Societatile comerciale

SOCIETATILE COMERCIALE

. Notiunea si caracterele juridice ale societatii civile

In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare.

Din dispozitiile art. 1491, 1492 C.civ. rezulta ca societatea este un contract in temeiul caruia doua sau mai multe persoane (asociati) se inteleg sa puna in comun anumite bunuri pentru a desfasura impreuna o anumita activitate, in vederea realizarii unui profit si impartirii beneficiilor care vor rezulta.

Contractul de societate- actul constitutiv, are urmatoarele elemente esentiale care il deosebesc de alte contracte :

a) fiecare asociat se obliga sa puna in comun o valoare patrimoniala (aport);

b) asociatii se obliga sa desfasoare impreuna o activitate care constituie obiectul societatii;

c) toti asociatii participa la realizarea si impartirea beneficiilor.

Din definitia data rezulta caracterele juridice ale contractului de societate:

a) contractul este plurilateral, in sensul ca la incheierea sa participa doua sau mai multe persoane, fiecare asumandu-si anumite obligatii;

b contractul este cu titlu oneros; fiecare asociat urmareste realizarea unui folos patrimonial, adica obtinerea de beneficii;

c) contractul este comutativ; intinderea obligatiilor fiecarui asociat este cunoscuta in momentul incheierii contractului;

d) contractul este consensual, ceea ce inseamna ca se incheie prin simplul acord de vointa al partilor; forma scrisa este ceruta ad probationem.

Definitia societatii comerciale:

Societatea comerciala poate fi definita ca o grupare de persoane constituita pe baza unui contract de societate- act constitutiv si beneficiind de personalitatea juridica, in care asociatii se inteleg sa puna in comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comert, in scopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate

Elemente specifice ale contractului de societate(act constitutiv) care stau la baza societatii comerciale

Aporturile asociatilor

Sub aspect juridic, prin aport se intelege obligatia pe care si-o asuma fiecare asociat de a aduce in societate un anumit bun, o valoare patrimoniala. In limita aportului, asociatul devine debitor al societatii cu toate consecintele care decurg din aceasta calitate.

Obiectul aportului il poate constitui:

- aportul in numerar; are ca obiect o suma de bani pe care asociatul se obliga sa o transmita societatii;

- aportul in natura; are ca obiect anumite bunuri, care pot fi bunuri

mobile(cladiri, instalatii), bunuri mobile corporale (materiale, marfuri) sau incorporale (creante, fond de comert);

- aportul in industrie, care consta in munca sau activitatea pe care asociatul promite sa o efectueze in societate, avand in vedere competenta si calificarea sa.

Capitalul social si patrimoniul societatii

Prin capitalul social al unei societati comerciale se intelege expresia valorica a totalitatii aporturilor asociatilor care participa la constituirea societatii. Capitalul social mai este denumit si capital nominal.

Capitalul social are o dubla semnificatie: contabila si juridica. El constituie gajul general al creditorilor societatii. De aceea, este fix pe toata durata societatii.

Capitalul subscris reprezinta valoarea totala a aporturilor pentru care asociatii s-au obligat sa contribuie la constituirea societatii. Capitalul subscris coincide cu capitalul social.

Capitalul varsat este valoarea totala a aporturilor efectuate si care au intrat in patrimoniul societatii.

Capitalul social al societatii este divizat in anumite fractiuni, denumite diferit dupa forma juridica a societatii : parti de interes, parti sociale, actiuni.

Patrimoniul societatii, in lumina dreptului civil, il constituie totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica apartinand societatii. Intre capitalul social si patrimoniul societatii exista anumite deosebiri. Astfel, in timp ce capitalul social este expresia valorica a aportului asociatilor, patrimoniul societatii este o universalitate juridica, in care sunt cuprinse toate drepturile si obligatiile, precum si bunurile societatii.

Intentia asociatilor de a colabora in desfasurarea activitatilor comerciale    presupune intentia de colaborare voluntara a asociatilor, de a lucra in comun, suportand toate riscurile activitatii comerciale.

Participarea la activitatea societatii trebuie sa fie efectiva si interesata. Aceasta participare este diferita, in functie de forma juridica a societatii.

