I.1.1.           Notiune

In cazul in care exista indoieli cu privire la solvabilitatea patrimoniului succesoral (acoperirea pasivului de activul succesoral) mostenitorii au posibilitatea acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar, punind la adapost patrimoniul propriu de urmarirea creditorilor succesiunii prin separatia celor doua patrimonii. In mod simetric, legea acorda posibilitatea separatiei de patrimonii fiecarui creditor al succesiunii, in cazul in care succesiunea solvabila este culeasa de unul sau mai multi mostenitori insolvabili. Pentru a nu veni in concurs cu creditorii personali ai mostenitorilor insolvabili, oricare creditor al mostenirii poate impiedica confuziunea dintre cele doua patrimonii prin separarea lor, pastrind intact patrimoniul succesoral gajului sau general.

Separatia de patrimonii este un privilegiu, un beneficiu individual care poate fi invocat de oricare creditor al mostenirii, inclusiv creditorul-legatar, in virtutea caruia creditorul separatist are dreptul sa fie platit din valoarea bunurilor succesorale, cu preferinta fata de creditorii personali ai mostenitorului (art. 781 Cod civil).

I.1.2.           Conditii

Exercitarea privilegiului separatiei de patrimonii este conditionata de calitatea de creditor al mostenirii, fie ca este vorba de o datorie propriu-zisa a defunctului, fie de o sarcina succesorala nascuta la deschiderea mostenirii sau ulterior in persoana mostenitorilor. Creditorii personali ai mostenitorilor nu pot cere separatia patrimoniilor (art. 875 Cod civil), chiar daca ar avea interes in acest sens, intrucit mostenirea se dovedeste a fi insolvabila.

Nici legatarii universali sau cu titlu universal nu pot invoca acest privilegiu deoarece in raport cu pasivul mostenirii ei au calitatea de debitori, iar nu aceea de creditori. In schimb, legatarii cu titlu particular ai unei creante (vizati de art. 1743 Cod civil) pot invoca beneficiul separatiei de patrimonii, in calitate de creditori fata de succesiune. Dar daca legatul particular are ca obiect un drept real asupra unui lucru individual determinat, legatarul devine titular al dreptului in cauza, protejat ca atare, deci nu poate invoca privilegiul separatiei de patrimonii, neavind calitatea de creditor.

Creditorul poate invoca privilegiul indiferent ca devolutiunea mostenirii este legala sau testamentara, creanta este chirografara sau cu garantii reale ori personale si chiar daca nu este exigibila, deoarece separatia de patrimonii are caracterul unei masuri de conservare, iar nu de executare.

Pentru exercitarea privilegiului nu se cere respectarea unei forme speciale; el poate fi invocat, chiar si in privinta imobilelor, nu numai in cadrul actiunii intentate impotriva mostenitorului, dar si pe cale incidenta. Orice act din care rezulta intentia (initiativa) de a invoca privilegiul este de natura sa confere preferinta creditorului succesiunii fata de creditorii personali ai mostenitorului. Numai in caz de acceptare a mostenirii sub beneficiu de inventar, separatia de patrimonii profita (si) creditorilor succesorali fara invocarea privilegiului, chiar daca beneficiul de inventar ar fi incetat prin renuntare sau prin decadere.

Deci pentru invocarea privilegiului nu sint prevazute forme speciale, in privinta imobilelor privilegiul - pentru a fi opozabil fata de terti in materie de publicitate imobiliara - trebuie sa fie conservat prin inscrierea potrivit regulilor de publicitate imobiliara (art. 1743 Cod civil; art. 21 lit. C si art. 61 din Legea nr. 7/1996). Inscrierea devine opozabila fata de terti si va avea rangul determinat de data inregistrarii cererii (art. 27 din Legea nr. 7/1996).

