Reguli speciale aplicabile diferitelor categorii de mostenitori legali

Precizari prealabile

Transmisiunea succesorala este edificata pe principiul traditional al legaturii de sange, care exista intre membrii aceleiasi familii. Adoptarea acestui sistem are ca ratiune prezumtiva afectiune a celui care lasa mostenirea fata de rudele sale cele mai apropiate.

Desi, legea stabileste cercul mostenitorilor legali, acestia nu pot culege toti, impreuna, bunurile care alcatuiesc patrimoniul succesoral, deoarece, daca s-ar proceda astfel, s-ar ajunge la o fractionare excesiva a acestui patrimoniu. De aceea, in scopul inlaturarii unor asemenea inconveniente,

legiuitorul a instituit criteriul clasei de mostenitori.

Dreptul de mostenire al rudelor defunctului

Clasa I de mostenitori legali (descendentii defunctului)

A.Notiune

In conformitate cu art.669 Cod civil "copiii sau descendentii lor succed tatalui, mamei, mosilor, moaselor si oricarui alt ascendent, fara deosebire de sex si chiar de ar fi nascuti din deosebite casatorii". Astfel, plecand de la principiul de egalitate, care guverneaza relatiile intre membrii aceleiasi familii, legiuitorul roman, prezumand acelasi rang de afectiune parinteasca fata de copii, cheama toti copiii, precum si descendentii lor, la mostenire. Potrivit art.669 din Codul civil, prin descendenti intelegem copiii celui care lasa mostenirea, precum si descendentii lui in linie dreapta la infinit, fara deosebire de sex si indiferent daca sunt din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite .

Astfel, din categoria descendentilor, fac parte:

-copiii din casatorie a celui care lasa mostenirea, precum si descendentii acestora. Constatarea nulitatii casatoriei nu va produce efecte asupra copiilor, rezultati dintr-o astfel de casatorie, acestia pastrandu-si drepturile care revin copiilor din casatorie, chiar daca ambii soti au fost de rea-credinta la incheierea acesteia;

-copii celui care lasa mostenirea sau descendentii lui din afara casatoriei, cu singura conditie ca filiatia sa fie stabilita potrivit legii. Astfel, art.63 al Codului familiei dispune "copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca are, fata de parinte si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si situatia legala a unui copil din casatorie". Asadar, principiul este, in aceasta privinta, asimilarea copilului din afara casatoriei cu cel din casatorie. Altfel spus, copilul din afara casatoriei care si-a stabilit filiatia, are aceeasi situatie legala ca si copilul din casatorie, atat fata de parinte, cat si fata de rudele acestuia ;

-copii adoptati. Adoptia este actul juridic in temeiul caruia se stabilesc raporturi de rudenie, pe de o parte, intre adoptat si descendentii sai si adoptator si rudele acestuia, pe de alta parte, asemanatoare acelora care exista in cazul rudeniei firesti . Raporturile dintre adoptator si adoptat sunt asemanatoare acelora existente intre parinti si copii, adica adoptatul si descendentii sai, dobandesc, prin efectul adoptiei, aceleasi drepturi pe care le are copilul din casatorie fata de parinti sai. In trecut Codul familiei reglementa doua feluri de adoptie si anume:

a)adoptia cu efecte restranse, in temeiul careia adoptatul si descendentii sai deveneau rude cu adoptatorul, pastrandu-se totodata legaturile de rudenie cu rudele lor firesti;

b)adoptia cu efecte depline in temeiul careia adoptatul si descendentii sai, deveneau rude cu adoptatorul si cu rudele acestuia, incetand totodata, legaturile de rudenie dintre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii firesti ai adoptatului si rudele acestora, pe de alta parte.

In prezent, dispozitiile Capitolului III din titlul II al Codului familiei si ale Legii nr.11/1990 privind incuviintarea adoptiei au fost abrogate prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului cu privire la adoptie nr.25 din 12 iunie 1997, care nu opereaza pentru trecut si reglementeaza numai adoptia cu efecte depline.

In cele ce urmeaza, tinand cont de raporturile (generate de efectul adoptiei) care se stabilesc intre persoana care lasa mostenirea si adoptat, ne vom referi la vocatia succesorala a adoptatilor.

