Donatiile prin interpunere de persoane, efectele contractului de donatie, obligatiile donatarului

Donatiile prin interpunere de persoane

Notiune. Intalnim donatia simulata prin interpunere de persoane atunci cand contractul de donatie aparent se incheie intre anumite persoane, iar prin contractul de donatie secret se precizeaza adevaratul beneficiar al donatiei, respectiv adevaratul donatar.

De regula, se recurge la interpunere de persoane atunci cand se urmareste gratificarea unei persoane incapabile (incapacitate absoluta sau relativa) de a primi donatii.

Conditii de validitate. Intrucat prin aceasta forma de simulatie, partile nu urmaresc sa ascunda natura juridica a contractului intervenit, ci numai persoana donatarului, ele incheie, in mod aparent, tot un contract de donatie, astfel ca acesta trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond si de forma prevazute de legiuitor pentru validitatea donatiei.

Pentru a fi valabila, donatia prin interpunere de persoane trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond ale donatiei, conditii care sunt analizate in raport de adevarata persoana a donatarului.

Potrivit art. 812 C. civ., 'dispozitiile in favoarea unui incapabil sunt nule, fie ele deghizate sub forma unui contract oneros, fie facute in numele unor persoane interpuse. Sunt reputate ca persoane interpuse tatal si mama, copiii si descendentii si sotul persoanei incapabile'. Acest text legal stabileste o prezumtie absoluta in privinta donatiilor facute unor persoane incapabile prin aceste categorii de persoane, donatii lovite de nulitate absoluta.

Efectele contractului de donatie

I. Efectele donatiei intre partile contractante

Contractul de donatie, valabil incheiat, da nastere la o serie de obligatii, de cele mai multe ori, in sarcina donatorului. In anumite cazuri, donatia naste obligatii si pentru donatar.

De asemenea, donatia produce efecte juridice si fata de terti.

Este motivul pentru care se impune ca analiza continutului donatiei sa se faca de la caz la caz, pentru a se deslusi adevarata vointa a partilor. Numai astfel se vor asigura calificarile reale si se vor produce efectele urmarite de parti la incheierea liberalitatii.

Problema transferului dreptului de proprietate

Fiind un contract translativ de proprietate, principalul efect al donatiei este transmiterea proprietatii de la donator la donatar.

Dreptul de proprietate sau orice alt drept real se transfera, potrivit principiilor generale, in momentul incheierii contractului, respectiv al exprimarii consimtamantului partilor in forma autentica.

Transferul de proprietate are loc indiferent de traditiunea bunului, exceptand cazul darului manual, care este valabil numai in momentul traditiunii (care devine si momentul transferului de proprietate).

Daca donatia are ca obiect un drept de creanta, devin aplicabile dispozitiile art. 1391 si urm. C. civ., iar creanta se transfera in urma notificarii facute debitorului (art. 1393 C. civ.).

Dreptul de proprietate se va transmite donatarului impreuna cu sarcinile care il greveaza si impreuna cu accesoriile sale.

Obligatiile donatorului

Obligatia de predare. Odata contractul de donatie perfectat, donatorul are obligatia de a preda bunul donat in termenul si in conditiile stipulate in contract.

Pana la predarea bunului, donatorul are obligatia de a conserva bunul; donatorul raspunde pentru pieirea sau deteriorarea bunului din culpa sa.

Daca donatorul nu-si executa obligatia de predare, donatarul poate solicita executarea silita a acestei obligatii.

Obligatia de predare a donatorului nu se justifica in cazul darului manual, a carei incheiere valabila este conditionata de predarea bunului.

Obligatia de garantie. In materia donatiilor, art. 828 alin. (1) C. civ. dispune ca: 'Donatorul nu este responsabil de evictiune catre donatar pentru lucrurile daruite'

Donatorul nu este, in principiu, obligat a garanta pe donatar pentru evictiunea totala sau partiala a lucrului daruit si nici pentru viciile ascunse ale bunului, intrucat pe de o parte, el n-a inteles a da mai mult decat are, iar pe de alta parte, donatarul, care a primit un folos gratuit, nu se poate intoarce impotriva donatorului pentru a-i cere mai mult decat acesta a avut si a intentionat sa-i transmita.

