Drept
Factorii de configurare a dreptuluiA. Cadrul natural B. Factorul social-politic C. Factorul uman Cadrul natural se compune din mai multi factori: 1. factori georgrafici 2. factori demografici 3. imprejurarile care nu depind de vointa omului, dar care produc efecte juridice 1. Factorul geografic - exista elemente care determina adoptarea unor legi - in doctrina s-a subliniat necesitatea de a nu se exagera cu importanta acestui factor; de altfel Blaise Pascal a atras atentia asupra faptului ca "justitia ar fi hazlie daca ar depinde de un munte." pentru ca ar depinde de un meridian, un rau sau un munte. - acest factor este util si determina adoptarea unor legi, dar sa nu exageram cu rolul acestuia deoarece se poate ajunge la discriminari. 2. Factorul demografic -influenteaza dreptul prin adoptarea de acte normative - exista politici de crestere demografica care implica adoptarea legislatiei corespunzatoare (ex. Tarile nordice au o legislatie favorizanta) - s-au adoptat norme juridice care sa favorizeze cresterea demografica - exista si politici de scadere
demografica (ex - exista anumite situatii care nu depind de vointa omului, dar care produc efecte juridice (moartea, scurgerea ireversibila a timpului -extintiva ) - achizitiva Cadrul social-politic - la randul sau are mai multe elemente componente: economic, ideologic, cultural, politic - sunt structurile organizatorice ale societatii: grupuri de interes, partide politice Factorul economic - influenteaza dreptul. In economia de tip liberal intregul sistem e bazat pe principiul cerere-oferta si pe principiul noninterventiei statului in economie. Factorul ideologic Acest factor contribuie de asemenea la configurarea dreptului in functie de ideologia existenta la un moment dat. Ideologia marxista a impus un anumit tip de legislatie, ideologia liberala si neoliberala a determinat la randul ei prefigurarea unui anumit sistem de norme juridice. Structurile organizatorice ale societatii: a. Grupurile de interese b. Grupurile de presiune
c. Partidele politice a. Grupurile de interese: acea structura a grupuriloe care transmit in baza unei atitudini comune unei alte structuri anumite scoputi in vederea reglementarii acestora b. Grupurile de presiune urmaresc impunerea propriilor interese in afara politicului. Desi afirma ca nu doresc puterea, aparatele de presiune isi transmit interesele catre autoritatile decizionale exercitand o permanenta influenta. c. Partidele politice fie ca acced la putere in urma votului electoral, fie ca nu acced (partidele neparlamentare) influenteaza adoptarea unei norme juridice din anumite domenii. Factorul uman Este cel mai important, deoarece dreptul este facut de oameni si pentru oameni. Dreptul prin principiile sale stabilste o conduita tip pe care o impune ca fiind obligatorie tuturor membrilor societatii. Aceasta conduita tip are rolul de a disciplina comportamentul uman. De asemenea, dreptul fixeaza anumite roluri individului in societate (sunt create regimuri juridice pentru anumite categorii socio-profesionale; ex: statutul cadrelor didactice, politistului, magistratului) - delimiteaza drepturile si obligatiile persoanelor Pe de alta parte, dreptul reglementeaza un corpus de norme obligatorii pentru buna functionare a societatii si reprezinta o garantie a statului de drept Esenta, continutul si forma dreptului (a nu se confunda cu forma statului) A. Esenta dreptului A studia esenta unui fenomen inseamna a cerceta substanta lui, trasaturile calitative si unitatea loturilor care il compun. In ansamblul intereselor sociale, numai o parte sunt selectate si valorizate pentru a da expresie dorintei generale a societatii si vointa care apoi este insusita de stat, dorinta oficializata sau dorinta juridica Esenta dreptului, astfel consta in calitatea juridica a vointei oficializate de stat. Vointa generala a societatii nu este o simpla suma a vointelor individuale, pentru ca este rezultatul vointelor supuse unui proces de selectie si ierarhizare. Nu orice vointa poate deveni o vointa cu caracter general. Esenta dreptului nu consta in vointa generala a societatii daca aceasta nu este oficializata. Caracterul juridic al vointei este cel care determina esenta dreptului B. Continutul dreptului Sunt autori care considera ca elementul principal al cuntinutului dreptului il formeaza normele juridice, astfel ca s-a vorbit de un continut normativ al dreptului (Hans Kelsen). In conceptia lui, singura relatie a dreptului este cu statul. Aceasta conceptie nu poate fi sustinuta pentru ca dreptul nu poate fi redus doar la un continut normativ astfel ca pe langa normele juridice dreptul inseamna si raporturi juridice si situatii juridice. C. Forma dreptului Reprezinta modul de concretizare a continutului dreptului. Forma cunoaste urmatoarea structura: - interna - externa. Forma interna a dreptului inseamna modul de structurare a continutului dreptului pe ramuri de drept si in institutii juridice. Forma externa a dreptului reprezinta concretizarea continutului dreptului de catre destinatarii acestuia. Aceasta cunoaste mai multe modalitati de exprimare: Izvoarele dreptului:legea, cutuma, jurisprudenta si doctrina. Incorporarile sau codificarile rezultate in urma procesului de sistematizare a legislatiei. Forta juridica a actului normativ in care sunt cuprinse normele juridice, astfel putem avea: legi, ordonante de guvern, hotarari de guvern, ordine ale ministrilor, ordine ale prefectilor, hotarari ale consiliului judetean, hotarari ale consiliului local, dispozitii ale primarului. Forma exterioara a dreptului mai cuprinde si regulile, procedeele de tehnica legislativa
|