Prezentare generala a regimului matrimonial

Prezentare generala a regimului matrimonial

Astazi, in viata de zi cu zi, se intalnesc diferite conflicte in relatia dintre soti, in relatia dintre acestia si copiii lor. Pe de alta parte se ridica probleme cu privire la bunurile comune, bunurile proprii, cu alte cuvinte patrimoniul familiei.

Odata cu Noul Cod Civil s-au introdus anumite modificari in ceea ce priveste relatia de familie si patrimoniul familiei, atat cu privire la bunurile avute anterior si patrimoniul familiei, cat si cu privire la cele dobandite de soti in timpul casatoriei.

In noua legislatie in vigoare, Noul Cod Civil aduce dispozitii distincte fata de vechea reglementare. Noutatea reglementarii nu este numai pentru practicienii avocati, ci si pentru magistrati si justitiabili.

In ceea ce priveste regimul matrimonial, ne putem imagina situatii pornind de la diverse informatii pe care le avem din alte legislatii sau filme cu tema relatiilor dintre soti sau regimul matrimonial si cum se pune aceasta problema, insa nu ne putem raporta intotdeauna la ceea ce credem, intrucat sistemul nostru de drept are alte principii, principii care difera de principiile celorlalte sisteme de drept.

Fata de regimul matrimonial, avem in vedere patrimoniul care se creeaza in timpul casatoriei si atunci regimul matrimonial poate avea ca si forma o comunitate legala, o separatie de bunuri sau o comunitate conventionala, cu alte cuvinte sotii stabilesc inainte de incheierea casatoriei ce soarta vor avea bunurile pe care ei le dobandesc sau le-au dobandit deja.

Regimul matrimonial poate produce efecte numai din ziua incheierii casatoriei, altfel spus, odata ce sotii au stabilit dinainte regimul matrimonial, el nu poate produce efecte inainte de incheierea casatoriei, pentru ca s-a incheiat in scopul casatoriei. Altfel spus, sotii au stabilit inainte de incheierea casatorieice se va intampla cu bunurile pe care ei le dobandesc, cum vor fi considerate: vor fi considerate bunuri comune, iar cu privire la anumite bunuri, unele bunuri proprii, iar la celelalte comune, si este si firesc ca un astfel de regim matrimonial sa nu poate produce efecte decat dupa incheierea casatoriei .

Odata ce s-a ales un regim matrimonial, el trebuie sa fie transformat in mod practic intr-o conventie matrimoniala. Aceasta conventie matrimoniala este un contract care se va incheia intre soti, in care acestia vor mentiona ce se va intampla pe viitor.

Aceasta conventie matrimoniala trebuie incheiata in forma autentica de catre notarul public, sub sanctiunea nulitatii absolute. Daca ea nu va fi intocmita in forma autentica, nu va produce efecte valabile, chiar daca sotii stiu ca au convenit asupra unor aspecte; din punct de vedere juridic este considerat ca el nu exista, pentru ca nu indeplineste conditiile de forma pe care legiuitorul le prevede.

Prin intrarea in vigoare a Noului Cod Civil se abroga Codul familiei intrat in vigoare la data de 1 februarie 1954. Din acest punct de vedere suntem de acord ca, sub aspectul tehnicii legislative, aceasta modificare este fireasca. Revine reglementarea relatiilor de familie acolo unde le este locul, la matca fireasca, si anume in Codul Civil, cum de altfel era si inainte de adoptarea Codului Familiei.

Ceea ce pare o noutate nu este o noutate absoluta in materia relatiilor matrimoniale. Ceea ce este nou in realitate nu reprezinta decat tot o revenire la un principiu consacrat in Codul civil de la 1864, si anume principiul libertatii conventiilor matrimoniale.

Regimul reintrodus in Noul Cod Civil reprezint o conventie sau un contract prenuptial, chiar daca aceasta denumire nu se foloseste in tara noastra. Art. 312 din Noul Cod Civil face referire la regimurile matrimoniale care ocupa un loc aparte in Noul Cod Civil, respectiv "Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor".

Nu intamplator, juramantul sotilor facut in fata ofiterului de stare civila spune "la bine si la rau", pentru ca otii au obligatia de ingrijire, de intretinere in situatii de boala. Dar, in principal, obligatiile care nasc cele mai multe discutii sunt cele patrimoniale. Cele mai multe actiuni in instanta sunt cele cu privire la obligatiile patrimoniale ale sotilor, insa cele mai dureroase sunt cele mortale.

