PARTICIPATIA PENALA-Notiune si Caracterizare

PARTICIPATIA PENALA-Notiune si Caracterizare

Participatia penala sau pluralitatea ocazionala este forma pluralitatii de infractori in care la comiterea faptei prevazute de legea penala participa un numar mai mare de persoane decat este necesar potrivit naturii faptei.Aceastea inseamna ca daca o fapta putea fi comisa de o singura persoana, datorita naturii ei,la savarsire insa, au participat doua sau mai multe persoane, iar daca potrivit naturii ei fapta putea fi comisa de doua persoane,la savarsirea ei au participt 3 sau mai multe persoane.Spre deosebire de pluralitatea naturala si de pluralitatea constituita in cazul pluralitatii ocazionale de infractori, fiecare participant este considerat ca a contribuit cu o parte la savarsirea infractiunii si va raspunde penal in functie de contributia adusa la savarsirea acesteia.

Conditiile participatiei penale:

a)sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala, fapta ce poate fi consumata ori ramasa in faza de tentativa pedepsibila;

b)la comiterea faptei sa-si fi adus contributia mai multe persoane decat era necesar potrivit naturii faptei;

c)legatura subiectiva intre participanti trebuie sa fie unitara, mai precis toti participantii trebuie sa fie animati de aceeasi vointa criminala de a savarsi fapta prevazuta de legea penala;

d)existenta participatiei este conditionata de calificarea ca infratiune a faptei comise prin contributia mai multor persoane ceea ce presupune ca fapta sa fie savarsita de catre cel putin unul dintre participanti cu forma de vinovatie ceruta de lege.

Felurile paticipatiei penale:

1.dupa criteriul atitudinii psihice fata de rezultatul faptei comise cu vointa comuna de  a coopera se disting:

a)participatia proprie;

b)participatia improprie;

Participatia proprie se mai numeste si participatie propriu-zisa sau perfecta si se caracterizeaza prin aceea ca toti participantii la savarsirea infratiunii actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie, intentie sau culpa.

Participatia improprie sau imperfecta se caracterizeaza prin aceea ca participantii nu actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie, ci unii cu intentie si altii din culpa sau unii cu intentie si altii fara vinovatie.Aceste doua forme de participatie le regasim in Codul Penal in vigoare.

2.dupa criteriul contributiei participantilor la comiterea infractiunii se face deosebirea intre

a)activitatea de executare directa si nemijlocita a faptei, activitate specifica autorului si coautorului.

b)activitate de determinare la comiterea unei fapte, activitate proprie investigatorului;

c)activitate de inlesnire la savarsirea faptei, activitate de complice.

Si aceste forme de participatie isi au sediul in Codul penal

3.dupa importanta contributiei participantilor la savarsirea faptei si inducerii rezultatului se face deosebire intre forme principale de participatie si forme secundare:

a)participatia principala este atunci cand prin contributia participantului se realizeaza insusi continutul infractiunii.Este contributia specifica autorilor si coautorilor

b)participatia secundara este atunci cand contributiile participantilor nu se inscriu in realizearea actiunii sau inactiunii ce reprezinta insasi fapta incriminata,ea fiind o contributie specifica instigatorilor si complicilor.

Sunt considerate forme principale de participatie coautoratul,fata de instigare si complicitate, si instigarea fata de complicitate.Participarea unei persoane la savarsirea unei actiuni nu poate fi calificata si instigare si coautorat, ci numai coautorat chiar daca aceasta contributie putea fi calificata atat in instigare cat si in coautorat.

AUTORATUL SI COAUTORATUL

Autoratul-notiune si conditii.

Autoratul este forma de participatie penala in care o persoana savarseste prin acte de executare, fapta prevazuta de legea penala.Cand o persoana savarseste singura, direct si nemijlocit o infractiune pentru care a luat singura hotararea infractionala  si nu a fost sprijinita la executarea acesteia de nici o alta persoana, ea este autorul acelei infractiuni.Nu se poate sustine ca ea a savarsit fapta in autorat fiindca nu exista participatie.

Autoratul ca forma de participatie presupune cooperarea mai multor persoane la comiterea infractiunii, ca instigator ori complice.Autoratul este forma de participatie esentiala si necesara fara de care nu pot exista celelalte forme de participatie, respectiv instigarea si complicitatea.Sub raport subiectiv autorul actioneaza intotdeauna cu intentie in cazul participatiei proprii, iar in cazul participatiei improprii actioneaza din culpa sau fara vinovatie.

