Particularitati privind efectuarea unor categorii de perchezitii

Particularitati privind efectuarea unor categorii de perchezitii

§1. Perchezitia corporala.

Pechezitia corporala, poate fi definita ca fiind cercetarea asupra imbracamintei unei persoane cu scopul de a gasi si ridica obiecte sau inscrisuri cunoscute organului judiciar , cand se tagaduieste existenta sau detinerea lor , precum si in vederea descoperirii altor mijloace de proba necesare aflarii adevarului.

Potrivit art.96-99 C.pr.pen. orice persoana fizica sau juridica, in posesia careia se afla un obiect sau un inscris ce poate servi ca mijloc de proba, este obligat sa-l predea organului de urmarire penala sau instantei de judecata, la cerere.

Cu privire la perchezitia corporala C. pr.pen. instituie doar procedura de efectuare a acesteia si anume: "perchezitia corporala se efectueaza numai de o persoana de acelasi sex cu persoana percheztionata" (art.106 C. pr. pen.).Aceasta prevedere asigura faptul ca perchezitionarea corpului persoanei se va face in limitele decentei.

Dat fiind specificul reglementarilor constitutionale in materie si continutul suficient de cuprinzator al normelor de drept procesual penal, ca si pe baza suplimentului analogic sustinem ca dispozitiile referitoare la perchezitia domiciliara, pot fi folosite, in mod corespunzator, si in cazul perchezitiei corporale[2].

Organele care pot incuviinta perchezitia corporal sunt prevazute in art.23 alin.2, art.27 alin.3 din Constitutie; art.100, art.101, art.102, art.106 C.pr. pen.

In cursul urmaririi penale, procurorul incuviinteaza efectuarea perchezitiei corporale la cererea motivata a organului de cercetare penala, care se pronunta prin rezolutie motivata.

In cazul in care autorizatia de perchezitie este emisa aceasta se intocmeste in doua exemplare, un exemplar se remite organului solicitant, iar celalalt exemplar ramane la procuror.

In cursul judecatii, instanta dispune asupra perchezitiei corporale, in conformitate cu prevederile art. 102 alin.2.

Instanta se pronunta asupra perchezitiei, la cerere sau din oficiu, prin incheiere motivata (art.301, art.302).

Dispozitia de efectuare a perchezitiei se comunica procurorului in vedrea aducerii la indeplinire. Procurorul poate aduce la indeplinire dispozitia instantei si prin organul de cercetare penala a carei activitate o supravegheaza (art. 219).

Perchezitia corporal se efectueaza dupa caz de;

1. Organele judiciare;

- procurorul poate efectua personal perchezitia corporala in cursul exercitarii supravegherii cercetarilor penale ori cand realizeaza obilgatoriu urmarirea penala (art.217-218, art.209 C. pr.pen.).

- instanta de judecata, cu ocazia unei cercetarii locale, nimic nu o poate impiedica sa procedeze la efectuarea unei perchezitii corporale in virtutea principiului rolului activ al acesteia.

- organul de cercetare penala poate efectua perchezitia corporala numai in temeiul ordinului dat de procuror.

In practica judiciara s-a pus problema daca organul de cercetare penala poate efectua perchezitii fara aprobarea procurorului, daca persoana consimte la aceasta. Raspunsul este negativ, aceste prevederi fiind implicit inlaturate prin dispozitiile categorice ale art.27 alin.3 din Constitutia Romaniei care stabilesc efectuarea perchezitiilor exclusive pe baza ordinului magistratului .

Perchezitia corporala vizeza nu numai examinarea obiectelor de imbracaminte ci si alte obiecte aflate asupra persoanei (incaltamintea, poseta, servieta), ori cu sine sau aflate  in paza (mijloace de transport, animale insotitoare) precum si corpul persoanei (pielea, parul, cavitatile naturale) .

2. Organele extrajudiciare;

- pot efectua acte premergatoare, in vederea strangerii datelor necesare organelor de urmarire penala, si lucratorii operativi, anume desemnati, din Ministerul de Interne si organele de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale.

- comandantii de nave si aeronave pentru infractiunile savarsite pe acestea, pe timpul cat navele si aeronavele se afla in afara porturilor si aeroporturilor, si subofiterii din trupele de graniceri pentru infractiunile de frontier pot efectua perchezitii corporale asupra faptuitorului.

Conditiile admiterii perchezitiei corporale cuprind o latura substantiala si o latura formala.

Conditii substantiale (de fond), conform art. 100 C.pr.pen. distingem doua situatii:

- perchezitia corporala poate fi dispusa ori efectuata daca; in posesia unei persoanei se afla un inscris ori un obiect care poate servi ca mijloc de proba; organul judiciar, ori organul extrajudiciar a solicitat inscrisul ori obiectul de la cel care il detine; persoana respectiva a tagaduit existenta sau detinerea inscrisului ori obiectului cerut.