1.In situatia in care defunctul este si adoptatorul, felul adoptiei este irelevant deoarece, atat in cazul adoptiei cu efecte depline cat si in cazul adoptiei cu efecte restranse, adoptatul si descendentii acestuia pot veni la mostenirea lasata de adoptator.

Deosebirea intre cele doua feluri de adoptie se va manifesta numai in ce priveste raporturile adoptatului si descendentilor sai cu rudele lor firesti. Astfel, in cazul adoptiei cu efecte depline, legaturile de rudenie intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii firesti si rudele acestora, pe de alta parte, inceteaza si, deci, adoptatul si descendentii sai nu vor mai avea vocatie succesorala fata de ascendentii firesti, In cazul adoptiei cu efect restranse, deoarece se mentin legaturile de rudenie cu familia fireasca, adoptatul si descendentii sai vor avea vocatie succesorala, in calitate de descendenti, fata de ascendentii firesti .

2.In situatia in care adoptia a fost consimtita nu de catre defunct, ci de copilul lui ori alt descendent al sau, deosebim doua ipoteze:

-in cazul adoptiei cu efecte depline, adoptatul si descendentii sai vor avea vocatie succesorala la mostenirea lasata de defunct, deoarece ei devin rude nu numai cu adoptatorul, dar si cu rudele acestuia, intre care ascendentul adoptatorului care lasa mostenirea;

-in cazul adoptiei cu efecte restranse, adoptatul si descendentii sai nu vor avea vocatie la mostenirea lasata de ascendentul adoptatorului, deoarece o astfel de adoptie nu creeaza legaturi de rudenie cu rudele adoptatorului, printre care ascendentul lui, care lasa mostenirea.

B.Drepturile la mostenire ale descendentilor

In ceea ce priveste intinderea drepturilor succesorale ale descendentilor, deosebim doua ipoteze:

1.Daca descendentii vin singuri la mostenire, in nume propriu, cota-parte de mostenire ce se cuvine fiecaruia se stabileste in mod egal, in functie de numarul lor (pe capete).

In schimb, daca descendentii vin la mostenire prin reprezentare, impartirea se va efectua pe tulpini si subtulpini, principiul egalitatii aplicandu-se numai intre ramurile din aceeasi tulpina.

In legatura cu art.669 Cod civil, norma care determina intinderea drepturilor succesorale a descendentilor, se impune o precizare. Astfel, articolul de mai sus prevede: " . Ei (descendentii) succed in parti egale cand se gasesc toti in gradul dintai si sunt chemati dupa propriul lor drept; ei succed pe tulpini cand sunt chemati toti sau unul din ei prin reprezentare". Din cuprinsul acestei dispozitii legale se desprinde ideea ca doar descendentii de gradul intai, adica copiii impart succesiunea in parti egale, pe capete, de aceea ar fi binevenita excluderea cuvintelor "cand se gasesc toti in gradul intai" , deoarece intinderea drepturilor succesorale a descendentilor mai indepartati in grad, cum sunt nepotii si stranepotii defunctului, cand vin la succesiune in nume propriu, este guvernata, de asemenea, de principiul egalitatii.

Document online: Contract de inchiriere - obiectul contractului Document online: Contractul individual de munca cu timp partial - MUNCA LA DOMICILIU

2.Daca descendentii vin la mostenire in concurs cu sotul supravietuitor al defunctului, indiferent de numarul lor, vor culege ¾ din mostenire, parte pe care o vor imparti in mod egal. In acest caz, se va stabili mai intai cota ce se cuvine sotului supravietuitor, iar restul se imparte intre descendenti.

C.Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al descendentilor

Din prevederile Codului civil deducem urmatoarele caractere juridice ale dreptului la mostenire al descendentilor:

a)Descendentii pot culege mostenirea, in nume propriu sau prin reprezentare.

b)Descendentii sunt mostenitorii rezervatari. Aceasta inseamna ca ei beneficiaza, in puterea legii, de rezerva succesorala, limitand dreptul celui care lasa mostenirea de a dispune prin acte cu titlu gratuit, astfel incat liberalitatile facute de defunct prin care se aduce atingere rezervei lor, vor fi supuse reductiunii (art. 841 Cod civil).

c)Descendentii sunt mostenitori sezinari, adica se bucura, de drept, de posesiunea titlului de mostenitor si nu au nevoie de indeplinirea unor formalitati pentru a intra in posesia mostenirii (art.653 Cod civil).

d)Descendentii sunt obligati sa raporteze donatiile primite de la cel care lasa mostenirea, adica sa readuca la masa succesorala bunurile pe care le-au primit de la cel care lasa mostenirea, daca donatiile nu au fost facute cu scutire de raport, art.751 Cod civil).

