Parteneriatul social. tripartismul. patronatele. sindicatele

SECTIUNEA I. PARTENERIATUL SOCIAL

Dialogul social este o componenta a vietii sociale, ce consta in discutiile si intelegerile dintre partenerii sociali- sindicate si patronate- dintre acestia si factorii guvernamentali, prin care se urmareste armonizarea intereselor patronale cu cele ale salariatilor in vederea asigurarii climatului de stabilitate si pace sociala cu ajutorul modalittilor de consultare permanenta instituita prin lege.

Sediul materiei: Codul muncii( legea 53/2003 modificata); legea 96/1992 de ratificare a Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.144/1976 cu privire la consultarile tripartite; legea 109/1997 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social; legea 145/ 1998 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pt. Ocuparea Fortei de Munca; legea 132/1999 privind Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor; legea 346/ 2002 privind asigurarea pt accidente de munca si boli profesionale; Hotararea Guvernului 314/2001 privind Comisiile Consultative de dialog social in cadrul unor ministere si al prefecturilor si exemplele pot continua.

Parteneriatul social reprezinta colaborarea dintre patronat sis indicate, in scopul rezolvarii unor probleme economice si sociale. Incheierea contractelor collective de munca reprezinta una din cele mai raspandite forme de colaborare intre patronat sis indicate, prin care se reglementeaza salariile si conditiile de munca in general. De asemenea, pareteneriatul se regaseste si in domeniul legislatiei, jurisdictiei si administratiei.

Domenii de actiune ale parteneriatului social

negocierea si incheierea contractelor collective de munca;

formularea de avize la proiecte de hotarari si ordonante ale guvernului si la proiecte de legi

propunerea magistratilor consultanti ce intra in compunerea completelor specializate pt judecarea conflictelor de munca;

participarea la activitatea unor organisme ce presteaza servicii publice. Includem aici institutii precum: Agentia Nationala pt. Ocuparea Fortei de Munca; Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor; Casa Nationala de Asigurari de Sanatate; Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale; Fondul National de Accidente si Boli Profesionale.

SECTIUNEA II. TRIPARTISMUL

Tripartismul reprezinta un instrument al dialogului social care se manifesta ca principiu la crearea dreptului international al muncii, la elaborarea normelor de drept intern si la aplicarea dreptului si presupune dialogul, consultarea, colaborarea, actiunea, coordonarea si controlul la care sunt angrenati partenerii sociali- patronate, sindicat, puterea statala.

Principiul tripartismului este o creatie a Organizatiei Internationale a Muncii si a vizat de la aparitia sa asocierea reprezentantilor salariatilor, patronatului si guvernului, in scopul identificarii metodelor adecvate pt realizarea justitiei sociale. Aceasta idée a fost confirmata prin Declaratia de la Philadelphia din anul 1944 cu privire la scopurile si obiectivele Organizatiei Internationale a Muncii. Prin Conventia 144/1976 referitoare la consultarile tripartite destinate sa promoveze aplicarea normelor internationale ale muncii s-a prevazut ca orice stat membru al organizatiei care ratifica acea conventie se angajeaza sa puna in practica procedurile care asigura consultari eficace intre reprezentantii guvernului, angajatorilor si salariatilor asupra problemelor privind activitatilor Organizatiei Internationale a Muncii.

4) Consiliul Economic si Social : Sediul materiei il constituie Legea 109/ 1997 modificata privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social. Este o institutie publica de interes national, tripartite, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului social la nivel national intre bpatronat, sindicate si govern, precum si a pacii sociale.

Structura C.E. S.:a) 9 membri numiti de confederatiile patronale representative la nivel national;

9 membri numiti de confederatiile sindicale representative la nivel national;

9 membri numiti de guvern.

Sunt representative acele confederatii nationale sindicale si patronale care au dobandit aceasta calitate conform Legii contractului colectiv de munca nr. 130/ 1996 modificata.