Daca in cazul contractului de vanzare-cumparare, legea prevede obligatia de garantie a vanzatorului, ce va functiona chiar daca partile nu au stipulat-o in mod expres in contract, in cazul contractului de donatie, legea dispune contrariul prin art. 828 alin. (1) C. civ.

Donatarul evins poate sa exercite o actiune in garantie, pe care insusi donatorul ar fi putut s-o exercite impotriva autorilor sai, daca el ar fi fost cel evins

Cazuri. Prin exceptie, donatorului ii revine obligatia de garantie in urmatoarele cazuri:

a) daca prin contractul de donatie, donatorul s-a angajat in mod expres sa garanteze pe donatar pentru evictiune sau pentru vicii [art. 828 alin. (2) C. civ.], intrucat dispozitiile art. 828 alin. (1) C. civ. nu au caracter imperativ. Ce efect va produce clauza de garantie promisa? Donatorul va trebui sa despagubeasca complet pe donatar pentru prejudiciul cauzat de evictiune, devenind aplicabile, prin analogie, dispozitiile referitoare la garantie din materia vanzarii (art. 1337 si urm. din C. civ.).

b) art. 828 alin. (3) C. civ. prevede ca donatorul este responsabil de evictiunea provenita din faptul sau personal. Astfel, de exemplu, donatorul vinde imobilul dupa ce anterior il donase sau doneaza imobilul dupa ce anterior il vanduse etc. In acest caz, de cate ori evictiunea provine dintr-un fapt personal al donatorului, se vor aplica, prin analogie, dispozitiile legale privitoare la obligatia de garantie a vanzatorului in contractul de vanzare-cumparare. Donatorul va raspunde fata de donatar si atunci cand va ipoteca bunul - obiect al donatiei, inaintea efectuarii formelor de publicitate, in acest caz, el fiind intotdeauna de rea-credinta; donatorul va restitui de asemenea donatarului de buna-credinta toate cheltuielile, inclusiv cele voluptuarii facute cu bunul donat, daca, cu rea-credinta, a instrainat bunul altei persoane

Document online: Contract de afiliere Referat: Contractul de donatie

c) donatorul va raspunde pentru dol si neglijenta sa grava (asimilata dolului) ori de cate ori va provoca un prejudiciu donatarului. De asemenea, donatorul va raspunde de viciile ascunse ale bunului donat, daca a fost de rea-credinta, avand cunostinta de aceste vicii la data incheierii donatiei si necomunicandu-le donatarului.

d) in cazul in care donatia impune anumite sarcini donatarului, dobandind, in parte, un caracter oneros, art. 828 alin. final decide ca donatorul raspunde pentru evictiune, insa numai in limita sarcinilor impuse donatarului. In limita sarcinii, contractul de donatie este un contract sinalagmatic si cu titlu oneros, astfel ca apare justa solutia legiuitorului prin care impune obligatia de garantie donatorului, asimilat vanzatorului, motiv pentru care donatorul va raspunde nu numai pentru evictiune, ci si pentru viciile ascunse ale lucrului donat.

Obligatiile donatarului

Donatia pur gratuita. In cazul donatiei pur gratuite, donatarul nu are nici o obligatie, ci numai o indatorire de recunostinta fata de donator, sanctionata prin art. 831 C. civ., care prevede posibilitatea revocarii donatiei pentru ingratitudinea donatarului.

Donatia cu sarcini (sub modo). Sarcina este o prestatie (o obligatie de a da, a face sau a nu face) impusa donatarului prin contractul de donatie, fie in favoarea donatorului, fie in favoarea unui tert, fie in favoarea donatarului insusi.

Codul civil, referindu-se la sarcini, le denumeste generic «conditii» (art. 829 si art. 832 C. civ.), dar, desi exista oarecare asemanari intre sarcina si conditia rezolutorie, termenul uzitat de lege este impropriu, legiuitorul avand in vedere donatia afectata de sarcina, si nu de conditie.

Daca sarcina este impusa in favoarea dispunatorului si ea absoarbe intreaga valoare a liberalitatii, contractul nu mai reprezinta o liberalitate, ci un veritabil contract cu titlu oneros, supus regulilor ce guverneaza aceste contracte, si nu celor de la donatie.