1.2.Clasa a II-a de mostenitori legali (ascendentii

privilegiati si colateralii privilegiati)

A.Precizari

Daca defunctul nu are descendenti sau cei existenti nu pot sau nu vor sa vina la mostenire, legea cheama la succesiune rudele care fac parate din clasa a II-a de mostenitori legali.

Clasa a II-a de mostenitori legali este clasa mixta, a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati (ei se numesc privilegiati deoarece inlatura de la mostenire pe ceilalti ascendenti si colaterali, denumiti ordinari, care fac parte din clase de mostenitori subsecvente). Clasa a II-a este mixta, intrucat cuprinde doua categorii de rude, ceea ce determina ca studierea problemelor legate de ascendentii privilegiati sa se faca separat de cele privind colateralii privilegiati.

B.Ascendenti privilegiati

a.Notiune

Deoarece drepturile succesorale ale parintilor sunt expres prevazute de Codul civil (art.670-673 Cod civil) in aceasta privinta nu se ridica mari probleme. Parinti vor avea vocatie succesorala si la mostenirea copilului nascut dintr-o casatorie declarata nula sau anulata fiind irelevant faptul daca au fost de buna-credinta sau de rea-credinta la incheierea acesteia. In ceea ce priveste relatiile dintre copii si parinti nulitatea casatoriei nu produce efecte retroactive, asa fiind drepturile succesorale intre parinti si copii raman neatinse .

Vocatia succesorala a mamei din afara casatoriei ca si a parintilor, este consacrata expres de Codul civil (art.678 Cod civil) si, deci, nu poate fi pusa la indoiala.

Tatal din afara casatoriei are vocatie succesorala in cazul in care s-a stabilit filiatia potrivit legii.

Deoarece vocatia succesorala a tatalui din afara casatoriei nu este consacrata expres de Codul civil sau de alte acte normative, in trecut, in literatura de specialitate romaneasca, aceasta era pusa la indoiala pentru urmatoarele considerente:

1.Din insasi denumirea succesiunii legale (transmiterea patrimoniului are loc in temeiul legii, la persoanele, in ordinea si in cotele determinate de lege ) rezulta, ca vocatia succesorala legala trebuie sa se sprijine pe o dispozitie expresa a legii, o astfel de dispozitie legala neexistand in ceea ce priveste vocatia succesorala a tatalui din afara casatoriei la mostenirea lasata de copilul sau, mort fara descendenti. In acelasi timp, vocatia succesorala a mamei din afara casatoriei este prevazuta in art.678 Codul civil. Acest fapt ar putea fi interpretat in sensul ca ar exprima vointa tacita a legiuitorului de a nu admite tatal din afara casatoriei la mostenirea lasata de copilul sau, mort fara descendenti.

2.Un alt argument care era evocat ar fi, ca in situatia in care filiatia copilului din afara casatoriei a fost stabilita in justitie, neadmiterea tatalui din afara casatoriei la mostenirea lasata de copilul sau, si-ar putea gasi justificarea si faptul ca tatal care a trebuit sa fie constrans prin hotarare judecatoreasca sa-si indeplineasca indatoririle de parinte nu ar putea fi socotit ca indreptatit sa pretinda drepturi cu privire la mostenirea lasata de copilul sau.

3.Codul familiei (art.63), a asimilat situatia legala a copilului din afara casatoriei cu situatia legala a copilului din casatorie, dar extinderea situatiei legale a copilului din casatorie asupra celui din afara casatoriei nu implica in mod necesar si o asimilare simetrica a situatiei legale a tatalui din afara casatoriei cu aceea a tatalui din casatorie .

In prezent, vocatia succesorala a tatalui din afara casatoriei la mostenirea lasata de copilul sau, mort fara posteritate, nu se mai pune la indoiala, fiind reclamata de raporturile de rudenie statornicite intre copil si tatal sau prin stabilirea filiatiei, de principiul egalitatii intre sexe si de principiul reciprocitatii vocatiei succesorale legale. Totodata, Codul familiei (art.106) consacra indirect aceasta solutie, atunci cand prevede, fara a face deosebire intre filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, ca "parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului in afara de dreptul la mostenire si la intretinere" .

