Probatiunea - ce este probatiunea?

Definiții ale probațiunii

Ce este probatiunea?

probatiunea reprezinta un concept deschis, flexibil la interpretari contextuale.

v     De la originile sale in secolul XIX, institutia probatiunii a avut ca elemente esentiale "salvarea sufletelor" infractorilor nepericulosi prin incredintarea acestora de catre o instanta judecatoreasca unor persoane de incredere (John Augustus - 1785-1859, in SUA) sau  unor organizatii de caritate (Church of England Temperance Society in Marea Britanie) spre a fi adusi pe calea cea dreapta.

v     Traditional, probatiunea a reprezentat, deci, o alternativa la pedeapsa inchisorii si o modalitate de a supraveghea si reabilita infractorii viciati prin clasicul " advice, assist and befriend" (oferirea de sfaturi, asistenta si companie). Chiar si atunci, aceasta modalitate de sanctionare era disponibila numai infractorilor cu probleme sociale sau cu dependenta de alcool. Opera, deci, principiul aplicarii selective a acestei sanctiuni numai in ceea ce priveste anumite categorii de infractori.

v     O alta preocupare majora a timpului a fost asistarea fostilor detinuti sa se reintegrareze in societate.

v     In Finlanda si Danemarca au existat, inca din 1850, organizatii de caritate finantate de biserici care lucrau cu detinutii inainte si dupa liberare cu scopul de "a-i trata" prin instructie religioasa si educatie.

v     Prin supravegherea exercitata asupra fostilor detinuti si eforturile de reintegrare sociala a acestora, unii autori (Halmthout, 2000; Osler, 1995) considera forma de interventie una specifica probatiunii.

O definitie cunoscuta a Organizatiei Natiunilor Unite (1954 ) se refera la probatiune ca sentinta:

v     "Probatiunea ca sentinta este o metoda de interventie asupra unor infractori selectati special si consta in suspendarea conditionata a pedepsei pentru o perioada de timp in care infractorul este plasat sub supraveghere personala si beneficiaza de asistenta si "tratament" .

ONU

v     Probatiunea se poate referi, de asemenea, si la un sistem (privat sau public) care administreaza anumite servicii specifice si care este considerat un subsistem al marelui sistem de justitie penala". (p.9)

v     Probatiunea ca infrastructura

v     un proces ce presupune o varietate de activitati operationale, inclusiv practici de investigatie si supraveghere (p. 9)

v     Probatiunea ca set de activitati

Ca set de activitati

"Probatiune inseamna toate activitatile de probatiune din sfera justitiei penale (rapoarte de evaluare, interventie timpurie, activitati din domeniul masurilor si sanctiunilor comunitare, activitati in penitenciare, supraveghere, probatiunea ca sanctiune, activitati de preventie etc." (Kalmthout, 2000, p. 3)

Ca metoda

"Probatiunea este o metoda de a pedepsi cu fundament socio-pedagogic, caracterizata printr-o combinatie de supraveghere cu asistenta. Este oferita gratuit infractorilor selectati in functie de personalitatea lor criminologica si de receptivitatea lor la demersurile unui sistem care are ca scop oferirea unei sanse individului sa isi modifice modul de a privi viata in societate si sa isi gaseasca locul in mediul social fara riscul de a incalca norma penala din nou". (Cartledge, apud Hamai, 1995, p. 10)

Hamai si altii (1995) au avansat un set de criterii destinate sa defineasca un sistem de probatiune:

v     sa aiba o organizare distincta - administrarea sistemului de probatiune ar trebui sa se realizeze de catre o structura separata in cadrul sistemului de justitie penala;

v     sa aiba o functie judiciara - sistemul de probatiune ar trebui sa aiba un rol judiciar in sistemul justitiei penale, iar plasarea unei persoane in supravegherea acestuia ar trebui sa fie rezultatul unei decizii judiciare;

v     sa aiba mandat legal - probatiunea ar trebui sa se bazeze pe un mandat legal;

v     sa includa supravegherea - probatiunea presupune plasarea infractorului sub supravegherea unei autoritati. Liberarea conditionata a infractorilor fara supraveghere nu este considerata probatiune;

v     sa aiba loc in comunitate - serviciul de probatiune este o agentie comunitara care asigura nu numai supravegherea infractorilor, dar si reintegrarea acestora in comunitate. (p. 5)

