Probele in materie comerciala - probele specifice dreptului comercial

Probele in materie comerciala

Specificul obligatiilor comerciale determina si un anumit specific al conditiilor de proba a drepturilor subiective izvorate din raporturile juridice comerciale.

Potrivit art.46 C.com., obligatiile comerciale si liberatiunile se probeaza: cu acte autentice; cu acte sub semnatura privata; cu facturi acceptate; prin corespondenta, prin telegrame; cu registrele partilor; cu martori, de cate ori instanta judecatoreasca ar crede ca trebuie sa admita proba testimoniala, si aceasta chiar in cazurile prevazute de art.1191 C.civ.. In fine, prin orice mijloace de proba admise de legea civila.

1. Probele dreptului comun

Potrivit dreptului comun, dovada actelor si faptelor juridice se poate face prin inscrisuri, martori, prezumtii, marturisire, expertiza etc. (art.1170 C.civ.).

Mijloacele de proba ale dreptului comun sunt admise si pentru dovedirea drepturilor rezultate din raporturile juridice comerciale. Aceste mijloace de proba pot fi folosite in conditiile prevazute de Codul comercial.

a) Proba prin inscrisuri

In anumite cazuri, Codul comercial cere existenta unui inscris, fie ad solemnitatem, fie ad probationem. In aceste cazuri, actele juridice trebuie sa fie incheiate in forma scrisa prevazuta de lege, deoarece proba lor se poate face numai prin inscrisuri.

b) Proba cu martori

Potrivit art.46 C.com., obligatiile comerciale si liberatiunile se probeaza cu martori ori de cate ori instanta judecatoreasca considera ca trebuie sa admita proba testimoniala, si acesta chiar in cazurile prevazute de art.1191 C.civ..

Cum se poate observa, in materie comerciala proba cu martori se poate folosi fara restrictiile stabilite de art.1191 C.civ.. Aceasta proba poate fi folosita si pentru dovedirea unui act juridic care are o valoare mai mare de 250 lei. Mai mult, proba cu martori se poate folosi in contra unui inscris, peste ceea ce cuprinde inscrisul sau pentru ceea ce s-ar pretinde ca s-ar fi zis inainte, la timpul sau in urma confectionarii inscrisului.

Deci, potrivit legii, proba cu martori este admisibila in drept, iar instanta judecatoreasca are libertatea sa aprecieze, in conditiile concrete ale litigiului, concludenta acestei probe.

2. Probele specifice dreptului comercial

In materie comerciala se pot folosi anumite mijloace de proba specifice activitatii comerciale. Art.46 C.com. reglementeaza ca mijloace de proba specifice: facturile acceptate, corespondenta, telegramele si registrele comerciale.

a) Facturile acceptate

Factura comerciala este un inscris sub semnatura privata prin care se constata executarea unei operatiuni comerciale.

Factura trebuie sa cuprinda anumite mentiuni care se bazeaza pe actul juridic incheiat de partile contractante. Mentiunile facturii privesc partile, marfa (cantitate si calitatea acesteia), pretul marfii, conditiile de predare etc.

Intocmita in dublu exemplar, factura se trimite destinatarului odata cu marfa. Destinatarul va restitui emitentului duplicatul facturii acceptate, in conditiile legii.

Ca orice inscris sub semnatura privata, factura comerciala face dovada impotriva emitentului (vanzatorului) si in favoarea destinatarului (cumparatorului).

Dar, daca factura este acceptata de catre destinatar, ea face dovada si in favoarea emitentului. Deci, desi nu emana de la destinatar, factura acceptata face dovada impotriva destinatarului.

Factura face dovada in legatura cu existenta actului juridic si cu executarea operatiunii care constituie obiectul ei.

Eseu: Decizie - model Referat: Contract de colaborare pentru prestari servicii

Cat priveste acceptarea facturii, ea poate fi expresa sau tacita.

Acceptarea facturii este expresa cand destinatarul semneaza cu mentiunea "acceptat" pe un exemplar al facturii, pe care il restituie emitentului. Acceptarea este expresa si in cazul cand destinatarul confirma factura printr-o scrisoare, telegrama etc.