I.1.3.           Caracterul individual al privilegiului

Spre deosebire de separatio bonorum din dreptul roman - care avea caracter colectiv si general (profita tuturor creditorilor mostenirii impotriva tuturor creditorilor succesorilor si viza intregul patrimoniu succesoral) - privilegiul separatiei de patrimonii are caracter individual in privinta persoanelor si in privinta bunurilor:

profita numai creditorului (legatarului-creditor) solicitant si produce efecte impotriva creditorilor mostenitorului fata de care s‑a invocat (daca nu s‑a invocat fata de toti creditorii);

se intinde asupra bunurilor succesorale privitor la care a fost invocat, inclusiv fructele produse de aceste bunuri ori pretul rezultat din vinzarea lor; dar poate fi invocat si cu privire la integralitatea bunurilor succesorale.

I.1.4.           Efecte

Ca efect al privilegiului, creditorul (inclusiv legatarul-creditor) separatist are dreptul de a fi platit cu preferinta fata de creditorii personali ai mostenitorului din pretul bunurilor succesorale cu privire la care a fost invocat. Creditorii personali vor putea urmari aceste bunuri numai dupa satisfacerea creantelor creditorului separatist. In schimb, privilegiul nu modifica raporturile dintre creditorii succesorali, chiar daca numai unul (unii) a cerut separatia de patrimonii; preferinta opereaza numai fata de creditorii mostenitorului, nu si fata de creditorii succesiunii care n‑au invocat beneficiul. In raporturile dintre ei, creantele vor fi satisfacute potrivit dreptului comun (dupa cum sint creditori chirografari sau cu garantii reale), iar creanta legatarului-creditor separatist va fi platita dupa satisfacerea creditorilor succesorali.

In masura in care creantele creditorilor separatisti nu au putut fi satisfacute din pretul bunurilor obiect al privilegiului, ei vor putea urmari, potrivit dreptului comun, patrimoniul personal al mostenitorilor, asa cum pasivul succesoral a fost divizat intre ei.

I.1.5.           Stingerea privilegiului

Renuntarea creditorului separatist la privilegiu atrage stingerea lui. Intrucit renuntarea la un drept nu se prezuma, ea trebuie sa fie neindoielnica

In privinta bunurilor mobile, privilegiul nu poate fi invocat daca, si in masura in care, au fost instrainate sau a operat o fuziune de fapt cu bunurile mostenitorului, intrucit creditorii nu au luat masuri de conservare. Iar dupa 3 ani de la deschiderea succesiunii privilegiul se stinge prin prescriptie (art. 783 Cod civil).

In privinta imobilelor, privilegiul este imprescriptibil si opozabil tertilor dobinditori (drept de urmarire), cu conditia si potrivit regulilor conservarii privilegiului prin publicitatea imobiliara (art. 783 coroborat cu art. 1743 Cod civil).

Spre deosebire de drepturile succesorale care se dobindesc de catre toti mostenitorii de la data deschiderii mostenirii, in privinta dobindirii exercitiului acestor drepturi, numita posesiunea mostenirii - intr‑o acceptiune speciala a notiunii, independenta de stapinirea de fapt a bunurilor succesorale - legea distinge intre doua categorii de mostenitori (indiferent ca sint mostenitori legali sau testamentari, rezervatari sau nerezervatari, universali sau cu titlu universal ori cu titlu particular):

Document online: Contract de inchiriere - obiectul contractului Document online: Contractul individual de munca cu timp partial - MUNCA LA DOMICILIU

mostenitori care au posesiunea de drept a mostenirii, numiti mostenitori sezinari (art. 653 al. 1 Cod civil);

ceilalti mostenitori care nu au sezina si, in consecinta, trebuie sa ceara trimiterea in posesiune (art. 653 al. 2 - mostenitorii legali nesezinari; art. 889 si 891 - legatarii universali; art. 895 - legatarii cu titlu universal), respectiv executarea (predarea) legatului (art. 899 Cod civil - legatarii cu titlu particular).

