Drept
Proba actului juridic civil subiectivProba actului juridic civil subiectiv Obiectul probei este reprezentata de actele sau faptele juridice care nasc drepturi si obligatii. Normele de drept nu vor face obiectul probei intrucat ele nu trebuie dovedite. Instanta trebuie sa le cunoasca iar partile doar sa le invoce. Ca o exceptie de la aceasta regula : atunci cand la un caz concret s eva aplica o lege straina existenta si continutul legii straine trebuie dovedite. Faptele negative indefinite nu pot fi dobandite. Faptele negative determinate vor fi probate divediindu-se faptul pozitiv contrar. Nu trebuie probate nici actele sau imprejurarile prezumate de lege. Nu se vor dovedi nici faptele notorii. In principiu nu pot fi dovedite nici faptele contestate de parti. Sarcina probei adica obligatia de a dovedi existenta actului sau a faptului juridic generator de drepturi si obligatii ii revina in primul rand reclamantului. Potrivit codului civil cel ce face o propunere inainte judecatii trebuie s-o dovedeasca. Oentru a fi admisibila orice proba ar trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii : a) sa nu fie oprita de lege b) sa fie utila c) sa fie verosinila d) sa fie pertinenta e) sa fie concludenta Mijloacele de proba A) Inscrisurile Reprezinta declaratii sau consemnari ale partilor in forma scrisa cu privire la acte sau fapte din care izvorasc raporturile juridice intre ele. Clasificare : a) in functie de intentia partilor inscrisuri preconstituite ( de ex cele autentice) inscrisuri ne preconstituite b) daca sunt sau nu semnate de parti c) dupa scopul lor : - primordiale -recognitive -confirmative Inscrisurile autentice : reprezinta acel inscris intocmit cu solemnitatile prevazute de lege de catre un functionar public ce are dreptul de a-si desfasura activitatea in locul unde s-au incheiat inscrisurile : a) acte de stare civila b) hotararile judecatoresti c) inscrisurile notariale d) procese verbale prin care se intocmesc anumite acte de procedura
Forta probata sau puterea doveditoare a inscrisului autentic a) constatarile personale ale agentului instrumentator au putere doveditoare deplina neputand fiind combatute decat prin inscrierea prin fals. b) Mentiunile privind declaratile facute de parti fac dovada doar pana la proba contrara. Inscrisurile sub semnatura privata Este acel inscris semnat de partea sau de la partile de la care emana. Conditii speciale :Inscrisurile care constata conventii sinalagmatice trebuie sa fie intocmite in atatea exemplare cate parti cu interese contrarii sunt . Aceasta formalitate s enumeste formalitatea multiplului exemplar. Inscrisurile sub semnatura privata care constata o obligatie unilaterala a uneia dintre parti de a plati o suma de bani sau o cantitate de bunuri fungibile trebuie sa cuprinda mentiunea « bun si aprobat » ptr a fi urmata de indicarea in cifre si litere a sumei sau cantitatii la care se obliga. In cazul testamentului olograf se cere ca acesta sa fie inscris in intregime datat si semnat de mana testatorului. B) Marturia (= proba testimoniala cu probe sau martori ) Prezinta datarea facuta oral in fata instantei de judecata de catre o terta persoana alta decat partile numita martor cu privire la acte sau fapte intamplate in trecut si avand legatura cu pretentile partilor aspecte despre care martorul trebuie sa aibe cunostiinte personale. Conditii speciale a) dispozitia martorului se face oral in fata instantei de judecata b) martorul trebuie sa cunoasca real faptele relatate sa le fi perceput prin propiile lui simturi. Admisibilitatea probei cu martori : a) Admisiblilitatea : Conform codului civil in vigoare proba testimoniala este inadmisibila atunci cand se tinde a se dovedi un act juridic al carei valoare este mai mare de 250 de lei. b) Nu s epoate proba cu martori in contra sau peste cea ce cuprinde actul Partile pot insa conveni ca si in ipotezele analizate anterior sa se poata face dovada cu martori. Exceptii : 1. Proba cu martori nu este admisibila chiar daca valoarea actului este mai mica de 250 de lei in urmatoarele situatii : a) in cazul actelor solemne : cand forma solemna este ceruta ad-validitate. b) In cazul actelor pe care legea cere forma scris ad-probationem. 2. Proba cu martori este admisibila chia rdaca valoarea actului depaseste 250 de lei: a) cand exista un inceput de proba scrisa b) cand reconstituirea sau conservarea unui inscris a fost imposibila. Inceputul de dovada scrisa este orice consemnare scrisa ce provine de la partea adversa si care face verosimil faptul pretins. Trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : a) sa existe un inscris b) inscrisul sa provina de la celui care i se opune c) inscrisul sa faca verosimil faptul pretins Partea doveditoare la proba cu martori este lasata la apreciera instantei de judecata. C) Marturisirea sau recunoasterea Este declaratie unei persoane prin care aceasta recunoaste ca fiind adevarat un fapt pe care adeversarul ei isi intemeiaza pretentile, delaratia de natura a produce efecte juridice impotriva celor care .. Marturisirea este un act juridic unilateral : trebuie sa emane de la o persoana capabila si sa fie neviciat ( actul) autorul sau sa poata dispuna de drepturile sale marturisirea este irevocabila Exceptie : marturisirea poate fi retractata daca autorul ei dovedeste ca era in eroare de fapt. Marturisirea are caracter personal asadar poate fi facuta doar de persoane impotriva carei urmeaza sa produca efecte sau de un mandator al acesteia care are procura speciala. Marturisirea poate fi : a) judiciara : atunci cand este facuta in fata instantei de judecata in cursul procesului in care va fi folosita. b) Sponatana : and e facuta din initaitiva partii provocata atunci cand rezulta din intergatorului administrativ. c) Extrajudiciar :cand e facuta in afara instantei de judecatat sau in fata altei instante decat acea care judeca litigiul in care va fi folosita ca mijloc de proba. Marturisirea poate fi : a) expresa b) tacita Marturisirea se mai clasifica astfel : a) simpla : atunci cand paratul cunoaste pretentia reclamantului in tocmai cum la formulat acesta b) calificata : atunci cand paratul recunoaste faptul invocat de reclamat dar face referire si la alte imprejurari anterioare sau contomitenta faptului pretins cea ce schimba semnificatie sa juridica. c) Complexa : consta in recunoasterea de catre parat a faptului pretins de catre reclamant si a altor imprejurari ulterioare care anhileaza acest fapt. D) Prezumtile Reprezinta consecintele pe care legea sau magistratul le trage de la un fapt cunoscut la unul necunscut. Neputand dovedi in mod direct un anumit fapt vecin si conex si apoi pe calea rationamentului deductiv se va deduce existenta primului fapt. Clasificare : a) prezumtii legale : sunt acelea determinate prin lege, numarul acestora fiind limitat. La randul lor se clasifica: relative: (iuris tantum- sunt acelea care pot fi combatute prin proba contrara) absolute:(iuris et iure-care nu pot fi raturnate prin proba contrata) b) prezumtii simple sau judecatoresti: sunt acelea pe care legea nu le precede expres ci le lasa la lumina si intelepciunea magistratului.
|