Consiliul Europei / Rec. R (1992)16 cu privire la masurile si sanctiunile comunitare

v     Termenul de masuri si sanctiuni comunitare se refera la sanctiuni si masuri care mentin infractorul in comunitate, implicand o anumita restrictie a libertatii sale prin impunerea unor conditii si/sau obligatii, care sunt implementate de catre institutii desemnate de lege in acest scop.

Document online: Generalitati privind incheierea contractului individual de munca Document online: Obiectul contractului de vanzare cumparare

v     Termenul desemneaza orice sanctiune impusa de o instanta si orice masura adoptata inainte sau in loc de sanctiune, precum si o modalitate de executare a pedepsei cu inchisoarea in afara penitenciarului ."

Rec. R. (2010) 1 Regulile Europene privind probațiunea

v     Probation: relates to the implementation in the community of sanctions and measures, defined by law and imposed on an offender. It includes a range of activities and interventions, which involve supervision, guidance and assistance aiming at the social inclusion of an offender, as well as at contributing to community safety.

Codul penal roman

Masuri si sanctiuni comunitare:

1. Libertatea supravegheata

1. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere

Masurile educative

ART. 101

Masurile educative

Masurile educative care se pot lua fata de minor sunt:

a) mustrarea;

b) libertatea supravegheata;

c) internarea intr-un centru de reeducare;

d) internarea intr-un institut medical-educativ.

Libertatea supravegheata

Art. 103 -  Masura educativa a libertatii supravegheate consta in lasarea minorului in libertate pe timp de un an, sub supraveghere deosebita. Supravegherea poate fi incredintata, dupa caz, parintilor minorului, celui care l-a infiat sau tutorelui. Daca acestia nu pot asigura supravegherea in conditii satisfacatoare, instanta dispune incredintarea supravegherii minorului, pe acelasi interval de timp, unei persoane de incredere, de preferinta unei rude mai apropiate, la cererea acesteia, ori unei institutii legal insarcinate cu supravegherea minorilor.

Instanta pune in vedere, celui caruia i s-a incredintat supravegherea, indatorirea de a veghea indeaproape asupra minorului, in scopul indreptarii lui. De asemenea, i se pune in vedere ca are obligatia sa instiinteze instanta de indata, daca minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are purtari rele ori a savarsit din nou o fapta prevazuta de legea penala.

Instanta poate sa impuna minorului respectarea uneia sau mai multora din urmatoarele obligatii:

a) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;

b) sa nu intre in legatura cu anumite persoane;

c) sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public fixata de instanta, cu o durata intre 50 si 200 de ore, de maximum 3 ore pe zi, dupa programul de scoala, in zilele nelucratoare si in vacanta.

Instanta atrage atentia minorului asupra consecintelor comportarii sale.

Dupa luarea masurii libertatii supravegheate, instanta incunostinteaza scoala unde minorul invata sau unitatea la care este angajat si, dupa caz, institutia la care presteaza activitatea stabilita de instanta.

Daca inauntrul termenului prevazut in alin. 1 minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are purtari rele, ori savarseste o fapta prevazuta de legea penala, instanta revoca libertatea supravegheata si ia fata de minor masura internarii intr-un centru de reeducare. Daca fapta prevazuta de legea penala constituie infractiune, instanta ia masura internarii sau aplica o pedeapsa.

Termenul de un an prevazut in alin. 1 curge de la data punerii in executare a libertatii supravegheate.