II.1.           Dobindirea de drept a posesiunii mostenirii de catre mostenitorii sezinari

II.1.1.         Notiunea de sezina

Sezina este un beneficiu al legii in virtutea caruia anumiti mostenitori "au de drept posesiunea succesiunii din momentul mortii defunctului" (art. 653 al. 1 Cod civil). Notiunea de posesiune are insa in aceasta materie un inteles special: nu presupune neaparat stapinirea materiala a bunurilor din mostenire (corpus) si nici intentia de a stapini acele bunuri pentru sine (animus), in sensul art. 1846 si urm. Cod civil, putind avea ca obiect si bunuri dobindite prin mostenire de altul.  Posesiunea de drept a mostenirii, desemnata prin notiunea de sezina, este independenta de elementele constitutive ale posesiunii; mostenitorul sezinar are aceasta calitate chiar daca, in fapt, nu stapineste bunurile succesorale, ele fiind posedate de persoane care nu au calitatea de mostenitor sezinar sau nici nu sint mostenitori.

In esenta, sezina confera mostenitorului in cauza posibilitatea juridica de a intra in stapinirea bunurilor succesorale si de a exercita drepturile si actiunile dobindite de la defunct sau intrate in mostenire ulterior (de exemplu dreptul la fructe), fara a fi necesara atestarea prealabila a calitatii de mostenitor pe cale notariala sau judecatoreasca.

II.1.2.         Mostenitorii sezinari

In sistemul - prea restrictiv - al Codului civil, numai descendentii si ascendentii defunctului sint mostenitori sezinari (art. 653 al. 1), deci numai rudele in linie dreapta, indiferent de gradul de rudenie sau de clasa de mostenitori legali din care fac parte si indiferent ca sint sau nu mostenitori rezervatari. Astfel, ascendentii ordinari sint mostenitori sezinari, desi fac parte din clasa a III‑a de mostenitori legali si nu sint rezervatari. In schimb, rudele colaterale si sotul supravietuitor nu sint mostenitori sezinari, desi colaterialii privilegiati fac parte dintr‑o clasa mai apropiata (a II‑a), iar sotul supravietuitor (care vine la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali) este mostenitor rezervatar.

Calitatea de sezinar a rudelor in linie dreapta este conditionata de vocatia lor concreta la mostenire: cine nu mosteneste nu poate avea calitatea de mostenitor sezinar. Astfel, cine este inlaturat de la mostenire prin prezenta altor mostenitor dintr‑o clasa mai apropiata sau de un grad mai apropiat ori din cauza renuntarii la mostenire sau a nedemnitatii nu poate avea calitatea de mostenitor sezinar. In acest sens se spune ca sezina are un caracter individual (nu apartine colectiv tuturor rudelor in linie dreapta) si succesiv (se dobindeste, daca este cazul, cu efect retroactiv de la data deschiderii mostenirii, de catre mostenitorul subsecvent).

Mostenitorul rezervatar exheredat pastreaza calitatea de mostenitor sezinar deoarece culege rezerva in calitate de mostenitor (legal). In plus, regulile referitoare la sezina sint imperative si nu pot fi modificate prin vointa celui care lasa mostenirea. Testatorul nu poate inlatura sau atribui sezina ori modifica efectele ei dupa vointa sa. El poate dispune numai in cazurile si in limitele prevazute de lege. De exemplu el poate conferi executorului testamentar sezina temporara asupra bunurilor mobile din mostenire (art. 911 Cod civil). Iar prin exheredarea mostenitorilor care nu sint rezervatari (ascendenti ordinari), permisa de lege, se inlatura - indirect - si calitatea lor de sezinari. Se mai admite ca mostenitorul sezinar poate renunta la invocarea acestei calitati (fara a renunta la mostenire); fiind un beneficiu al legii, titularul lui poate renunta la sezina.