Vocatia succesorala a tatalui din afara casatoriei ar putea fi pusa la indoiala in situatia in care stabilirea filiatiei din afara casatoriei se face prin recunoasterea voluntara a copilului de catre insasi tatal; daca se dovedeste ca aceasta recunoastere s-a facut cu scopul de a crea tatalui din afara casatoriei vocatie succesorala la mostenirea copilului recunoscut. Pe drept cuvant, in literatura de specialitate s-a subliniat, ca "dreptul la mostenire trebuie sa fie un efect al stabilirii raporturilor de filiatie, iar nu cauza ei".

Tinand cont de faptul ca in cazul adoptiei cu efecte depline adoptatul devine ruda cu adoptatorul (si rudele acestuia) ca si un copil firesc, iar raporturile cu parintii si alte rude firesti inceteaza, in dreptul ambelor state, adoptatorul va avea vocatie succesorala la mostenirea lasata de adoptat .

Totodata, in aceasta situatie parintii firesti ai adoptatului, indiferent de faptul ca sunt din casatorie sau din afara casatoriei, pierd orice vocatie succesorala la mostenirea lasata de cel adoptat. In ipoteza in care unul dintre soti adopta cu efecte depline copilul firesc al celuilalt sot, parintele firesc, care este sotul adoptatorului, isi pastreaza vocatia succesorala la mostenirea copilului.

In dreptul Romaniei nu a existat vreo prevedere legala, care ar conferi adoptatorilor din adoptia cu efecte restranse, expres, vocatie succesorala la mostenirea adoptatului, mort fara posteritate, ceea ce a permis contestarea acestui drept al adoptatorilor, mai ales pentru faptul ca, in acest caz, raporturile adoptatului cu familia fireasca (parinti si alte rude) nu incetau, iar art.75 din Codul familiei (abrogat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului cu privire la adoptie nr.25 din 12 iunie 1997) facea referinta la drepturile adoptatului fata de adoptator, nu si invers.

Potrivit art.66 din Codul familiei (abrogat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului cu privire la adoptie nr.25 din 12 iunie 1997) infierea se facea numai in interesul celui infiat. Interesul la care se referea legiuitorul era acela al normalei dezvoltari fizice si morale a infiatului. Faptul ca infierea se facea numai in interesul infiatului nu impiedica pe infietor sa dobandeasca prin efectul infierii, drepturi patrimoniale, cum ar fi dreptul la intretinere (art.86 Codul familiei) sau, prin extindere, dreptul la mostenire. Totodata, nu exista deosebire intre cele doua feluri de adoptie in ceea ce priveste raporturile de rudenie dintre adoptator (nu si rudele sale) si adoptat. In sfarsit, solutia potrivit careia adoptatorul din adoptia cu efecte restranse avea vocatie succesorala era reclamata si de principiul reciprocitatii vocatiei succesorale legale si nu contravenea intereselor adoptatului, dreptul la mostenire al adoptatorului realizandu-se la moartea lui , atunci cand interesul adoptatului nu putea fi in joc. De aceea adoptatorul avea vocatie succesorala la mostenirea lasata de adoptat si in cazul adoptiei cu efecte restranse.

b.Impartirea mostenirii intre ascendentii privilegiati

(si intre ei si colateralii privilegiati)

In ceea ce priveste intinderea drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati, deosebim trei ipoteze si anume:

a)In situatia in care la mostenire vin doar ascendentii privilegiati ai celui care lasa mostenirea, aceasta se va imparti in mod egal (art.670, alin.2 Cod civil), in functie de numarul ascendentilor, potrivit principiului egalitatii intre rudele de aceeasi clasa si din acelasi grad chemate la mostenire. In cazul adoptiei cu efecte restranse adoptatorul (sau adoptatorii) vin la mostenire alaturi de parintii firesti, mostenirea impartindu-se in 2, 3 sau 4 parti. Daca numai unul dintre parinti (firesti sau din adoptie) este in viata la data deschiderii succesiunii, acesta va culege intreaga mostenire.

b)In ipoteza concursului cu colateralii privilegiati, partea ascendentilor se stabileste astfel:

-daca exista un singur parinte, el va primi ¼ din mostenire, ¾ revenind colateralilor privilegiati, indiferent de numarul lor;

