Reglementarea juridica a societatii comerciale pe actiuni

Societatea comerciala – institutie fundamentala a dreptului commercial – isi identifica originile si apoi evolutia in plan legislative cu progresul si dominatia noului in plan economic, ajungand in zilele noastre la o recunoastere doctrina deplina, a interferentelor prin crearea unei noi ramure de drept: dreptul societatilor comerciale.

Continuitatea si coerenta existenta in sistemul de drept ale tarilor occidentale, sub acest aspect, nu se regasesc in sistemul de drept romanesc, fapt ce determina un effort de recuperare, adaptare si proiectare in timp din partea legislativului, a teoreticienilor dreptului dar si al practicienilor, pentru ca jurisprudenta este totusi un izvor de drept .

Societatea pe actiuni este societatea constituita prin asocierea mai multor personae, care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri, numite actiuni, pentru desfasurarea unei activitati comerciale, in scopul impartirii beneficiilor si, care raspund pentru obligatiile sociale in limita aportului lor .

Societatea pe actiuni are un rol foarte important in economia moderna. Conceputa sa atraga economiile nodeste, micul capital, prin valoarea nominala minima a actiunilor, aceste societati au permis concentrarea de capitaluri considerabile si dezvoltarea unor mari intreprinderi moderne .

REGLEMENTAREA SOCIETATILOR COMERCIALE SI EVOLUTIA LEGISLATIVA A SOCIETATILOR PE ACTIUNI

In timp ce societatea comerciala a aparut ca o solutie pentru ce care, desi detineau mari sume de bani, totusi prin functiile lor: clerici, militari, erau incompatibili cu activitatile speculative comerciale. In atare situatie ei devin asociati ai comerciantilor in baza unui contract de command, prin punerea la dispozitia acestora a unor fonduri de bani sau marfa, cu conditia de a participa la impartirea beneficiilor si de a suporta riscurile pierderilor in limita respectivelor valori.

Aceasta operatiune a fost reglementata in Franta in 1673 prin Ordonanta lui Ludovic al XIV-lea, sub denumirea de societate in comendita. Expansiunile coloniale din sec. al XVII-lea determina aparitia societatilor pe actiuni. Companiile care se infiinteaza in Franta, Olanda, Anglia, In baza unor ordine regale constituie un patrimoniu distinct de cel al asociatilor iar participarile la formarea acestui patrimoniu au fost denumite cu timpul actiuni.

Libertatea de constituirea a fost declarata dupa Franta (1867) si Anglia, In Spania (1869), in Germania (1870), in Belgia (1873), in Italia (1882) fiind inlaturata si distinctia engleza intre companii publice si private.

Guvernul Romaniei s-a angajat intr-un program ambitios de creare a economiei de piata bayate pe proprietatea private si libera concurenta, privatiyarea fiind unul din elementele cheie ale reformei economice.

Pentru derularea acestui process in bune conditiuni, a fost creat un cadru juridic si institutional adecvat. Declansarea procesului de privatiyare a economiei romanesti, in anul 1990, a readus in discutie societatile comerciale, care au fost supuse unor noi reglementari de fond.

Codul commercial roman reglemanta societatile comerciale in numeroase articole, potrivit realitatilor economice de la data adoptarii sala (anul 1887). De la data intrarii in vigoare a legii nr. 31-1990 privind societatile comerciale, potrivit art. 225 s-au abrogate prevederile articolelor 77-220 si 236 din Codul Comercial.

Societatea pe actiuni este forma cea mai complexa si evoluata a societatii comerciale. Ea a fost legiferata pentru prima data in Franta, in anul 1673 prin ordonanta lui Ludovic al XIV-lea, sub denumirea de societate in comandita. Codul commercial francez de la 1807 reglementeaza societatea anonima sub cele doua forme ale sale: societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni. Libertatea de constituirea a fost declarata dupa Franta si Aglia si Spania (1869), in Belgia (1873), in Italia (1882).

Codul commercial roman de la 1887, de inspiratie italiana a consacrat si el Carte I, Titlul 8, formele societatii comerciale. Apoi a aparut codul commercial de la 1940 care la actualizat pe cel din 1887.