II.1.3.         Efectele sezinei

Posesiunea de drept a mostenirii produce urmatoarele efecte:

Mostenitorul sezinar poate intra in stapinirea de fapt si administrarea tuturor bunurilor succesorale, mobile sau imobile, fara indeplinirea vreunei formalitati prealabile. Practic, mostenitorul sezinar are dreptul sa stapineasca si sa administreze patrimoniul succesoral inainte de obtinerea certificatului de mostenitor. Numai daca s‑au luat masuri speciale de conservare a unor bunuri mobile potrivit legii (art. 72-74 din Legea nr. 36/1995), mostenitorul sezinar va fi impiedicat sa exercite in fapt stapinirea bunurilor in cauza. Iar in cazul sumelor de bani depuse la CEC si pentru care titularul libretului (defunctul) nu a prevazut clauza testamentara, mostenitorii - fie si sezinari - pentru a putea dispune de sumele aflate in cont, trebuie sa dovedeasca drepturile succesorale, de regula, cu certificatul de mostenitor eliberat de notarul public in cadrul procedurii succesorale notariale sau dupa solutionarea neintelegerilor pe cale judecatoreasca printr‑o hotarire definitiva si irevocabila (art. 83 din Legea nr. 36/1995). Tot astfel, in cazul depunerilor banesti in lei sau valuta la alte unitati bancare sau a pastrarii de bunuri mobiliare in casete de siguranta bancare inchiriate potrivit art. 8 din Legea bancara nr. 58/1998.

Sezina recunoscuta mostenitorului nu anihileaza drepturile celui care stapineste pentru sine, in fapt, bunurile succesorale si care, in aceasta calitate, este aparat impotriva unor fapte materiale de deposedare. Daca bunurile succesorale se gasesc in posesiunea unei alte persoane, mostenitorii sezinari nu o pot obtine decit pe caile ordinare ale actiunii petitorii sau posesorii.

Mostenitorul sezinar poate exercita drepturile si actiunile patrimoniale dobindite prin mostenire - inclusiv actiunile posesorii, chiar daca nu a exercitat in fapt posesiunea imobilului - si poate fi urmarit de creditorii mostenirii ca pirit (cu rezerva termenului de 3 luni si 40 de zile pentru inventar si pentru deliberare, in care nu poate fi condamnat la plata) fara atestarea prealabila a calitatii de posesor.

Intrucit creantele din activul succesoral si pasivul succesoral se divid de drept intre mostenitorii universali si cu titlu universal de la data deschiderii mostenirii, proportional cu partea ereditara, fiecare mostenitor sezinar poate actiona si poate fi actionat numai pentru partea ce‑i revine din creanta, respectiv din datorii sau sarcini. Sezina nu inlatura diviziunea de drept a raporturilor obligationale.

II.2.           Dobindirea posesiunii mostenirii de catre mostenitorii nesezinari

In dreptul nostru numai rudele in linie directa ale defunctului au de drept posesiunea mostenirii (sezina), deci nu au nevoie in acest scop de atestarea calitatii lor de mostenitori de catre organele abilitate de lege. In schimb, ceilalti mostenitori legali, precum si mostenitorii testamentari, inclusiv statul gratificat prin testament, pot intra in stapinirea bunurilor succesorale si pot exercita drepturile si actiunile succesorale numai dupa incuviintarea intrarii lor in posesiune, ceea ce se face, de regula, prin eliberarea certificatului de mostenitor de catre notarul public, dupa solutionarea neintelegerilor pe cale judecatoreasca, daca este cazul.

In privinta dobindirii posesiunii mostenirii, Codul civil face unele diferentieri dupa cum este vorba de mostenitori legali nesezinari, de legatari universali sau cu titlu universal ori legatari cu titlu particular.

In analiza acestor probleme trebuie sa se tina seama si de dispozitiile Legii nr. 36/1995 privind activitatea notariala.