Acceptarea facturii este tacita in cazul cand ea rezulta din manifestari de vointa neindoielnice care atesta vointa de a accepta factura: de exemplu, revanzarea marfii, emiterea unei cambii pentru plata pretului etc. Simpla tacere a destinatarului nu poate avea valoarea unei acceptari tacite a facturii. Nu excludem insa posibilitatea ca partile, prin contractul incheiat, sa convina ca tacerea destinatarului constituie acceptare, daca intr-un anumit termen de la primirea facturii, destinatarul nu face nici o obiectie.

b) Corespondenta comerciala

Prin corespondenta comerciala se intelege orice fel de inscrisuri (scrisori, telegrame, note) intervenite intre comercianti in scopul perfectarii, modificarii sau stingerii unor obligatii comerciale.

Inscrisurile expediate si primite de comerciant, care constituie corespondenta comerciala, fac parte din categoria inscrisurilor sub semnatura privata. Aceasta inseamna ca lor li se vor aplica regulile stabilite de lege referitor la proba prin inscrisurile sub semnatura privata.

c) Telegramele

Telegrama este o comunicare a unei manifestari de vointa transmisa la distanta prin telegraf de catre o persoana (expeditorul) altei persoane (destinatarul) prin intermediul oficiului telegrafic.

Caracteristica telegramei consta in faptul ca destinatarul primeste un inscris care cuprinde continutul comunicarii, iar nu inscrisul original predat de expeditor oficiului telegrafic.

Telegrama face proba, ca act sub semnatura privata, cand originalul este subscris de insasi persoana aratata intr-insa ca trimitatorul ei.

d) Registrele comerciale

Registrele pe care trebuie sa le tina comerciantii sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar si registrul cartea mare.

Registrele au, pe langa functiile de cunoastere, evidenta si control al activitatii comerciale, si o functie probatorie. Aceste registre pot fi folosite ca mijloc de proba in litigiile dintre comercianti.

In raporturile dintre comercianti, registrele comerciale au o forta probanta diferita, dupa cum aceste registre au fost legal tinute ori au fost tinute fara respectarea dispozitiilor legale.

Daca registrele au fost tinute cu respectarea prescriptiilor legale, ele pot fi folosite ca mijloc de proba nu numai in contra comerciantului care tine aceste registre, ci si in favoarea acestuia.

Daca registrele pe care comerciantii sunt obligati a le avea nu sunt tinute cu respectarea prescriptiilor legale, ele pot fi folosite ca mijloc de proba numai in contra comerciantului caruia ii apartin, nu si in favoarea sa.

Mijloacele moderne de comunicare si valoarea lor probatorie

Dezvoltarea stiintei si tehnicii in perioada moderna a creat noi mijloace de comunicare care reproduc si transmit la distanta cuvinte sau imagini (telexul si telefaxul) sau de stocare a acestora pe suporti electronici (discurile sau benzile magnetice, microfilmele, etc.).    

Datorita avantajelor pe care le prezinta, asemenea mijloace au patruns si in activitatea comerciala, servind la perfectarea raporturilor juridice si la tinerea evidentei activitatii comerciale.

a) Comunicarile prin telex si telefax

Cele doua mijloace de comunicare au particularitati proprii.

Cu toate ca procedeul de transmitere este diferit, destinatarul primeste un inscris (denumit telex, respectiv fax), care cuprinde continutul comunicarii, iar nu inscrisul original redactat si semnat de expeditor. Sub acest aspect, situatia este asemanatoare telegramei. In consecinta, forta probanta a telexului sau faxului, ar putea fi cea a telegramei, adica forta probanta a inscrisului sub semnatura privata, daca sunt indeplinite conditiile art.47 C.com..

b) Inscrisurile sub forma electronica

Prin Legea nr. 455/2001 s-a reglementat regimul juridic al inscrisurilor sub forma electronica.

Cat priveste forta probanta a acestui inscris,  legea prevede ca inscrisul in forma electronica caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata (art. 5 din lege).