Reglementarea actuala este Legea nr. 31/16 noiembrie 1990 care a suferit multe modificari printr-o serie de Ordonante de urgenta (OUG 16/1998, OUG 2/2001, OUG 28/2002, etc.) si a fost revizuita prin: Legea nr 41/1 iunie 1991, Legea nr. 44/4 iunie 1991, Legea nr. 80/23 decembrie 1991, Legea nr. 78/20 iulie 1992, Legea nr. 370/11 iunie 2002, Legea nr 507/12 iulie 2002, Legea nr. 161/19 aprilie 2003 etc.

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, reprezinta reglementarea generala in materie. Aceasta lege se refera la orice societate comerciala, indifferent de forma sau obiectul ei. Legea societatii comerciale se aplica si societatilor cu participare straina, reglementarile completandu-se cu dispozitiile legale privind regimul investitiilor straine .

O prima clasificare a societatilor comerciale a fost realizata prin intermediul Legii privind transformarea fostelor unitati socialiste de stat in unitati comerciale si regii autonome, nr. 15/1990 . Avand in vedere momentul in care a fost adoptata aceasta lege, ea a incercat sa faca I delimitare a societatilor comerciale, tinand cont de titularul de capital. Astfel, conform Legii nr. 15/1990, societatile comerciale puteau fi: cu capital integral de stat, cu capital mixt (de stat si privat), si cu capital integral privat.

In ceea ce priveste situatia societatilor comerciale cu capital integral de stat (societati care la momentul adoptarii legii reprezentau majoritatea), acestea nu aveau calitatea de personae juridice de drept public. Patrimoniul apartinea societatii (acesta avand calitatea de proprietar), statul nefiind decat unic actionar, titular al capitalului societatii . O asemenea solutie, este pe deplin indreptatita, avand in vedere ca insasi legea, in cuprinsul art. 20, stabileste modul in care, in urma unei evaluari a patrimoniului, acesta va trece in proprietatea societatii comerciale.

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

Dupa adoptarea Legii nr. 31/1990, s-a revenit la clasificarea societatilor comerciale dupa natura lor, in societati de capitaluri si societati de personae, avand in vedere enumerarea formelor de societate, in cuprinsul legii. Alaturi de acestea, ca societate de granite, care imprumuta atat trasaturi specifice societatilor de persoana cat si de la cele de capital s-a constituit societatea cu raspundere limitata, societate in care, in special in actuala conjuncture social-economica din Romania, reprezinta forma cea mai des utilizata.

Societatile de capital presupun ca element de esenta capitalul aportat de catre asociatii-actionari, capitalul avand mai multa relevanta decat calitatile asociatilor. Sunt societati de capital: societati pe actiuni si societati in domandita simpla pe actiuni.

Practic, procesul de privatizare a inceput inca din anul 1990 si pana in anul 1998 au fost inregistrate in Romania 22.588 de societati pe actiuni, ceea ce reprezenta aproximativ 3,1% din numarul total al comerciantilor.

In present, acest process este in plina desfasurare, iar la aprecierea rezultatelor obtinute de Romania in acest domaniu trebuie avut in vedere ca inainte de 1990, practic nu se putea vorbi de un sector privat, de regula proprietatea reducandu-se la locuinta, autoturism si, in mediu rural, la proprietatea asupra unei suprafete foarte mici de pamant. Deci, acest process a inceput de la zero, fiind necesar a se privatize absolute totul.

1.2. NOTIUNEA DE SOCIETATE PE ACTIUNI

Societatea pe actiuni, prototipul societatilor de capitaluri, este cea mai complexa si mai evoluata forma de societate comerciala. Forta sa atractiva sta in raspunderea sa, limitata exclusive la capitalul investit, de natura reala, cat si in posibilitatea asociatilor de a iesi oricand din societate, vizand actiunile pe care le poseda.

In aceasta forma de societate, rolul essential revine capitalului, format din aporturile a numerosi asociati, ale caror calitati personale sunt fara semnificatie. Din acest motiv, dar si pentru absenta numelui vreunui asociat din denumirea societatii si lipsa raspunderii legate de calitatea de asociat, societatea pe actiuni a fost denumita, in Codul commercial societate anonima.

Societatile comerciale pe actiuni sunt personae juridice si se constituie, potrivit legii, prin contract de societate si statut. Codul civil francez (art. 1832) si cel roman (art. 1491), sustin faptul ca “societatea este un contract prin care doua sau mai multe personae se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scopul de a imparti foloasele c ear putea deriva”.

In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocial si pot constituie societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor legii 161 din 2003 privind societatile comerciale.