Coautoratul:

a)notiune.Coautoratul este forma de participatie penala in care la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala si-au adus contributia in mod nemijlocit doua sau mai multe persoane.Coautoratul nu presupune existenta si a altor participanti, instigatori sau complici dar nici nu exclude fiind deopotriva participatia sub forma coautoratului fara alti participanti cat si atunci cand alaturi de coautori la savarsirea aceleiasi infractiuni si-au adus contributia si alti participanti instigatori si complici.

b)conditii.Coautoratul presupune contributia a cel putin doua persoane la comiterea faptei, contributii prin care se realizeaza elementul material al laturii obiective a infractiunii.Activitatile coautorilor de executare nemijlocita a infractiunilor, nu trebuie sa fie identice ci sa se completeze intr-o activitate unica.In mod constant s-a decis in practica judiciara ca sunt acte de coautorat loviturile aplicate de mai multe persoane victimei, in cadrul unei hotarari infractionale comune de omor, chiar daca nu toate au fost mortale.In cazul infractiunilor complexe, coautoratul se poate realiza prin acte de executare diferite, corespunzator actiunilor ce constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii complexe.Contributia coautorilor la savarsirea infractiunii poate fi concomitenta sau succesiva.Sub raport subiectiv, coautoratul ca forma a participatiei proprii presupune savarsirea actelor de executare de catre toti participantii cu aceeasi forma de vinovatie, fie intentia, fie culpa.

Proiect: Certificat de garantie termopane, tamplarie pvc Eseu: Vanzarea dupa greutate, numar sau masura

Infractiuni ce nu pot fi comise in coautorat.Dupa elementul material al infractiunii nu pot fi comise in coautorat, infractiunile ce presupun inactiunea, cand obligatia de a indeplini o actiune, o activitate de a iesi din pasivitate este personala, de exemplu, nedenuntarea (art.70.CP).Nu pot fi comise in coautorat infractiunile ce presupun un subiect calificat cum ar fi spre exemplu :functionar public.Coautoratul nu este posibil nici in cazul infractiunilor ce se comit in persoana proprie, spre exemplu, marturia mincinoasa, ori dezertarea.

Instigarea este forma participatiei penale ce consta in fapta de determinare cu intentie prin orice mijloace de catre o persoana numita instigator si a altei persoane numita instigat, sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.

Instigatorului ii apartine hotararea de a savarsi o infractiune, hotarare pe care o transmite altei persoane, instigat, care urmeaza sa o savaraseasca.Datorita faptului ca hotararea de a savarsi infractiunea apartine instigatorului,acesta mai este denumit si autor moral al infractiunii spre al deosebi de instigat, care savarsind fapta devine autorul material al infractiunii.

Conditiile instigarii:

a)efectuarea unei activitati de determinare din partea unei persoane instigator, fata de o alta persoana numita instigat;Determinarea presupune o operatie de transplantare , de inopulare in constiinta instigatorului a hotararii de a savarsi o infractiune.Ea presupune insusirea de catre instigat din convingere sau din constrangere a hotararii de a savarsi fapta prevazuta de legea penala.

b)activitatea de determinare sa priveasca savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.Nu va fi o determinare la comiterea infractiunii de dezertare daca instigatorul nu are calitatea ceruta de lege, aceea de militar.

c)instigatorul sa actioneze cu intentie. Activitatea de determinare se desfasoara sub raport subiectiv, numai cu intentie fie directa, fie indirecta.

d)instigatul sa fi savarsit fapta la care a fost instigat, ori sa fi realizat cel putin o tentativa pedepsibila.Conditia este indeplinita si atunci cand instigatul a inceput savarsirea faptei la care a fost determinat dar ulterior s-a desistat sau a impiedicat producerea rezultatului.

Felurile instigarii:

1.Instigarea proprie .Instigarea improprie.

Dupa forma de vinovatie cu care instigatorul autor savarseste fapta se disting:

a)instigare proprie sau perfecta, ce se caracterizeaza prin realizarea unei concordante sub raport subiectiv intre instigator si instigat

b)instigare improprie sau imperfecta, care se caracterizeza prin lipsa coeziunii psihice intre instigator si instigat.

Instigare simpla.Instigare calificata

Dupa mijloacele folosite de instigator, pentru determinarea instigatului sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala, distingem intre:

a)instigarea simpla, cand mijloacele de determinare sunt simple, obisnuite cum ar fi de exemplu rugamintile, indemnurile;

b)instigarea calificata, cand pentru determinarea instigatului se folosesc oferirea de daruri, exercitarea de presiuni, etc.