Pentru a dobandi calitatea de membru, o persoana trebuie sa indeplineasca unele conditii:

are cetatenie romana si domiciliul in Romania;

are varsta de cel putin 30 de ani;

are capaciatate de exercitiu;

nu are antecedente penale.

Durata mandatului este de 4 ani si poate sa fie reinnoit.

Atributiile C.E.S. : Conform art.5 din Legea 109/1997 modificata, C.E.S. analizeaza situatia economica si sociala a tarii si face propuneri catre Guvern si Parlament, conform legii, referitor la: a) restructurarea si dezvoltarea economiei nationale;

b) privatizarea , functionarea si cresterea competitivitatii agentilor economici;

c) relatiile de munca si politica salariala;

d) protectia sociala si ocrotirea sanatatii;

e)invatamantul, cecetarea si cultura;

f) politicile monetare, fiscale, financiare si de venituri.

Pentru indeplionirea rolului sau consultative, C.E.S. are urmatoarele atributii principale:

a)analizeaza si avizeaza proiectele de hotarari de govern si de legi;

b) analizeaza si avizeaza proiectele de programe si strategii;

c)semnaleaza autoritatilor statului aparitia unor fenomene economice si sociale care impun elaborarea unor noi acte normative;

d)analizeaza cauzele starilor conflictuale aparute la nivel national sau de ramura si face propuneri de rezolvare a acestora;

e)elaboreaza analize si studii privind realitatile economice si sociale;

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

f) urmareste indeplinirea obligatiilor ce decurg din Conventia 144/1976 a Org. Internationale a Muncii, privitoare la consultarile tripartite, destinate sa promoveze aplicarea normelor internationale ale muncii.

C.E.S. are printre atributiile importante acordarea avizelor consultative pt proiecte de legi, alte acte normative, programe si strategii.

Comisiile consultative de dialog social din aparatul guvernamental: Sunt infiintate in temeiul H.G. nr 314/2001, modificata si completata, in cadrul unor ministere si al Autoritatii pt Privatizarea si Administrarea Participatiilor Statului, cat si la nivelul judetelor.

C.C.D.S se compun din reprezentanti ai ministerelor,ai autoritatii antementionate, ai patronatelor si ai sindicatelor, iar la nivel judetean se adauga prefectul si presedintele consiliului judetean.

In linii mari, activitatea CCDS are acracter consultative si vizeaza asigurarea unor relatii cu partenerii sociali, pt o corecta si permanenta informare reciproca;

Consultarea partenerilor sociali asupra initiativelor legislative sau de alta natura, cu character economico-social, pecum si in alte categorii de probleme din sfera de activitate a ministerullui sau din judete.

SECTIUNEA III. PATRONATELE

1. Notiunea de patron si importanta lui in relatiile de munca.

Termenul de patron deriva din latinescul "patronus" , care in dreptul roman, era de cele mai multe ori, stapanul de sclavi; el avea si semnificatia de ocrotitor, protector.

Esential pentru un patron este ca el stapaneste un patrimoniu.

In legislatia muncii, mai precis, in Legea patronatelor nr.356/2001, Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, Contractul colectiv de munca unic la nivel national si Codul muncii au definit notiunea de patron in diverse forme, continutul insa fiind acelasi. Astfel din dispozitiile acestor acte normative rezulta urmatoarele:

patronul poate fi atat o persoana juridica, cat si o pe5rsoana fizica autorizata;

este considerata patron orice persoana juridica, adica atat regiile autonome, societatile comerciale si companiile nationale, cat si asociatiile si fundatiile non-profit sau institutiile bugetare, care angajeaza personal salariat.

Sub aspectul importantei lor, patronii sunt o prezenta indispensabila in economiile de piata. Ei sunt cei care detin, exploateaza si administreaza capitalul, care angajeaza in munca, care angajeaza si conduc procesele de munca.