Daca sarcina impusa donatarului este in folosul unui tert, contractul contine o stipulatie pentru altul, respectiv o donatie indirecta, grefata pe o donatie directa , cu conditia ca stipulatia sa fie facuta donandi causa. Daca sarcina in folosul unui tert absoarbe intreaga valoare a liberalitatii, ea reprezinta o liberalitate indirecta in favoarea tertului.

Atat in cazul in care prestatia impusa donatarului este in folosul dispunatorului, cat si in cazul in care prestatia este in folosul unui tert, sarcina constituie o conditie rezolutorie potestativa din partea gratificatului si, in functie de valoarea acestei sarcini, contractul ramane sau nu o liberalitate.

Daca sarcina este impusa chiar in favoarea donatarului, ea nu altereaza natura pur liberala a donatiei si se justifica 'numai daca donatorul are un interes, cel putin moral, la executarea sarcinii', in caz contrar sarcina devine o conditie

In toate cazurile, cand donatia este cu sarcini, aceasta devine un contract cu titlu oneros (in limita sarcinii) si sinalagmatic (indiferent de intinderea sarcinii ), cu obligatii reciproce pentru fiecare parte.

O data cu acceptarea donatiei, donatarul este obligat sa execute sarcina, in caz contrar, donatia fiind revocabila in conditiile art. 829, art. 830 si art. 832 C. civ. Donatarul nu se poate elibera de executarea sarcinii, renuntand la beneficiul liberalitatii, fara consimtamantul donatorului.

Dat fiind caracterul sinalagmatic al contractului de donatie cu sarcina, in cazul neexecutarii sarcinii, donatorul poate alege intre executarea silita si rezolutiunea (revocarea) contractului

Donatia poate fi afectata de sarcini, fie ca se incheie in forma autentica, fie ca reprezinta o exceptie de la regula formei autentice

Efectele donatiei fata de terti

Contractul de donatie produce efecte doar intre partile contractante, iar pentru a deveni opozabil tertilor, este necesara  indeplinirea anumitor forme de publicitate. Aceste forme de publicitate difera dupa cum obiect al contractului il constituie un bun mobil (corporal sau incorporal) sau un bun imobil.

Cazul bunului mobil. Daca dreptul transmis prin contractul de donatie poarta asupra unui bun mobil corporal, opozabilitatea contractului fata de terti se realizeaza, potrivit art. 972 si art. 1909 C. civ., prin transmiterea posesiei bunului donat. Daca un bun mobil a fost donat succesiv la doua persoane, fara a se fi transmis vreuneia dintre acestea posesia bunului, primul donatar va fi si proprietarul bunului; daca, dimpotriva, donatorul a gratificat doua persoane si a transmis uneia dintre acestea posesia bunului, aceasta va fi proprietara bunului, 'chiar daca titlul sau este cu data posterioara' , cu conditia ca posesia sa fie de buna-credinta (art. 1909 C. civ.).

Daca donatia are ca obiect un bun mobil incorporal (un drept de creanta), donatia este opozabila tertilor de la data notificarii donatiei catre debitor sau de la data acceptarii de catre debitor a cesiunii si, deci, a calitatii de creditor a donatarului, printr-un act autentic [art. 1393 alin. (1) si (2) C. civ.]. Potrivit art. 1394 C. civ., daca donatia transmite un drept de creanta ce are ca obiect o chirie sau o arenda pe o perioada de cel putin doi ani, opozabilitatea fata de terti se realizeaza prin inscrierea in cartea funciara; de asemenea, art. 21 din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara prevede necesitatea inscrierii in cartea funciara, in partea a III-a a cartii, referitoare la inscrierile privind dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcini, a locatiunii si a cesiunii de venituri la un imobil, pe o perioada mai mare de trei ani.

Cazul bunului imobil. Daca donatia are ca obiect un bun imobil, donatia este opozabila tertilor de la data inscrierii dreptului in cartea funciara, potrivit Legii nr. 7/1996. Potrivit art. 22 din Legea nr. 7/1996, sunt supuse inscrierii in cartea funciara 'dreptul de proprietate si toate celelalte drepturi reale asupra unui imobil', cu exceptia drepturilor dobandite 'prin succesiune, accesiune, vanzare silita si uzucapiune ( . ) si a celor dobandite de stat si de orice persoana prin efectul legii, prin expropriere sau prin hotarari judecatoresti', care sunt opozabile tertilor, fara a mai fi necesara inscrierea in cartea funciara.