Realizarea si impartirea beneficiilor

Scopul societatii este acela de a realiza beneficii din activitatea comerciala desfasurata si de ale imparti intre asociati sub forma de dividende. Acest scop constituie criteriul de distinctie intre societatea comerciala si asociatie. In general, prin beneficiu se intelege un castig evaluabil in bani. Realizarea sau nerealizarea de beneficii poate fi stabilita numai la sfarsitul exercitiului financiar, prin intocmirea bilantului si a contului de profit si pierderi. Pentru a putea fi repartizate, beneficiile trebuie sa fie reale (art.37 din Legea nr.31/1990). Aceasta inseamna ca trebuie sa se fi inregistrat un excedent, adica o suma de bani care sa fie mai mare decat capitalul social, deoarece nu pot fi distribuite beneficii din capitalul social. Totodata, beneficiile trebuie sa fie utile, adica sa reprezinte beneficiile ramase dupa intregirea capitalului social, cand acesta s-a micsorat in cursul exercitiului financiar.

Criterii de impartire a beneficiilor

Potrivit legii, in contractul de societate trebuie sa se prevada "partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi" (art. 3) sau "modul de distribuire a beneficiilor" (art. 8). Toti asociatii trebuie sa primeasca beneficii si sa participe la suportarea pierderilor. Cum este si firesc, criteriul care este avut in vedere este contributia asociatilor la formarea capitalului social al societatii.

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

Formele societatii comerciale. Dizolvarea si lichidarea

Potrivit art. 2 din Legea nr. 31/1990, societatea comerciala imbraca una din

urmatoarele forme juridice:

a) societatea in nume colectiv este aceea societate ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor;

b) societatea in comandita simpla este societatea ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor

comanditati; asociatii comanditari raspund numai pana la concurenta aportului lor;

c) societatea pe actiuni este societatea al carui capital social este impartit in actiuni, iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social; actionarii raspund numai in limita aportului lor;

d) societatea in comandita pe actiuni este societatea al carui capital social este impartit in actiuni, iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati; asociatii comanditati raspund numai pana la concurenta aportului lor;

e) societatea cu raspundere limitata este societatea ale carui obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social; asociatii raspund numai in limita aportului lor.

Clasificarea societatilor comerciale:

Societati de persoane si societati de capitaluri

Societatile de persoane se constituie dintr-un numar mic de persoane, pe baza cunoasterii si increderii reciproce a calitatilor personale ale asociatilor. Fac parte din aceasta categorie : societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla.

Societatile de capitaluri se constituie dintr-un numar mare de asociati, impus de nevoile acoperirii capitalului social, fara sa prezinte interes calitatile personale ale asociatilor. Elementul esential il reprezinta cota de capital investita de asociat. Intra in aceasta categorie: societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni. Societatea cu raspundere limitata nu se incadreaza in nici una din aceste categorii. Aceasta forma de societate imprumuta unele caractere, atat de la societatile de persoane, cat si de la societatile de capitaluri.

Ca si in cazul societatilor de persoane, constituirea societatii cu raspundere limitata se bazeaza pe increderea si calitatile asociatilor. Acest fapt reclama limitarea numarului asociatilor (maximum 50 de asociati), precum si conditii restrictive privind transmiterea partilor sociale. In ce priveste raspunderea asociatilor pentru obligatiile societatii, asociatii raspund numai in limita aportului lor, ca si in cazul societatilor de capitaluri.

Societati in care asociatii au o raspundere nelimitata si societati in care asociatii au o raspundere limitata

Raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale este diferita in raport de forma juridica a societatii. In societatea in nume colectiv, asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii. In societatea pe actiuni si societatea cu raspundere limitata, asociatii raspund pana la concurenta aportului lor. In privinta societatii in comandita simpla sau pe actiuni raspunderea asociatilor este diferita: asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar, iar asociatii comanditari numai in limita aportului lor.

Societati cu parti de interes si societati pe actiuni

Dupa structura capitalului social si modul de impartire a acestuia, societatile comerciale se clasifica in doua categorii: societati in care capitalul social se divide in parti de interes si societati in care capitalul social se imparte in actiuni. Capitalul social se divide in parti de interes in cazul societatii in nume colectiv si societatii in comandita simpla, precum si cazul societatii cu raspundere limitata (parti sociale). Capitalul social este impartit in actiuni in cazul societatii pe actiuni si societatii in comandita pe actiuni.