Totodata ei au calitatea de negociatori si, decide parte in contractele colective si individuale de munca. In cadrul raporturilor de munca patronul isi exercita direct prerogativele de care dispune si subordoneaza salariatii.

2. Dreptul de asociere si temeiul legal privind constituirea organizatiilor patronale.

Constitutia Romaniei recunoaste dreptul la libera asociere in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.

Pentru protejarea intereselor proprii, patronii au dreptul de a se asocia in mod liber, in grupari specifice, in asociatii patronale, federatii si confederatii.

Prin intermediul unor astfel de grupari, se urmareste apararea si promovarea intereselor profesionale, dezvoltarea unitatilor, eficientizarea activitatii, cresterea fortei, a puterii ce rezulta din actiunea comuna.

In ce priveste temeiul legal al constituirii organizatiilor patronale, in prezent acestea se supun dispozitiilor cuprinse in O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, Legea patronatelor nr.356/2001 si Codul muncii (Legea nr.53/2003).

Constituirea, organizarea si functionarea patronatelor potrivit Legii nr. 356/2001.

Patronatele sunt constituite pe activitati economice si organizate pe sectiuni, diviziuni, ramuri si la nivel national..

Un numar de cel putin 15 persoane juridice inmatriculate sau persoane fizice autorizate pot constitui un patronat.

Se pot constitui patronate cu un numar de cel putin 5 membri in ramurile in care acestia detin peste 70% din volumul productiei.

Patronatele isi pot constitui structuri organizatorice teritoriale proprii cu sau fara personalitate juridica.

De asemenea ele se pot constitui in uniuni, federatii, confederatii sau in alte structuri asociative.

Doua sau mai multe patronate pot constitui uniuni sau federatii patronale.

Mai multe uniuni sau federatii patronale se pot asocia in confederatii patronale.

Modul de constituire, organizare, functionare si dizolvare a unui patronat se reglementeaza prin statutul adoptat de catre membrii sai, cu respectarea dispozitiilor legale.

Statutul va cuprinde sub sanctiunea nulitatii urmatoarele elemente:

denumirea patronatului, sediul principal si, dupa ca, structurile teritoriale proprii, cu sau fara personalitate juridica;

obiectul de activitate si scopul;

patrimoniul initial, marimea si compunerea acestuia, cotizatiile, precum si alte surse de finantare legale;

drepturile si obligatiile membrilor;

organele de conducere;

raspunderi;

dizolvarea si lichidarea patronatului.

3.1.Personalitatea juridica a patronatului.

Personalitatea juridica a patronatelor se dobandeste potrivit legii asociatiilor si fundatiilor (O.G. nr.26/2000).

Astfel, oricare dintre asociati, pe baza imputernicirii date si cu dovada eliberata de Ministerul Justitiei privind disponibilitatea denumirii noii asociatii, poate formula o cerere de inscriere a asociatiei in Registru asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul.

Cerea va fi insotita de procesul verbal de constituire, statutul autentificat, tabelul cuprinzand adeziunile, dovada existentei sediului si a mijloacelor financiare necesare in vederea desfasurarii activitatii..

Asociatia devine persoana juridica din momentul inscrierii ei in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

3.2. Drepturile si obligatiile patronatelor.

In art. 232 -234 din Codul muncii si art. 8 -13 din Legea nr. 356/2001 sunt prevazute drepturile si obligatiile patronatelor.

In vederea realizarii scopului pentru care sunt infiintate, patronatele:

reprezinta, promoveaza, sustin si apara interesele economice, tehnice si juridice ale membrilor lor;

activeaza pentru deplina libertate de actiune a patronilor in scopul dezvoltarii si eficientizarii activitatii acestora;

promoveaza concurenta loiala, in conditiile legii, in scopul asigurarii de sans4e egale fiecaruia dintre membrii lor;

sunt consultate de guvern la initierea elaborarea si promovarea programelor de dezvoltare, restructurare, privatizare, lichidare, cooperare economica si participa in structurile de coordonare si gestionare a programelor cu Uniunea Europeana;

desemneaza reprezentanti la negocierea si incheierea contractelor colective de munca, la alte tratative si acorduri in relatiile cu autoritatile publice si cu sindicatele.