Persoanele care pot si care trebuie sa solicite inscrierea donatiei. Din interpretarea art. 49 din Legea nr. 7/1996, rezulta ca inscrierea in cartea funciara poate fi solicitata de orice persoana interesata; in cazul contractului de donatie, interesat sa solicite inscrierea in cartea funciara este donatarul, intrucat acesta a dobandit un drept real imobiliar prin contract si urmareste realizarea unui interes legitim. Pot solicita, de asemenea, inscrierea in cartea funciara atat donatorul, cat si succesorii universali sau cu titlu universal ai donatarului.

Donatarul incapabil sau minor poate solicita, el insusi, inscrierea donatiei, deoarece inscrierea este un fapt material, un act de conservare.

Cat priveste persoanele care sunt obligate a cere inscrierea donatiei in cartea funciara, din corelarea art. 820 si art. 815 C. civ. cu art. 124 si art. 147 C. fam., rezulta ca, in cazul donatiei facute unui minor sau unui interzis, tutorii si ascendentii care au acceptat donatia minorului au obligatia legala de a solicita inscrierea donatiei.

Potrivit art. 820 C. civ., incapabilul vatamat in drepturile sale prin neinscrierea donatiei de catre persoanele obligate la aceasta, are o actiune in daune impotriva acestora, pentru pierderea suferita.

Sanctiune. Sanctiunea nerealizarii publicitatii prin inscrierea dreptului in cartea funciara consta in inopozabilitatea dreptului dobandit de donatar fata de terti.

Potrivit art. 819 C. civ., inopozabilitatea dreptului dobandit prin donatie poate fi invocata de orice persoana interesata, exceptand persoanele care au obligatia de a realiza, ele insele, inscrierea in cartea funciara sau reprezentantii lor, precum si donatorul.

Lipsa inscrierii dreptului dobandit prin donatie in cartea funciara poate fi invocata, astfel, de orice persoana interesata si care este tert fata de contractul de donatie incheiat; amintim, astfel, pe dobanditorul cu titlu gratuit sau oneros al unui drept real asupra imobilului ce face obiectul donatiei neinscrise, cat si pe creditorii chirografari ai donatorului. Intra, astfel, in categoria tertilor, putand invoca lipsa inscrierii donatiei si inopozabilitatea dreptului transmis, si succesorii cu titlu particular ai partilor.

Articolul 30 din Legea nr. 7/1996 prevede ca dobanditorul cu titlu oneros, care nu si-a inscris dreptul in cartea funciara, poate cere instantei de judecata sa-i acorde prioritate fata de inscrierea efectuata de un tert care a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau a fost de rea-credinta la data incheierii actului. In consecinta, inscrierea donatiei in cartea funciara nu este opozabila tertului care anterior a dobandit cu titlu oneros acelasi drept, chiar daca acesta din urma nu a inscris dreptul sau in cartea funciara. Actiunea prin care tertul dobanditor cu titlu oneros solicita prioritate este actiunea in rectificarea inscrierii in cartea funciara si este supusa prescriptiei extinctive, in termen de 10 ani de la data cand s-a inregistrat cererea de inscriere a dreptului dobandit de donatar, exceptand cazul cand dreptul material la actiunea in fond nu s-a prescris mai inainte [art. 37 alin. (2) din Legea nr. 7/1996].

Nu pot invoca lipsa inscrierii dreptului dobandit prin donatie: donatorul (intre parti, donatia este valabil incheiata si producatoare de efecte din momentul exprimarii consimtamintelor celor doua parti, in forma autentica, iar inscrierea in cartea funciara priveste opozabilitatea acestor efecte fata de terti) si succesorii sai universali si cu titlu universal, precum si persoanele obligate sa solicite inscrierea si reprezentantii lor. In aceasta ultima categorie intra: donatarul, succesorii sai universali si cu titlu universal, cat si reprezentantii legali (si ascendentii, in cazul minorului) ai minorului si interzisului.