Acestea se pot constitui in una dintre urmatoarele forme:

societate in nume colectiv;

societate in comandita simpla;

societate in comandita pe actiuni;

societate pe actiuni;

societate cu raspundere limitata.

Societatea pe actiuni poate fi definite ca o societate constituita prin asocierea mai multor personae care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de reprezentare, prin titluri numite actiuni, pentru desfasurarea activitatii comerciale, in scopul impartitii beneficiilor si care raspund pantru obligatiile sociale numai in limita aporturilor lor.

Societatea pe actiuni, este o societate al carei capital este impartit in actiuni si care este constituita de asociati, care nu suporta pierderi decat in limita aporturilor lor. Societatea pe actiuni este intotdeauna comerciala oricare ar fi obiectul sau .

Legea 31 din 1990actualizata, precizeaza elementele esentiale ale acestei forme de societate. Potrivit art. 3 din lege, societatea pe actiuni este societatea ale carei obligatiuni sunt garantate cu patrimonial social.

Societatea pe actiuni se poate constitui atat pe cale simultana (instantanee), la fel ca orice alta societate comerciala, membrii fondatori aportan la capital suma de bani si, eventual bunuri la care s-au obligat, cat si pe cale continua (prin subscriptie publica), in baza unui contract de emisiune. Societatea pe actiuni este destinata intreprinzatorilor care detin capitaluri mari, pe care averea unor personae limitate ca numar nu le poate pune la dispozitie.

Caracteristici obligatorii ale societatii comerciale pe actiuni:

societatea se constituie dintr-un numar de minim de actionari, denumiti asociati, care nu poate fi mai mic de 2;

societatea se constituie in considerarea contributiei partilor la formarea capitalului social, si nu a calitatii persoanelor. Ea este o societate de capitaluri si nu una de persoana; capitalul social minim este fivizat in actiuni si nu poate fi mai mic de 90.000 lei;

societateape actiuni este, intotdeauna, comerciala, ca si obiectul ei. Asociatii nu sunt neaparat comercianti;

societatea pe actiuni este una deschisa. Actiunile sunt liber negociabile, iar asociatii se pot retrage oricand din societate. Deciziile sunt adoptate de majoritatea capitalului;

raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale este limitata la valoarea actiunilor. Asociatii nu mai raspund cu intreaga lor avere, ca la societatile de personae; raspunderea lor este localizata exclusive la aportul lor in societate (este o raspundere reala);

societatea pe actiuni este identificata printr-o denumire proprie, de natura a o deosebi de forma altor societari si, este insotita de mentiunea “societate pe actiuni”, ori “S.A.” (art. 35 din Legea 26/1990). Denumirea sociala poate sa rezulte din obiectul intreprinderii, poate contine un nume de persoana sau poate sa fie inventata (fantezista);

societatea pe actiuni fiind o societate cu capitaluri, obligatiile asociatilor fata de societate sunt in genere, prestatiuni reale, adica sume de bani sau aport de bunuri in natura, si nu prestatii de servicii.

Capitalul social este obligatotiu la constituire si, poate fi numai in bani si in natura. Este posibil sa nu fie varsat tot capitalul la constituire. Legea impune ca la constituire sa fie varsat minim 30% din aportul fiecarul actionar la capitalul social subscris, urmand ca diferenta sa fie achitata in termen de 12 luni (in vazul constituirii societatii pe actiuni prin subscriptie simultana).

Guvernul poate modifica cel mult o data la 2 ani valoarea minima a capitalului social tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei a sumei de 25.000 €.

Capitalul social este impartit in actiuni, reprezentate prin titluri negociabile si transmisibile atat pe piate organizate (cum sunt bursele de valori), cat si pe piete neorganizate, mai cu seama cand actiunile nu sunt cotate la bursa. Actiunile sunt transmisibile atat prin acte juridice inter vivos (vanzare, donatie), cat si prin acte juridice mortis causa (testament) .

Actiunile sunt nominative (atunci cand in continutul lor este inscris titularul dreptului) sau la purtator (simpla detinere a acestora valorand titlu de proprietate). O societate de capital poate emite ca titluri de valoare atat actiuni, cat si obligatiuni, Actionarii au ca principala obligatie, plata actiunilor subscrise. Raspunderea actionarilor subscrise. Raspunderea actionarilor pentru datoriile societatii este limitata la valoarea actiunilor pe care le detine fiecare.