- perchezitia corporala poate fi dispusa ori efectuata ori de cate ori este necesar pentru descoperirea de noi probe.

Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii

Conditii procedurale( de forma):

- perchezitia poate fi efectuata numai pe baza ordinului magistratului (art.27, alin.3 din Constitutia Romaniei).Aceasta conditie reprezinta o garantie substantiala pentru protectia persoanei ce urmeaza a fi perchezitionata.

- organul judiciar care urmeaza a efectua perchezitia corporala este obligat ca, in prealabil, sa se legitimize. Acesta are in plus obligatia sa prezinte autorizatia data de procuror.Organul extrajudiciar are aceleasi obligatii.

- perchezitia corporala se efectueaza numai de o persoana de acelasi sex cu cea perchezitionata.Dupa cum am mai spus anterior, aceasta conditie trebuie sa fie indeplinita in limitele decentei.

Conditiile speciale;

-deputatul sau senatorul nu poate fi perchezitionat fara incuviintarea Camerei din care face parte, dupa ascultarea sa (art.69 din Constitutie).

Cu privire la perchezitia asupra deputatilor si senatorilor, legea prevede ca acestia nu pot fi perchezitionti fara incuviintarea Camerei din care fac parte, insa, legea nu distinge la ce fel de perchezitie nu pot fi supusi, domiciliara sau corporala?

Un autor de specialitate apreciaza ca "legea ar trebui sa faca o precizare intr-un art. separat din C.pr.pen pentru ca, in practica sunt intalnite serioase probleme cu privire la acest aspect ", parere la care si noi ne raliem.

-magistratii nu pot fi cercetatii si nici perchezitionati fara avizul ministrului justitiei (art.91 din Legea 92/1992).

-notarii publici nu pot fi perchezitionati fara avizul ministrului justitiei(art.31 din Legea 36/1995).

- perchezitionarea avocatului nu poate fi facuta decat de procuror si numai dupa aprobarea prealabila a actului procedural de catre prim-procurorul de pe langa tribunal (art.29 din Legea 51/1995).

Situatii in care perchezitia nu poate fi efectuata;

-Presedintele Romaniei se bucura de imunitate de jurisdictie.Camera deputatilor si Senatului in sedinta comuna pot hotari punerea sub acuzare pentru inalta tradare (art.84 din Constitutia Romaniei).O astfel de fapta nu este incriminata in C. pen.

- perchezitia corporala nu poate fi efectuata nici asupra persoanelor care se bucura de imunitate de jurisdictie penala (art.8 C. pr.pen.).

Spre deosebire de legea romana, in alte legislatii exista nuantarii cu privire la perchezitie care dau eficienta dar, in acelasi timp, si pertinenta imunitatii parlamentare.

Legislatia tarilor din Uniunea Europeana acorda niveluri diferite de imunitate parlamentarilor dupa cum urmeaza:

- in Olanda, parlamentarul nu are mai multe drepturi decat oricare cetatean,inca din 1884, acesta poate fi perchezitionat si trimis in judecata fara acordul Parlmentului;

- parlamentarii din Marea Britanie si Irlanda nu au avut niciodata imunitate in fata legii;

- in Belgia,Franta, Grecia si Portugalia, parlamentarii pot fi perchezitionati fara aprobarea Parlamentului, insa pentru alte procedurii este nevoie de acceptul alesilor;

- in Austria, Danemarca,Germania, Italia, Luxemburg, Spania si Suedia parlamentarilor li se acorda protectie in fata oricarei proceduri de ordin administrativ sau penal;

§2. Perchezitia vehiculelor.

Legea nu distinge clar cu privire la efectuarea perchezitiei asupra vehiculelor si nici modul prin care aceasta poate fi dispusa. Astfel ca, in practica exista deja dificultati semnificative iar practicienii sunt desigur confruntati frecvent cu astfel de situatii.

In art.100, alin.2 C.pr.pen. se omite enumerarea perchezitiei asupra vehiculelor insa legiuitorul a adaugat-o in alin.5 al aceluiasi articol dispunand ca perchezitia vehiculelor se va face aplicandu-se aceleasi reguli ca la perchezitia corporala.

Se cuvine mentionat faptul ca legiuitorul ar trebui sa ofere mai multe aspecte cu privire la perchezitia vehiculelor pentru a nu se incalca principiul aflarii adevarului si principiul rolului activ al organelor judiciare.

§3. Perchezitia in sisteme informatice.

Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei prevede in articolul 56 urmatoarele: alin.1 "ori de cate ori pentru descoperirea si strangerea probelor este necesara cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, organul competent prevazut de lege poate dispune efectuarea unei perchezitii"; alin.3 "in cazul in care, cu ocazia cercetarii unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, se constata ca datele informatice cautate sunt cuprinse intr-un alt sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice si sunt accesibile din sistemul sau suportul initial, se poate dispune, de indata, autorizarea efectuarii perchezitiei in vederea cercetarii tuturor sistemelor informatice sau suporturilor de stocare a datelor informatice cautate"; alin.4 al aceluiasi articol prevede ca: " dispozitiile din Codul de procedura penala referitoare la efectuarea perchezitiei domiciliare se aplica in mod corespunzator".

Dupa afirmatiile de mai sus putem concluziona urmatoarul aspect:

- pentru efectuare unei perchezitii informatice este necesara o autorizatie de perchezitie emisa de judecator, la solicitarea procurorului, dupa examinarea temeiniciei acestei cereri, in sedinta din camera de consiliu, care are loc fara citarea partilor si cu participarea obligatorie a procurorului conform aliniatului 4 al articolului 100 din C.pr.pen.

§4. Perchezitia in cazul infractiunilor flagrante si de crima organizata.

Conform art.27 alin.4 din Constitutia Romaniei, perchezitiile in timpul noptii sunt interzise in afara de cazul infractiunilor flagrante.

In caz de infractiune flagranta, organul de urmarire penala este obligat sa constate savarsirea acesteia, chiar in lipsa plangerii prealabile.

In caz de infractiune flagranta, organul de urmarire penala este obligat sa constate savarsirea acesteia, chiar in lipsa plangerii prealabile ne precizeaza art.280 alin.1 C.pr.pen.

In situatia infractiunilor flagrante este necesar, de cele mai multe ori si efectuarea imediata a perchezitiei domicilare sau corporale pentru a ridica probele deja existente la fata locului.

Au aparut probleme cu privire la aplicarea celor expuse mai sus in conditiile art.213 C.pr.pen. invocand urgenta in astfel de cazuri, precum si dispozitiile prevazute de art.467 alin.2 C.pr.pen., care stipuleaza ca in cazul infractiunilor flagrante, cu ocazia intocmirii de catre organele de urmarire penala a procesului-verbal de constatare a infractiunii, daca este necesar, organul de urmarire penala strange si alte probe, intrand aici si efectuarea unei perchezitii. Practicienii au apreciat ca o astfel de interpretare nu este insa acceptabila deoarece dispozitiile art.213 C.pr. pen.se refera la acte efectuate de organele de cercetare penala, iar cele prevazute de art.467 alin.2 C.pr.pen. se refera la activitatea organelor de urmarire penala de a strange probe care se afla deja la fata locului, fara a fi necesara efectuarea unei perchezitii pentru ridicarea lor.

In cazul infractiunilor de crima organizata care presupun, uneori, situatia urmaririi si desfasurii anchetei sau actiunii operative privind presupusul infractor / presupusii infractorii pe teriroriul mai multor judete, se ridica problema competentei teritoriale (ratione loci) a instantei care poate emite un mandat de perchezitie. In aceasta situatie, pentru a se valorifica momentul operativ planuit si pregatit pentru a se descoperii bunuri rezultate din savarsirea de infractiuni, organul de urmarire penala va trebu sa actioneze rapid, solicitand astfel eliberarea unei autorizatii de perchezitie de la instanta de la locul unde se presupune ca se afla bunurile. Legiuitorul a instituit criteriile de competenta pentru a se putea desemna instanta compententa sa autorizeze perchezitia domiciliara in art.100 alin.3 C.pr.pen.

O buna cooperare intre organele judiciare implicate intr-o astfel de cauza ar putea asigura sesizarea prompta a instantei competente potrivit legii, putandu-se pregati anume un astfel de moment procesual, pentru a fi operativ si eficient.

§5. Dispozitii speciale cu privire la perchezitia unitatilor publice sau persoanelor juridice.

Art. 111 din C. pr.pen prevede exact conditiile in care este dispuna efectuarea unei perchezitii la o unitate publica sau la o persoana juridica. Astfel ca, dispozitiile referitoare la alte categorii de perchezitii se aplica in mod corespunzator si atunci cand actele procedurale se efectueaza la o unitate dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal sau la o alta persoana juridica.

Organul judiciar se legitimeaza si, dupa caz, infatiseaza reprezentantului unitatii publice sau al altei persoane juridice autorizatia data.

Cu privire la ridicarea de obiecte, inscrisuri si in situatia unei perchezitii acestea se efectueaza in prezenta reprezentantului unitatii.

Prezenta martorilor asistenti, atunci cand este obligatorie, acestia pot face parte din personalul unitatii.

Dupa intocmirea  procesului-verbal, una dintre copii se va lasa reprezentantului unitatii.

Cu privire la perchezitiile efectuate la locul de munca sau in localurile publice apreciem ca este necesar ca aceste doua categorii de perchezitii sa fie mentionate in art.100 alin.2.