II.2.1.         Intrarea in posesiune a mostenitorilor legali nesezinari

Potrivit art. 653 al. 2 Cod civil, mostenitorii legali nesezinari (rudele colaterale si sotul supravietuitor al defunctului) "intra in posesiunea succesiunii cu permisiunea justitiei". In prezent, intrarea in posesiunea mostenirii se realizeaza pe calea procedurii succesorale notariale (necontencioase), prin eliberarea certificatului de msotenitor de catre notarul public sesizat din circumscriptia teritoriala a judecatoriei de la locul deschiderii mostenirii. Numai daca se ivesc neintelegeri intre persoanele interesate procedura notariala se suspenda si certificatul de mostenitor se elibereaza dupa solutionarea neintelegerilor pe cale judecatoreasca, in baza hotaririi ramasa definitiva si irevocabila

Pina la trimiterea in posesiunea mostenirii prin eliberarea certificatului de mostenitor, mostenitorul nesezinar nu poate exercita actiunile dobindite prin mostenire, respectiv nu poate fi urmarit in calitate de mostenitor si nici administra patrimoniul succesoral. Insa trimiterea in posesiune nu afecteaza dobindirea drepturilor, care opereaza in virtutea legii din momentul deschiderii succesiunii, chiar si in cazul mostenirii testamentare. Deci mostenitorul nesezinar poate sa instraineze bunurile mostenite inainte de a fi pus in posesiune, deoarece exercita un drept al sau propriu si poate cere notarului public luarea masurilor de conservare a bunurilor succesorale

Trimiterea in posesiune produce aceleasi efecte ca si sezina legala si opereaza retroactiv pina in ziua deschiderii mostenirii, mostenitorul insezinat avind dreptul si la fructele bunurilor mostenite de la aceasta data. Numai in cazul legatelor legea prevede dobindirea fructelor de la o data ulterioara.

II.2.2.         Dobindirea posesiunii mostenirii de catre legatarul universal

Potrivit art. 889 Cod civil, legatarul universal va putea cere punerea in posesiune de la mostenitorii rezervatari, din momentul deschiderii mostenirii daca ei sint mostenitori sezinari (descendenti si ascendenti privilegiati) si dupa insezinare in cazul sotului supravietuitor (care este mostenitor rezervatar, dar nu este sezinar). Iar daca testatorul nu are mostenitori rezervatari, legatarul universal va cere punerea in posesiune prin justitie (art. 891 Cod civil).

In lumina Legii nr. 36/1995, intrarea in posesiunea mostenirii de catre legatarul universal se realizeaza si produce efecte, ca si in cazul mostenitorilor legali nesezinari, prin eliberarea certificatului de mostenitor de catre notarul public (dupa solutionarea neintelegerilor de catre instanta, daca este cazul), in toate cazurile in care mostenitorii legali nu au consimtit de buna voie la stapinirea succesiunii de catre legatarul universal.

In cadrul procedurii succesorale notariale, daca legatarul universal a fost insitituit printr‑un testament autentic, se citeaza numai legatarul. Daca testamentul este olograf sau mistic, se citeaza si mostenitorii legali rezervatari. Evident, necitarea mostenitorilor legali nerezervatari in cazul testamentului autentic nu anihileaza dreptul lor de a ataca, potrivit legii, cu actiune in justitie testamentul.

Spre deosebire de mostenitorii legali nerezervatari, legatarul universal are dreptul la fructele bunurilor succesorale numai din ziua in care a cerut punerea sa in posesiune sau din ziua in care a exercitat posesiunea mostenirii cu consimtamintul mostenitorilor legali (art. 890 Cod civil). Totusi, legatarul universal are dreptul la fructe de la deschiderea mostenirii daca nu exista mostenitori, caci fructele nu pot fi atribuite mostenitorilor legali nerezervatari care, prin insituirea legatului universal, au fost exheredati. Tot astfel, daca nu exista mostenitori legali, chiar daca legatarul nu a exercitat posesiunea mostenirii de la deschiderea mostenirii.

Posesiunea mostenirii urmeaza sa fie dobindita de catre legatarul universal potrivit regulilor aratate chiar daca el ar avea calitatea de mostenitor legal sezinar El invocind calitatea de mostenitor testamentar - pentru a dobindi mai mult decit cota sa de mostenitor legal - aceasta calitate urmeaza sa fie atestata, daca nu a fost recunoscuta de buna voie, pe cale notariala sau judecatoreasca.