Dand citire art. 312, alin. (1), "Viitorii soti pot alege ca regim matrimonial comunitatea legala, separatia de bunuri sau comunitatea conventionala". Pana la 1 octombrie 2011, aceasta impartire distincta nu exista.

In Codul Civil romanesc preluat dupa Codul civil napoleonian de la 1864 am avut contractul prenuptial pana la 1948, apoi au intervenit modificari principale in Codul Civil si au fost abrogate dispozitiile despre contractul prenuptial.

Acest contract prenuptial a fost mai mult un contract apropiat de regimul separatiei de bunuri. Facand referire la regimul separatiei de bunuri, avand in vedere ca poporul roman este un popr conservator, se naste intrebarea daca unul dintre soti alege varianta conventionala, se va stirbi cumva relatia dintre soti? Fiecare dintre soti este liber sa aleaga si de aceea legiuitorul a instituit aceste tipuri de regimuri matrimoniale dupa 1 octombrie 2011 si a avut in vedere sa revina la aceasta separatie de bunuri pentru a evita mai multe consecinte.

Pentru cei ce vor sa realizeze mai mult si sa infranga drepturile legale ale mostenitorilor si sa lase celuilalt sot mai multe bunuri la partajul succesoral unde intervine conditia de preciput stipulata in art. 333: "cand se poate stabili de la inceput ca la moartea unuia dintre soti, anumite bunuri sa nu mai vina la masa succesorala si sa ramana de la inceput celuilalt sot." Aceasta alegere poate priva de anumite bunuri pe copiii sai, adica mostenitorii legali, din moment ce se ia aceast hotarare .

Libertatea alegerii regimului matrimonial implica in principiu si posibilitatea sotilor de a modifica in timpul casatoriei regimul matrimonial sub imperiul caruia s-au casatorit.

Modificarea regimului matrimonial presupune incheierea unei conventii matrimoniale.

In dreptul comparat exista mai multe tipuri de regimuri matrimoniale :

legale (stabilite prin normele imperative ale legii);

conventionale (stabilite prin conventia partilor).

In ceea ce priveste regimurile conventionale, acestea sunt stabilite printr-o conventie matrimoniala care se incheie inainte sau odata cu celebrarea casatoriei, sau chiar in timpul casatoriei (in cazul regimurilor matrimoniale care pot fi modificate in timpul casatoriei).

Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii

Dupa structura lor, regimurile matrimoniale se impart in: regimurile de tip comunitar (in care regula o constituie comunitatea de bunuri), si regimurile de tip separatist (in care regula o constituie separatia de bunuri).

Inainte de adoptarea Codului Familiei, regimul matrimonial roman era reglementat de Codul Civil de la 1864 (intrat in vigoare la 1865), care consacra regimul matrimonial de tip separatist, ce se aplica doar atunci cand sotii nu derogau de la acesta printr-o conventie matrimoniala; astfel, regimul de drept comun era considerat cel al separatiei de bunuri, fiecare dintre soti pastrand dreptul exclusiv de a administra, folosi si disoune de bunurile sale, cu obligatia de a contribui la cheltuielile casniciei. Barbatul era obligat sa-si intretina sotia dar sotia era obligata sa contribuie la sarcinile casatoriei cu "a treia parte din veniturile sale".

Oprirea conventiilor contrare comunitatiilor de bunuri - conform art. 20 C. Fam., bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei sunt bunuri comune. Orice conventie contrara este nula .

Din textul art. 30 alin. 2, rezulta ca:

a)   nulitatea se aplica atat conventiei pe care ar urma s-o incheie viitori soti , cat si conventiei pe care acestia ar urma s-a incheie in timpul casatoriei. In acest sens, sunt nule conventiile prin care: unul dintre soti ar recunoaste caracterul de bun propriu al unuia dintre ei, sotii ar prestabili cota-parte ce ar reveni fiecaruia dintre ei (pentru ca ar schimba devalmasia in proprietate pe cote-parti), sau sotii si-ar imparti pe cale coventionala bunurile comune (ceea ce ar echivala cu desfiintarea comunitatii de bunuri).

Rezulta ca, sunt nule orice conventii prin care s-ar micsora sau s-ar desfiinta comunitatea devalmasa de bunuri.