3.Unitate si pluralitate

Dupa numarul persoanelor care desfasoara activitatea de instigare se disting:

a)instigarea cu un singur instigator;

b)coinstigarea, care presupune cooperarea mai multor persoane la determinarea uneia sau mai multor persoane sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.

4.Instigare individuala si instigare colectiva

Dupa numarul persoanelor fata de care se desfasoara activitatea de instigare se disting:

a)instigarea individuala, cand activitatea de determinare se desfasoara asupra unei persoane sau asupra mai multor persone determinate;

b)instigarea colectiva ce se caracterizeaza prin instigarea unui numar nedeterminat de persoane sa savarseasca o infractiune sau unele infractiuni.

5.Instigare imediata si instigare mediata

Dupa modul de actiune al instigatorului pentru determinarea instigatului la savarsirea faptei prevazuta de legea penala se disting:

a)instigare imediata, in care instigatorul se adreseaza nemijlocit instigatului;

b)instigare mediata, cand determinarea are loc prin intermediul altei persoane.

6.Instigare evidenta si instigare ascunsa.

Dupa modul deschis ori ascuns in care actioneaza instigatorul pentru determinarea instigatului sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala instigarea poate fi:

a)instigare evidenta, deschisa sau explicita, in care instigatorul expune deschis scopul sau de a-l convinge la savarsirea faptei pe instigat;

b)instigare insidioasa, oculta sau ascunsa cand instigatorul nu da in vileag rolul sau cand obtine determinarea instigatului fara ca acesta sa realizeze caraterul infractional al faptei sale la care a fost determinat.

7.Instigare izbutita si instigare neizbutita

Dupa rezultatul obtinut in determinarea instigatului la savarsirea faptei prevazute de legea penala se disting:

a)instigare cu efect pozitiv, reusit sau atins, cand instigatorul a reusit sa-l determine pe instigat sa accepte hotararea de a savarsi infractiunea;

b)instigarea cu efect negativ, in care instigatorul nu a reusit sa-l determine pe instigat sa ia hotararea de a savarsi infractiunea.

COMPLICITATEA-notiune si caracterizare.

Complicitatea este forma participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care cu intentie inlesneste sau ajuta in orice mod la comiterea unei fapte prevazute de legea penala, ori promite inainte sau in timpul savarsirii faptei ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe infractor chiar daca dupa savarsirea faptei, promisiunea nu este indeplinita.

Conditiile complicitatii:

1.Fiind forma de participatie secundara, complicitatea presupune drept conditie de baza a existentei sale comiterea de catre autor a unei fapte prevazute de legea penala.

2.Savarsirea de catre complice a unor activitati menite sa inlesneasca, sa ajute pe autor la savarsirea infractiunii.Activitatea complicelui poate consta atat in ajutor sau inlesnire la savarsirea faptei, cat si in promisiunea de tainuire a bunurilor provenite din infractiune ori de favorizare a infractorului.

Felurile complicitatii:

1.Dupa natura ajutorului dat avem:

a)complicitate materiala, care consta in savarsirea de acte de sprijin material;

b)complicitatea morala, care consta in acte de sprijin moral in vederea realizarii laturei subiective a infractiunii.

2.Complicitate prin acte de pregatire si complicitate prin acte de executare

a)complicitate la pregatire, inseamna activitatile complicelui pentru pregatirea infractiunii

b)complicitate la executare, priveste actele executate de complice prin care se da sprijin autorului

3.Complicitate nemijlocita si complicitate mediata:

a)avem complicitate nemijlocita atunci cand complicele acorda sprijin direct autorului;

b)avem complicitate mediata cand sprijinul este dat prin intermediul altui participant, instigator sau complice.

4.Complicitate prin actiune si complicitate prin inactiune:

a)complicitatea prin actiune, denumita si comisiva exista atunci cand complicele acorda ajutor prin actiune;

b)complicitate prin inactiune, cand autorul complicelui consta in neindeplinirea unor obligatii legale.

5.Complicitate proprie si complicitate improprie dupa forma de vinovatie cu care autorul savarseste fapta:

a)complicitatea este proprie, cand autorul savarseste fapta cu intentie si cand se realizeaza coeziunea psihica intre complice si autor;

b)complicitatea este improprie, cand autorul savarseste fapta in culpa sau fara vinovatie.