       Furturi si talharii (la 100.000 locuitori)

v       Sinucideri (la 100.000 locuitori)

10. Ocuparea fortei de munca

v       Populatia civila ocupata (mii persoane)

v       Ponderea populatiei civile ocupate in sectorul privat (%)

v       Ponderea populatiei civile ocupate in serviciile publice (%)

v       Numarul de salariati

v       Rata de ocupare a resurselor de munca (%)

v       Rata de inlocuire a fortei de munca (%)

v       Indicele castigului salarial real

v       Cheltuieli cu programele de ocupare, % in cheltuielile fondului de somaj

11. Profilul demografic

v       Populatia la 1 iulie (mii persoane)

v       Rata anuala de crestere a populatiei (%)

v       Rata sporului natural (la 1.000 locuitori)

v       Migratia interna, plecari (mii persoane)

v       Numarul emigrantilor (mii persoane)

v       Ponderea persoanelor de 26-40 ani in total emigranti (%)

v       Rata medie anuala de crestere a populatiei (%)

12. Venituri, consumuri, cheltuieli sociale

v       PIB pe locuitor

v       Ponderea in PIB a venitului disponibil brut al gospodariilor (%)

v       Castigul salarial mediu net lunar, lei

v       Ponderea cheltuielilor de securitate sociala (%)

v       Ponderea cheltuielilor publice pentru invatamant (%)

v       Ponderea cheltuielilor publice de ocrotire a sanatatii (%)

v       Consumul mediu anual pe locuitor

v       Cheltuielile de consum, pe categorii de gospodarii

v       Consumul mediu zilnic de calorii

v       Ponderea persoanelor aflate sub pragul de saracie pe total si pe categorii de gospodarii (%)

v       Distributia persoanelor aflate sub pragul de saracie, pe categorii de gospodarii (%)

v       Crearea si utilizarea PIB

13. Indicatorii urbanizarii

v       Ponderea populatiei urbane (%)

v       Rata anuala de crestere a populatiei urbane (%)

v       Populatia din orase mai mari de 750.000 locuitori

v       Cel mai mare oras

v       Ponderea populatiei urbane (%)

v       Rata medie anuala de crestere a populatiei urbane (%)

14. Disparitati intre urban si rural

v       Ponderea populatiei rurale (%)

v       Speranta de viata la nastere (ani) - total

rural

urban

v       Raportul de dependenta demografica

v       Rata natalitatii-total (%o)

v       Rata mortalitatii infantile - total (%o)

v       Numarul de elevi ce revin la un cadru didactic in invatamantul primar si gimnazial (%) - total

v       Populatia ce revine la un medic

v       Abonamentele la 1.000 locuitori

v       Suprafata medie locuibila pe un locuitor (m²) - total

v       Consumul de energie

15. Indicatorii infrastructurii generale

v       Densitatea drumurilor (km/100km²)

v       Drumuri modernizate (%)

v       Densitatea cailor ferate (km/100 km )

v       Cale ferata electrificata (%)

v       Consumul de energie electrica al populatiei

16. Indicatorii resurselor naturale

v       Suprafata totala (mii ha)

v       Ponderea suprafetei ocupate de paduri (%)

v       Ponderea suprafetei arabile (%)

v       Ponderea suprafetei amenajate pentru irigat in suprafata arabila (%)

v       Ponderea suprafetei aflate in proprietatea statului (%)

27. Indicatorii mediului inconjurator

v       Pesticide pe terenuri agricole (kg/ha)

v       Poluarea aerului cu pulberi sedimentabile

v       Calitatea apei potabile

v       Suprafata forestiera afectata de uscare (%)

v       Cheltuieli pentru protectia mediului (mil. lei preturi curente)

v       Ponderea in total cheltuieli de protectie a mediului (%)

prevenirea si combaterea poluarii

protectia mediului natural