Conform art. 235 din Codul muncii sunt interzise:

orice interventie a autoritatilor publice de natura a limita exercitarea drepturilor patronale sau a le impiedica exercitarea lor legala;

orice act de ingerinta al salariatilor sau al sindicatului, fie direct, fie prin reprezentantii lor sau prin membrii sindicatului, dupa caz, in constituirea asociatiilor patronale sau in exercitarea drepturilor lor.

Patrimoniul si finantarea activitatii

Legea 356/2001 prevede ca bunurile mobile si imobile apartinand patronatelor pot fi folosite numai in interesul acestora si potrivit scopului pentru care au fost infiintate. Ele pot dobandi, in conditiile legii, cu titlu oneros sau gratuit, orice fel de bunuri mobile sau imobile necesare in vederea realizarii scopului pentru care sunt infiintate.

Patronatul poate, in conditiile legii si ale statutului sau:

sa acorde ajutor si credit mutual membrilor sai;

sa editeze si sa tipareasca publicatii proprii;

sa infiinteze si sa administreze, in interesul membrilor sai, unitati de cultura, invatamant si cercetare in domeniul activitatii patronale, unitati economico - sociale, comerciale, precum si banca proprie.

Sursele veniturilor patronale sunt: taxe de inscriere, cotizatii, contributii pentru fondul destinat negocierii colective de munca si activitati specifice, donatii, sponsorizari si alte venituri, potrivit statutelor si legilor in vigoare.

Veniturile patronatelor sunt destinate realizarii scopurilor pentru care au fost infiintate si nu pot fi repartizate membrilor acestora.

3.4. Reorganizarea si dizolvarea patronatelor.

Ca orice alta asociatie patronatele sunt supuse reorganizarii si dizolvarii.

Astfel, in caz de reorganizare, situatia patrimoniului va fi solutionata de organele de conducere ale acestuia ori, in caz de divergenta, de catre instantele de judecata.

In cazul dizolvarii, patrimoniul se imparte cu respectarea prevederilor statutului si ale dreptului comun in materie.

In termen de 15 zile de la dizolvare conducatorul patronatului sau lichidatorii patrimoniului sunt obligati sa solicite instantei judecatoresti competente sa faca mentiunea dizolvarii.

Organizatii patronale din tara noastra

In prezent in tara noastra exista mai multe organizatii patronale. Se apreciaza ca numarul total de organizatii, federatii, confederatii si uniuni patronale este de aproximativ 74. Printre acestea cele mai importante sunt:

Confederatia Patronala din Industria Romaniei;

Confederatia Nationala a Patronatului Roman;

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania;

Uniunea Generala a Industriasilor di Romania;

Organizatii patronale europene si internationale

In Europa exista trei tipuri de organizatii patronale nationale :

de reprezentare a intereselor sociale;

de reprezentare a intereselor economice si comerciale;

de reprezentare a intereselor economico - comerciale si sociale.

Printre cele mai importante organizatii patronale europene si internationale amintim:

1.Uniunea Confederatiilor din Industrie si a Patronatelor din Europa, care reuneste 33 de confederatii patronale din 25 de tari europene;

2. Organizatia Internationala a Patronatului, este singura organizatie mondiala autorizata sa reprezinte interesele patronilor in toate problemele privind aspectele sociale si cele legate de munca la nivel international.

Aceasta organizatie, din care face parte si Patronatul Roman, are statut de consultant permanent pe langa Organizatia Natiunilor Unite si Organizatia Internationala a Muncii.

Membrii ei sunt organizatii patronale din aproape toate tarile lumii.

Scopul principal al sau este de a promova libera initiativa si de a apara interesele patronilor, precum si ale organizatiilor acestora.