Pedepsele aplicate adultilor

1. Inchisoarea pe viata
2. Inchisoarea
3. Amenda

Executarea inchisorii

Pedeapsa inchisorii poate fi:

Cu executare

Cu supendarea executarii pedespei conditionat sau sub supraveghere

Suspendarea conditionata

ART. 81

Conditiile de aplicare a suspendarii conditionate

Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o anumita durata, daca sunt intrunite urmatoarele conditii:

a) pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, afara de cazul cand condamnarea intra in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 38;

c) se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei poate fi acordata si in caz de concurs de infractiuni, daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 2 ani si sunt intrunite conditiile prevazute in alin. 1 lit. b) si c).

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, precum si in cazul infractiunilor prevazute la art. 182, art. 183, art. 197 alin. 1 si 2 si art. 267^1 alin. 1 si 2.

*) In cazul condamnarii pentru o infractiune prin care s-a produs o paguba, instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei numai daca pana la pronuntarea hotararii paguba a fost integral reparata sau plata despagubirii este garantata de o societate de asigurare.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu atrage suspendarea executarii masurilor de siguranta si a obligatiilor civile prevazute in hotararea de condamnare.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei trebuie motivata.

Suspendarea conditionata

ART. 82

Termenul de incercare

Durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei constituie termen de incercare pentru condamnat si se compune din cuantumul pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp de 2 ani.

In cazul cand pedeapsa a carei executare a fost suspendata este amenda, termenul de incercare este de un an.

Termenul de incercare se socoteste de la data cand hotararea prin care s-a pronuntat suspendarea conditionata a executarii pedepsei a ramas definitiva.

ART. 83

Revocarea in cazul savarsirii unei infractiuni

Daca in cursul termenului de incercare cel condamnat a savarsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea conditionata, dispunand executarea in intregime a pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua

Suspendarea conditionata nu inseamna probatiune !!

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere

ART. 86^1

Conditiile de aplicare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere

Instanta poate dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, daca sunt intrunite urmatoarele conditii:

a) pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 4 ani;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, afara de cazurile cand condamnarea intra in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 38;

c) se apreciaza, tinand seama de persoana condamnatului, de comportamentul sau dupa comiterea faptei, ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru acesta si, chiar fara executarea pedepsei, condamnatul nu va mai savarsi infractiuni.

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere poate fi acordata si in cazul concursului de infractiuni, daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani si sunt intrunite conditiile prevazute in alin. 1 lit. b) si c).

ART. 86^2

Termenul de incercare

Termenul de incercare in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere se compune din cuantumul pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp, stabilit de instanta, intre 2 si 5 ani.

Dispozitiile art. 82 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.

ART. 86^3

Masurile de supraveghere si obligatiile condamnatului

Pe durata termenului de incercare, condamnatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:

a) sa se prezinte, la datele fixate, la judecatorul desemnat cu supravegherea lui sau la alte organe stabilite de instanta;

b) sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;

c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.

Datele prevazute in alin. 1 lit. b), c) si d) se comunica persoanelor sau organelor stabilite la lit. a).

Instanta poate sa impuna condamnatului respectarea uneia sau a mai multora din urmatoarele obligatii:

a) sa desfasoare o activitate sau sa urmeze un curs de invatamant ori de calificare;

b) sa nu schimbe domiciliul sau resedinta avuta ori sa nu depaseasca limita teritoriala stabilita, decat in conditiile fixate de instanta;

c) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;

d) sa nu intre in legatura cu anumite persoane;

e) sa nu conduca nici un vehicul sau anumite vehicule;

f) sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.

Supravegherea executarii obligatiilor stabilite de instanta conform alin. 3 lit. a) - f) se face de organele prevazute in alin. 1 lit. a) si aceleasi organe sesizeaza instanta in caz de neindeplinire a obligatiilor pentru luarea masurilor in conditiile art. 86^4 alin. 2.

v     Suspendarea executarii pedespei cu inchisoarea sub supraveghere inseamna probatiune.

Statistica judiciara

Noul cod penal

v     Amanarea pronunțarii pedepsei

v     Suspendarea sub supraveghere

v     Masurile educative la minor