Societati care emit titluri de valoare si societati care nu pot emite asemenea titluri

Societati care emit titluri de valoare pot fi societatea pe actiuni, societatea in comandita pe actiuni si societatea cu raspundere limitata. In cea de a doua categorie sunt cuprinse societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla. Titlurile de valoare au un element comun: ele materializeaza dreptul asociatilor asupra unei fractiuni din capitalul social. Intre aceste titluri de valoare exista o deosebire esentiala: actiunile fac parte din categoria titlurilor de valoare negociabile, iar certificatele de parti sociale nu sunt titluri negociabile, ci titluri de legitimare.

Societati cu capital romanesc si societati cu participare straina

Societatile cu capital romanesc sunt societatile in care asociatii sunt cetateni romani ori persoane juridice de nationalitate romana. Societatile cu capital strain sunt societatile care se constituie cu capital integral strain sau in asociere cu persoane fizice sau juridice romane.

Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale

Cazurile de dizolvare: sunt cele amintite - generale si speciale - iar in cazul capitalului social care se reduce sub minimul prevazut de lege nu se dizolva decat in 9 luni, daca acesta nu este reintregit. Pentru SRL cu asociat unic este si un caz special de dizolvare prevazut de articolul 14, legea 31/1990.

Dizolvare a  societatii comerciale

Dizolvarea este operatiunea prin care o societate comerciala dupa ce este divizata, 'intra in lichidare si transfera mai multor societati comerciale, totalitatea patrimoniului sau, in schimbul unei plati in numerar maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate'.

Prin deschiderea procedurii de lichidare si interdictia desfasurarii de operatii comerciale noi, societatea nu se desfiinteaza, ea isi continua existenta juridica, insa numai pentru operatii de lichidare, deschiderea procedurii de lichidare se face de administratori care au obligatia de a convoca Adunarea Generala pentru desemnarea lichidatorilor. In anumite cazuri, dizolvarea are loc fara lichidare prin fuziunea societatii comerciale. Interdictia unor operatiuni comerciale noi presupune ca administratorii nu mai pot intreprinde noi operatiuni.

Societatea se dizolva prin:

a)     trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;

b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;

c) declararea nulitatii societatii;

d) hotararea adunarii generale;

e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;

f) falimentul societatii;

g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

Societatea pe actiuni se dizolva:

a)     in cazul si in conditiile prevazute de art. 153[1] al Legii nr. 31/1990;

b)     cand capitalul social se reduce sub minimul legal;

c)      cand numarul actionarilor scade sub minimul legal.

Societatea in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se dizolva:

a)     in cazul si in conditiile prevazute de art. 153 (vezi nota 1) al Legii nr. 31/1990;

b)     cand capitalul social se reduce sub minimul legal

Societatile in nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.

Dispozitiile aliniatelor precedente se aplica si societatilor in comandita simpla sau in comandita pe actiuni, daca acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar.

Dizolvarea societatilor comerciale trebuie sa fie inscrisa in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei cu exceptia cazului trecerii timpului stabilit pentru durata societatii.

Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea are loc fara lichidare, in cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri prevazute de lege.

Din momentul dizolvarii, administratorii nu mai pot intreprinde noi operatiuni; in caz contrar, ei sunt personal si solidar raspunzatori pentru operatiunile pe care le-au intreprins.

Societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia.

Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei.

La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al registrului comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii, in cazurile in care:

a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;

b) societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului;

c) societatea si-a incetat activitatea sau nu are sediu social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut sau nu au domiciliu ori resedinta cunoscuta;

d) societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii.

Hotararea tribunalului, prin care s-a pronuntat dizolvarea se inregistreaza in registrul comertului, se comunica directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putand sa se indrepte impotriva societatii.

Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare, in termen de 30 de zile de la efectuarea publicitatii in conditiile legii.

Pe data ramanerii irevocabile a hotararii prin care s-a admis dizolvarea, societatea va fi radiata din oficiu din registrul comertului

Fuziunea si dizolvarea societatii, sunt procedee tehnico-juridice prin care se realizeaza restructurarea societatilor.