-daca sunt in viata ambii parinti, ei vor culege o jumatate din mostenire (cate ¼ fiecare), cealalta jumatate revenind colateralilor privilegiati indiferent de numarul lor (art.671, 673 Cod civil). In situatia in care exista atat parinti firesti cat si adoptatori, concursul dintre ei va afecta nu cota colateralilor privilegiati, ci cotele lor succesorale. Astfel, partea de ½ a parintilor va fi impartita intre ei, acestia putand lua, in mod egal, o cota de ¼, 1/6 sau 1/8.

c)In situatia in care alaturi de clasa a II-a de mostenitori, vine in concurs si sotul supravietuitor al celui care lasa mostenirea, mai intai se va stabili cota ce se cuvine acestuia, iar restul se va imparti intre mostenitorii din clasa a II-a, dupa regulile aratate .

c.Caracterele juridice ale dreptului la mostenire

al ascendentilor privilegiati

Din dispozitiile Codului civil se desprind urmatoarele caractere ale drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati:

-ascendentii privilegiati pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu si pe calea reprezentarii:

-ascendentii privilegiati nu sunt obligati la raportul donatiilor;

-ascendentii privilegiati sunt mostenitori rezervatari.

-ascendentii privilegiati sunt mostenitori sezinari.

C.Colateralii privilegiati

1.Notiune

Colateralii privilegiati sunt fratii si surorile celui care lasa mostenirea, precum si descendentii acestora pana la gradul IV inclusiv (nepoti si stranepoti de frate ori sora), care vin la mostenire prin intermediul reprezentarii succesorale.

Fratii si surorile celui care lasa mostenirea pot fi:

a) din aceeasi casatorie a parintilor: frati buni si surori bune;

a)             din casatorii deosebite: in cazul in care copiii au tata comun firesc sau adoptator si mame diferite ei sunt numiti - frati (surori) consangeni; in cazul in care copii au aceeasi mama fireasca sau adoptatoare si tati diferiti, copiii sunt numiti - frati(surori) uterini;

c) din afara casatoriei;

a)      din adoptia cu efecte depline.

In cazul adoptiei cu efecte restranse, adoptatul si descendentii lui nu devin ruda cu rudele adoptatorului si nici cu descendentii lui. Asa fiind, adoptatul cu efecte restranse nu va avea vocatie succesorala, in calitate de colateral privilegiat, la mostenirea lasata de descendentii adoptatorului si, invers, descendentii adoptatorului nu vor avea vocatie succesorala la mostenirea lasata de adoptatul cu efecte restranse , in acest caz colateralii privilegiati ai adoptatului fiind recrutati din fratii si surorile sale firesti.

In situatia in care adoptatorul a adoptat mai multi copii, deosebim trei ipoteze:

-daca toate adoptiile au fost cu efecte depline, va opera principiul reciprocitatii vocatiei succesorale legale intre frati si surori;

-daca toate adoptiile au fost cu efecte restranse cei adoptati nu vor avea vocatie succesorala in calitate de colaterali privilegiati (sensul negativ al principiului reciprocitatii vocatiei succesorale legale);

-daca unele adoptii au fost cu efecte depline, iar altele cu efecte restranse, cel adoptat cu efecte restranse nu va avea - in calitate de colateral privilegiat - vocatie succesorala la mostenirea copiilor firesti si copiilor din adoptia cu efecte depline ai adoptatorului, dupa cum nici acestia nu vor avea vocatie succesorala la mostenirea lasata de cel adoptat cu efecte restranse[14].

In ceea ce priveste vocatia succesorala a adoptatului din adoptia cu efecte restranse la mostenirea lasata de copiii adoptati de parintii sai firesti, deosebim dupa cum adoptia a fost efectuata cu efecte depline sau cu efecte restranse. In prima ipoteza, intrucat cel adoptat cu efecte restranse pastreaza legaturile de rudenie cu familia sa fireasca, acesta, pe de o parte, si fratii ori surorile firesti, precum si cei adoptati cu efecte depline de parintii sai, pe de alta parte, se vor mosteni reciproc, in calitate de colaterali privilegiati, ceea ce nu se intampla in cea de a doua ipoteza, in care parintii firesti a adoptatului cu efecte restranse ar fi efectuat o adoptie cu efecte restranse .