II.2.3.         Dobindirea posesiunii de catre legatarul cu titlu universal

Potrivit art. 895 Cod civil, legatarul cu titlu universal va putea cere punerea in posesiune de la erezii rezervatari, in lipsa acestora de la legatarul universal, iar daca nu exista nici legatar universal de la mostenitorii legali nerezervatari.

Practic, daca intrarea in posesiunea fractiunii din mostenire nu se realizeaza prin buna invoiala, legatarul cu titlu universal va intra in posesiune pe baza certificatului de mostenitor eliberat de catre notarul public (dupa solutionarea neintelegerilor de catre instanta, daca este cazul), in conditiile prevazute de lege pentru legatarul universal. Legatarul cu titlu universal are dreptul la fructele bunurilor succesorale - ca si legatarul universal - numai din ziua in care a cerut, in conditiile legii, punerea in posesiune sau din ziua in care a intrat in posesiune prin buna invoiala (art. 898 Cod civil).

II.2.4.         Executarea (predarea) legatului cu titlu particular

Potrivit art. 899 al. 2 Cod civil, legatarul singular intra in posesiunea lucrului legat din ziua in care a cerut prin justitie sau i s‑a incuviintat de buna voie predarea legatului. In aplicarea acestei dispozitii trebuie avuta in vedere natura dreptului care formeaza obiectul legatului.

Astfel, de exemplu, daca legatul are ca obiect liberarea legatarului de o datorie catre defunct (legatum liberationis) nu se pun probleme de executare a legatului, deoarece datoria se stinge de la data deschiderii mostenirii. In cazul sumelor de bani depuse la CEC si pentru care legatarul a fost desemnat prin clauza testamentara, el va putea cere eliberarea sumelor aflate in cont, pe baza clauzei, din momentul deschiderii mostenirii.

Daca legatul are ca obiect un drept real asupra unui lucru individual determinat, legatarul poate valorifica dreptul dobindit din momentul deschiderii mostenirii (art. 899 al. 1 Cod civil) - impotriva detinatorului bunului - printr‑o actiune reala in revendicare, daca dreptul dobindit este cel de proprietate, sau prin actiunea confesorie, in cazul unui alt drept real.

Daca legatul are ca obiect un drept de creanta, legatarul poate obtine executarea legatului printr‑o actiune personala intemeiata pe testament (ex testamento), intentata impotriva mostenitorilor universali sau cu titlu universal (intre care datoria se divide, de regula, proportional cu partile ereditare) sau, in mod exceptional, impotriva legatarului cu titlu particular insarcinat de testator cu plata legatului ori impotriva tertului debitor, daca legatul are ca obiect creanta testatorului impotriva acestuia (legatum nominis).

Legatarul cu titlu particular are dreptul la fructele bunului legat, de regula, din ziua cererii de executare a legatului sau din ziua in care i s‑a predat de buna voie , iar in mod exceptional de la data deschiderii testamentului daca testatorul a dispus astfel in mod expres sau daca legatul are ca obiect o renta viagera ori o pensie alimentara

In toate cazurile - desi legatarul cu titlu particular nu raspunde de pasivul mostenirii- executarea legatului este conditionata de achitarea prealabila a datoriilor succesorale, fie si chirografare, potrivit principiului nemo liberalis nisi liberatus, creditorii succesiunii avind preferinta fata de legatarul cu titlu particular. Mostenitorii rezervatari pot cere reductiunea liberalitatii daca este excesiva, depasind limitele cotitatii disponibile.

Legatarul cu titlu particular poate valorifica drepturile succesorale in cadrul procedurii succesorale notariale, obtinind certificatul de mostenitor (legatar) ca dovada a calitatii de legatar pe care notarul o constata in temeiul testamentului care indeplineste conditiile legale de forma, nu contine dispozitii contrare legii si nu aduce atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari sau exista acordul acestora. Legea nr. 36/1995 precizeaza expres ca, in aceste conditii, "notarul public va putea stabili drepturile legatarului particular asupra bunurilor determinate prin testament", putind proceda, cu acordul mostenitorilor, si la reducerea liberalitatilor, pina la limitele prevazute de lege (art. 82).