Fuziunea: se realizeaza printr-o concentrare a societatilor si are 2 forme:

Absorbtia: inseamna inglobarea de o societate a unei sau mai multor societati care isi inceteaza existenta - are efect extinctiv;

contopirea: presupune reunirea doua sau mai multe societati comerciale care isi inceteaza existenta si duce la constituirea alteia noi - efect extinctiv si creator

Divizarea: se realizeaza prin impartirea societatilor sau desprinderea unei parti din societate. Impartirea presupune divizarea totala si presupune ca intregul patrimoniu se imparte formand alte societati comerciale, iar societatea impartita isi inceteaza existenta.

Desprinderea - inseamna divizarea partiala adica separarea unei parti din patrimoniul unei societati care nu isi inceteaza existenta, continua sa isi desfasoare activitatea cu un patrimoniu mai mic - are numai efect creator. Pot fi implicate in fuziune sau divizare numai societatile nu si sucursalele si filialele.

specificitatea obligatiilor comerciale fata de cele civile:

Pretul: in dreptul comercial va fi potrivit articolului 40 codul comercial, cel din listele bursei din locul unde s-a incheiat contractul respectiv, al locului cel mai apropiat.

Locul executarii contractului: o obligatie comerciala se executa in locul prevazut in contract. Locul executarii poate rezulta si din natura operatiunilor sau din intentia partilor contractuale. Daca obligatia este o suma de bani, in dreptul comercial plata este portabila spre deosebire de dreptul civil unde plata este cherabila.

Dobanzile: in dreptul comercial, dobanzile curg din ziua in care devin exigibile, adica de la data scadentei. In dreptul civil dobanzile sunt datorate din ziua cererii de chemare in judecata, deci debitorul se afla de drept in intarziere ne mai fiind nevoi de o notificare. Conditia obligatiei este ca plata sa constea intr-o suma de bani lichida si exigibila.

Lichidarea societatii: operatiile ce fac obiectul lichidarii sunt realizate de persoane investite, si anume lichidatori. Bunurile societatii sunt transformate in bani pe calea licitatiei publice. Lichidarea presupune urmatoarele operatiuni:

- terminarea operatiunilor comerciale aflate in curs la data dizolvarii societatii;

- incasarea creantelor societatii;

- transformarea bunurilor societatii in bani;

- plata datoriilor societatii;

- impartirea activului net intre asociati.

principiile generale ale lichidarii societatii comerciale:

- personalitatea juridica subzista pentru nevoile lichidarii;

- lichidarea se face in interesul asociatilor - prin aceasta se deosebeste de procedura falimentului care este menita sa ocroteasca exclusiv interesele creditorilor;

- lichidarea poate fi ceruta numai de asociati cu excluderea creditorilor;

- lichidarea societatii este obligatorie, nu facultativa.

Efectele lichidarii :

- obiectul de activitate se restrange - activitatea societatii se limiteaza la realizarea operatiunilor comerciale aflate in derulare in momentul dizolvarii societatii;

- administratorii se inlocuiesc cu lichidatorii;

- administratorii predau gestiunea societatii catre lichidatori.

Statutul lichidatorilor: lichidatorul poate fi o persoana fizica sau juridica. Sunt numite prin hotararea adunarii asociatilor. In cazul SNC, SCS, SRL hotararea se ia in unanimitate daca actul constitutiv nu prevede altfel. Pentru SA si SCA hotararea trebuie sa se adopte cu majoritatea prevazuta de lege pentru modificarea actului constitutiv.

Natura juridica a functiei lichidatorilor: legea prevede ca lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii daca sunt mandatari ai societatii. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor. Pentru societatea unde nu exista cenzori controlul apartine asociatilor.

Puterea lichidatorilor: ei trebuie sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare, sa incaseze creantele societatii. Sunt indreptatiti sa vanda prin licitatie publica bunurile mobile si imobile apartinand societatii (bunurile se vand singular).

Pot sa contracteze obligatii si pot sa faca imprumuturi neipotecare si orice act necesar lichidarii. Lichidarea patrimoniului: presupune incasarea activului si plata pasivului; prin lichidare activul se transforma din bunurile societatii in bani pe calea licitatiei publice. Fiecare bun trebuie evaluat in mod individual, lichidatorul trebuie sa incaseze creantele de la debitori la scadenta. Plata pasivului societatii presupune plata datoriilor societatii catre creditori. Plata se face cu banii rezultati din lichidarea activului societatii. In ce priveste SRL cu unic asociat dizolvarea ei nu duce la lichidarea partilor sociale. Dizolvarea acestei societati atrage transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic.