Protectia juridica a dreptului subiectiv civil

PROTECTIA JURIDICA A DREPTULUI SUBIECTIV CIVIL. PRESCRIPTIA EXTINCTIVA

1. Notiune. Prescriptia extinctiva din dreptul civil este un mijloc de stingere a dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie.

Prescriptia extinctiva este stingerea, dupa caz, fie a acelei componente a dreptului la actiune care este posibilitatea titularului dreptului de creanta de a obtine obligarea subiectului pasiv la executarea obligatiei corelative sau la recunoasterea dreptului subiectiv contestat, fie a insusi dreptului dreptului real principal, datorita neexercitarii in termenul prevazut de lege.

2. Natura juridica a prescriptiei extinctive

Sub aspectul naturii juridice, prescriptia extinctiva se infatiseaza ca un mod de transformare a continutului raportului juridic civil, intrucat transforma dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa corespunzatoare, din drept si obligatie perfecte, in drept si obligatie imperfecte.

Prin prescriptia extinctiva se stinge numai dreptul la actiune in sens material, nu si dreptul subiectiv civil insusi si nici obligatia corelativa lui.

3. Efectul prescriptiei extinctive

Prescriptia extinctiva stinge numai dreptul la actiune in sens material, decurg doua consecinte juridice importante.

Mai intai, dreptul subiectiv civil supravietuieste momentului stingerii dreptului la actiune si, tot astfel se considera si in privinta obligatiei corelative, cu mentiunea ca sunt transformate din perfecte (asigurate prin actiune), in imperfecte (naturale).

Pe de alta parte, dreptul la actiune in sens procesual este si ramane imprescriptibil si, in consecinta, titularul dreptului subiectiv poate sesiza instanta. Daca nu ar avea aceasta posibilitate, nu s-ar putea verifica,  jurisdictional, daca prescriptia este sau nu implinita (de principiu, curgerea unei perioade de timp egala cu termenul de precriptie stabilit de lege nu inseamna automat si implinirea prescriptiei, pentru ca legea stabileste reguli speciale pentru cursul prescriptiei).

4. Principiile efectului prescriptiei extinctive Efectul prescriptiei extinctive - stingerea dreptului la actiune in sens material - este guvernat de doua principii, reglementate expres in Decretul nr. 167/1958.

1⁰. Primul principiu - prescrierea actiunii privind un drept accesoriu o data cu prescrierea actiunii privind un drept principal - este, in esenta, o aplicatie a unui alt principiu de drept potrivit caruia soarta juridica a dreptului accesoriu este determinata de cea a dreptului principal (accesorium sequitur principale; accessio cedat principale). Avand in vedere dependenta existentei dreptului subiectiv accesoriu de dreptul subiectiv civil principal, este firesc a admite ca si protectia lui juridica este in aceeasi relatie cu protectia dreptului principal.

Din reglementarea acestui principiu decurg doua consecinte importante:

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

- imprescriptibilitatea dreptului subiectiv principal are ca efect imprescriptibilitatea dreptului subiectiv accesoriu;

- stingerea dreptului la actiune privind un drept subiectiv accesoriu nu determina si stingerea dreptului la actiune privind dreptul subiectiv principal.

Astfel, s-a decis ca dobanda fiind un accesoriu al creantei principale, prescriptia dreptului la actiune pentru creanta atrage prescriptia dreptului la actiune pentru dobanda.

2⁰. Al doilea principiu - stingerea printr-o prescriptie distincta a dreptului privind fiecare prestatie in cazul obligatiilor cu executare succesiva - se aplica ori de cate ori debitorul este tinut fata de creditor la prestatii succesive (chirii, dobanzi, arenzi, ratele de renta viagera, etc) indiferent de izvorul obligatiei. 

5. Domeniul prescriptiei extinctive

5.1. Notiune si criterii de determinare. Prin domeniul prescriptiei extinctive se intelege sfera drepturilor subiective civile care cad sub incidenta normelor ce reglementeaza prescriptia extinctiva.

Pentru determinarea drepturilor subiective civile care formeaza domeniului prescriptiei extinctive se folosesc, in principal, doua criterii.

Mai intai, se tine seama de natura drepturilor subiective civile, dupa care se distinge intre:

- domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale;

- domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor nepatrimoniale.

Pe de alta parte, un alt criteriu este acela al actului normativ care reglementeaza prescriptia extinctiva, dupa care se poate distinge intre:

- domeniul prescriptiei guvernat de Decretul nr.167/1958;

- domeniul prescriptiei guvernat de Codul civil;

- domeniul prescriptiei guvernat alte acte normative.

5.2. Prescriptia extinctiva si drepturile de creanta. Drepturile de creanta, indiferent de izvorul lor concret, fac parte, prin excelenta, din domeniul prescriptiei extinctive.

In principiu, drepturile la actiune privitoare la drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctiv.

Constituie exceptii de la principiul potrivit caruia actiunile personale sunt prescriptibile extinctiv acele situatii in care drepturile la actiune privitoare la drepturile de creanta sunt imprescriptibile:

- actiunea in restituirea depunerilor la Casa de Economii si Consemnatiuni si, in general, actiunile privind restituirea depozitelor bancare.

- actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de persoane, deci drepturile asiguratilor asupra sumelor rezultand din rezerva de prime ce se constituie la asigurarile de persoane pentru obligatii de plata scadente in viitor, adica dreptul la suma de rascumparare, la suma asigurata redusa ori alte sume prevazute a se plati ca urmare a expirarii sau la implinirea unui anumit termen.

5.3. Prescriptia extinctiva si drepturile reale principale.

In domeniul drepturilor reale principale regula o constitue imprescriptibilitatea, iar exceptia o constituie prescriptibilitatea.

Sunt imprescriptibile extinctiv: actiunea in revendicare - mobiliara si imobiliara - intemeiata pe dreptul de proprietate privata; actiunea in revendicare - mobiliara si imobiliara - intemeiata pe dreptul de proprietate publica; actiunea de partaj; actiunea negatorie; actiunea in granituire.

Sunt prescriptibile extinctiv, urmatoarele actiuni reale: actiunea in revendicare imobiliara in cazurile prevazute de art. 498 C.civ. si art. 520 C.p.civ.; actiunea confesorie prin care se urmareste apararea drepturilor de uzufruct, a dreptului de uz sau de abitatie si a dreptului de servitute.

5.4. Prescriptia extinctiva si drepturile reale accesorii. Prescriptibilitatea ori imprescriptibilitatea dreptului de creanta principal determina si in privinta dreptului accesoriu prescriptibilitatea ori imprescriptibilitatea. Sunt considerate prescriptibile extinctiv: 1) actiunea ipotecara; 2) actiunea in revendicare a creditorului gajist.

5.5. Prescriptia extinctiva si drepturile nepatrimoniale. In materia drepturilor nepatrimoniale este aplicabil principiul imprescriptibilitatii.

Prin exceptie de la principiul imprescriptibilitatii drepturilor personale nepatrimoniale, se considera ca sunt prescriptibile extinctiv, desi au un obiect nepatrimonial, urmatoarele actiuni: actiunea in nulitatea relativa a unui act juridic civil; actiunea in nulitate relativa a casatoriei; actiunea in tagaduirea paternitatii; actiunea in stabilirea paternitatii.

6. Termenele de prescriptie extinctiva

6.1. Notiune si clasificare. Termenul de prescriptie este intervalul de timp stabilit de lege in limita caruia trebuie exercitat dreptul la actiune, sub sanctiunea pierderii posibilitatii de a obtine obligarea in justitie a paratului la executarea obligatiei ce-i incumba.

Limitele termenului de prescriptie sunt date de: 1) data la care incepe sa curga, inceputul prescriptiei; 2) data implinirii termenului de prescriptie extinctiva, sfarsitul prescriptiei. Intre aceste momente este delimitata durata prescriptiei, intervalul de timp.

Termenul de prescriptie extinctiva este un termen esentialmente legal, pentru ca este stabilit intotdeauna numai prin lege.

6.2. Clasificare

Dupa vocatia sau sfera lor de aplicare se face distinctie intre termenele geneale de prescriptie extinctiva si termenele speciale de prescriptie extinctiva. 

In functie de izvorul normativ, actul normativ care le instituie, se distinge intre: termene de prescriptie extinctiva instituite de Decretul nr.167/1958, termene instituite de Codul civil si termene instituite de alte acte normative.

6.2.1. Termenele generale de prescriptie extinctiva. Termenul general de prescriptie extinctiva este acela care se aplica ori de cate ori pentru dreptul prescriptibil la actiune legea nu a prevazut un termen special.

In sistemul nostru exista: 1) un termen general de 3 ani aplicabil actiunilor persoanale care insotesc drepturile de creanta; 2)  un termen general de 30 de ani aplicabil actiunilor reale care insotesc drepturile reale principale.

1⁰. Termenul general de prescriptie de 3 ani aplicabil actiunilor personale. Cotinutul generalitatii termenului de prescriptiei de 3 ani este dat de imprejurarea ca acesta se aplica tuturor actiunilor intemeiate pe drepturi de creanta, indiferent de izvorul lor concret (act juridic sau fapt juridic stricto sensu) cu exceptia cazurilor pentru care exista termene speciale.

2⁰. Termenul general de prescriptie de 30 de ani aplicabil actiunilor reale. Termenul de prescriptie de 30 de ani este aplicabil actiunilor reale, ca termen general, ori de cate ori nu exista vreun termen special. Practic, nu sunt supuse acestui termen actiunile reale imprescriptibile extinctiv si actiunile reale supuse unor termene speciale.

6.2.2. Termenele speciale de prescriptie extinctiva. Termenul special de prescriptie extinctiva stinge dreptul la actiune anume stabilit de lege, pentru ca are aplicabilitate (vocatie) numai pentru situatia expres prevazuta de lege.

Termenele speciale pot fi impartite dupa durata lor in: a) termene mai mari decat termenul general; b) termene egale cu termenul general; c) termene mai mici decat termenul general de prescriptie.