In legatura cu posibilitatea incheierii unor conventii prin care sotii sa-si mareasca comunitatea de bunuri in detrimentul bunurilor proprii, in literatura s-au exprimat mai multe opinii. Astfel, unii autori considera ca o astfel de conventie nu este posibila, pentru ca interpreteaza textul art. 30 alin. 2 C. Fam., in sensul ca orice conventie matrimoniala care este contrara comunitatii d bunuri este nula chiar dac micsoreaza sau, dimpotriva, mareste aceasta comunitate

Alti autori considera ca astfel de conventii, prin care sotii ar mari comunitatea de bunuri, prin includerea de bunuri proprii ale fiecaruia, sunt valabile, daca nu ating drepturile unor terte persoane. Astfel, de vreme ce nu exista un text expres care sa interzica sotilor sa incheie astfel de conventii nimic nu-i poate impiedica pe acestia ca, in temeiul dreptului de dispozitie ca atribut al proprietatii, sa afecteze aceste bunuri proprii, comunitatii de bunuri.

b) Nulitatea se aplica si conventiei incheiate de catre viitorii soti, de catre soti sau de catre unul dintre acestia cu terte persoane - daca prin acestea s-ar aduce atingere comunitatii de bunuri.

Acte permise sotilor

Sotii pot incheia conventii prin care sa concretizeze modul de folosire, de administrare si de dispozitie asupra bunurilor comune.

Sotii pot dispune prin donatii din bunurile proprii, transformandu-le, astfel, fie in bunurile proprii ale celuilalt sot, fie in bunuri comune; donatiile intre soti sunt revocabile;

Sotii pot dispune de partea lor din bunurile comune prin testament, deoarece acesta produce efecte la decesul testatorului, cand inceteaza comunitatea de bunuri (desigur, testamentul este un act strict personal, intuituu personae).

Principiile regimurilor matrimoniale :

a)    egalitatea in drepturi dintre soti;

b)     libertatii alegerii si modificarii regimului matrimonial;

alegerea de viitorii soti a regimului matrimonial concret se realizeaza prin incheierea unei conventii matrimoniale. Aceasta liberatate nu este absoluta, ci limitata de instituirea unui corp de norme imperative de la care nu se poate deroga prin conventie matrimoniala si care alcatuieste regimul matrimonial primar.

Libertatea de optiune - este limitata in sensul ca potrivit art. 312 viitorii soti pot alege ca regim matrimonial comunitatea legala, separatia de bunuri sau comunitatea conventionala.

libertatea alegerii regimului matrimonial implica, in principiu, si posibilitatea sotilor de a modifica in timpul casatoriei regimul matrimonial sub imperiul caruia s-au casatorit; modificarea acestuia se face prin incheierea unei conventii matrimoniale.

c)      subordonarii regimului matrimonial scopului casatoriei.

regimul matrimonial este subordonat scopului casatoriei si intereselor familiei;

relatiile patrimoniale dintre soti sunt accesorii raporturile nepatrimoniale si au menirea de a sustine familia din punct de vedere material. De aici decurg doua consecinte:

nu exista regim matrimonial in afara casatoriei;

scopul conventiei matrimoniale este subordonat scopului casatoriei.

Clasificarea regimurilor matrimoniale

Din punct de vedere al izvorului lor - se clasifica in: Regimuri Matrimoniale legale si Regimuri Matrimoniale conventionale.

regimul matrimonial legal - se aplica ori de cate ori viitorii soti nu au incheiat o conventie matrimonial

Din punct de vedere al structurii lor - se clasifica in: Regimuri Matrimoniale de comunitate, Regimuri Matrimoniale de separatie de bunuri sau Regimuri Matrimoniale mixte (care imbina separatia din timpul casatoriei cu un principiu comunitar ce se manifesta la desfacerea casatoriei).

la randul lor, regimurile comunitare pot fi : universale sau partiale.

criteriul esential in functie de care se realizeaza calificarea regimului matrimonial este compozitia activului. Astfel, regimurile comunitare se caracterizeaza prin existenta unei mase de bunuri comune cu un regim juridic specific, iar regimurile separatiste se caracterizeaza prin lipsa unei asemenea mase de bunuri comune.

Dupa cum se pot sau nu modifica in timpul casatoriei regimurile matrimoniale sunt: imutabile sau mutabile.

tendinta este aceea de a permite modificarea regimului matrimonial in timpul casatoriei.