a) Romania
este un stat de drept se arata in
Constitutie. Statul de drept, ca teorie si realitate, s-a impus mult
mai tarziu in istoria societatii, in principiu ,atunci
cand s-a considerat ca si autoritatile
publice, guvernantii trebuie sa se supuna unor reguli juridice. Este
evident ca statul de drept a aparut ca o replica
data statului despotic.
Juristii clasifica statele in: statul
de drept, in care guvernantii sunt supusi regulilor juridice
si statul despotic in care
guvernantii sunt scutiti de a respecta regulile juridice. Si astazi,
sau poate astazi mai mult ca oricand, sunt de actualitate cuvintele inegalabilului
Leon Duguit, cuvinte ce trebuie mentionate in
integralitatea lor 'Statul, facand
legea, este obligat sa o respecte, atat timp cat ea exista. El o poate modifica
sau abroga; dar atata timp cat ea exista, el nu poate face un
act contrar, un act administrativ sau jurisdictional decat in limitele
fixate prin aceasta lege si astfel statul este un stat de drept. Statul,
in virtutea aceleiasi idei este
justitiabilul propriilor sale tribunale. El poate fi parte intr-un proces;
el poate fi condamnat de proprii sai judecatori, si este
tinut ca un singur particular de a executa sentinta prezentata
impotriva sa.' Ca orice concept juridic si cel
de 'stat de drept' a cunoscut amplificari si perfectionari.
Facandu-se cuvenitele diferentieri dintre statul legiuitor, statul
administrator si statul judecator, trebuie sa retinem ca statul de
drept nu se confrunda cu principiul legalitatii, el este
mai mult decat atat. Statul de drept ramane o simpla teorie daca nu este constituit dintr-un sistem de garantii (inclusiv
juridice) care sa asigure reala incadrarea a autoritatilor publice in
coordonatele dreptului. Statul
de drept trebuie efectiv sa se
autolimiteze prin drept, in toate cele trei ipostaze in care, asa cum
am vazut poate apare. Chiar daca se poate discuta mult incadrarea
statului legiuitor (autoritatile legislative), in aceste coordonate,
solutiile corecte, teoretice si practice, pot fi gasite prin luarea
in consideratie a mijloacelor de exercitare a suveranitatii
nationale si a suprematiei constitutiei. Ca atare
statul de drept are un continut complex si
in acest sens se considera ca suntem in prezenta unui stat de drept acolo unde: domnia
dreptului este evidenta; continutul acestui drept valorifica la
dimensiunile lor reale drepturile
si libertatile cetatenesti; se realizeaza echilibrul, colaborarea si controlul
reciproc al puterilor publice (autoritatilor publice); se realizeaza accesul liber la justitie.
b) Romania
este un stat
democratic. Democratia poate fi examinata din multe
unghiuri si de aici multitudinea de definitii, explicatii.
Caracterul democratic al statului trebuie sa le inmanucheze
pe toate. Caracterul democratic al statului inseamna
ca autoritatile publice se
intemeiaza pe vointa poporului, exprimata
prin alegeri libere si corecte. De asemenea,
implica proclamarea si garantarea
libertatilor publice. Totodata democratia implica: un sistem pluralist, responsabilitatea
guvernantilor, obligatia
lor de a se conforma legilor,
exercitarea impartiala a
justitiei de catre judecatorii
independenti si inamovibili. Democratia are ca fundament
respectarea fiintei umane si a statului de drept. Caracterul
democratic al statului si statul de drept se implica si se impun
reciproc. Aceste trasaturi se pot regasi acolo unde echilibrul puterilor
este realizat, unde suprematia constitutiei
este asigurata. Pentru ca, in fond, democratia poate fi definita si ca domnia dreptului legitim.
c) Romania
este un stat social. Acest caracter
rezulta atat din natura statului cat si mai ales din functiile sale.
Statul modern poate si trebuie sa imprime tuturor actiunilor
economice , politice, culturale, un continut social, fundamentat pe valori
etice si umane care sa creeze terenul fertil exprimarii reale a
personalitatii cetatenilor, a drepturilor si libertatilor
lor, a sanselor lor egale. Statul
social nu poate fi un simplu partener de afaceri, un
simplu observator, ci un participant care trebuie sa intervina, trebuie sa aiba
initiativa si mai ales sa ia masuri care sa asigure realizarea
binelului comun. El trebuie sa protejeze
pe cel slab, dezavantajat de destin si de sansa, trebuie sa sprijine
sectoare economice aflate in criza dar care sunt indispensabile promovarii unui
trai civilizat, trebuie sa asigure functionarea unor servicii publice de
protectie si interventie sociala. Intelegerea
caracterului social al statului ne permite explicarea sensului si
dimensiunilor unor prevederi constitutionale, precum cele din: art. 32
privind garantarea dreptului la invatatura: art. 33 privind obligatia
statului de a lua masuri pentru asigurarea igienei si sanatatii
publice: art. 38 privind protectia sociala a muncii;
art. 43 privind obligatia statului de a lua
masurile necesare asigurarii unui nivel de trai decent cetatenilor; art.
45 privind protectia copiilor si tinerilor si
art. 46 privind protectia persoanelor
handicapate.
