Omorul savarȘit asupra soȚului sau unei rude apropiate

OMORUL SAVARȘIT ASUPRA SOȚULUI SAU UNEI RUDE APROPIATE

(art. 175 lit. c Cod penal)

Elementul circumstanțial agravant care atrage existența omorului calificat in condițiile reglementarii legale amintite este unul strict personal limitat la calitatea de soț sau ruda apropiata a autorului fața de victima.

Altfel spus, in cazul acestei forme de omor calificat, subiectul infracțiunii - activ și pasiv - trebuie sa intruneasca anumite calitați date de relațiile, de legaturile care-i unesc, de soți sau rude apropiate.

Familia, una din instituțiile de baza, de forța și rezistența a societații omenești moderne, civilizate, se fundamenteaza pe casatorie și rudenia de sange.

Relațiile de familie rezultate din casatorie și rudenia de sange, sunt așezate pe sentimente de afecțiune, dragoste, respect reciproc, intrajutorare, principii morale solide cu vechi radacini in istoria, tradiția și cultura poporului roman.

Intensitatea, dimensiunile și moralitatea aparte a legaturilor dintre soți și rudele apropiate se reflecta dimpotriva și dau masura gravitații deosebita a faptelor de omor savarșite intre persoane care au asemenea calitați.

Nici acei autori care au considerat neindicata incriminarea acestei forme de omor calificat, determinata de dificultațile in stabilirea raspunderii penale a participanților, nu au tagaduit profunda imoralitate, gravitate și periculozitate sociala a acestuia și autorului lui .

Avand de ales intre necesitatea reacției corespunzatoare gradului ridicat de pericol social al unei asemenea fapte și dificultațile teoretice de determinare a raspunderii penale, a participanților, legea penala romana, in concordanța cu legislația penala straina majoritara, firesc și dintr-un sentiment de ostilitate și din nevoia unei replici pe masura, impotriva ei, a optat pentru prima, incriminand forma calificata a omorului savarșit asupra soțului sau unei rude apropiate.

Calitatea de soți comporta cele mai puține discuții și comentarii, ea rezultand exclusiv din casatoria legal incheiata. Ea incepe odata cu incheierea casatoriei in condițiile legii și inceteaza in momentul in care hotararea de divorț a ramas definitiva sau cand, potrivit art. 377 alin. 3 C. civ. s-a eliberat de catre notar sau ofițerul de stare civila certificatul de divorț. Separația, desparțirea in fapt a soților nu face sa inceteze aceasta calitate și pe cale de consecința, nu are nicio relevanța in ceea ce privește existența formei calificate a omorului .

Odata constatata printr-o hotarare judecatoresca definitiva și irevocabila, nulitatea opereaza firesc, retroactiv și intrucat a fost incheiata potrivnic legii, casatoria se considera ca nu a existat niciodata. Neexistand casatoria, nu a existat nici condiția de soți, astfel incat omorul savarșit de unul dintre aceștia contra celuilalt nu este unul calificat.

In raport de rigoarea legii, oricat de trainic, de durabil in timp ar fi concubinajul, el ramane o uniune libera intre barbat și femeie și chiar daca din el s-au nascut copii recunoscuți, concubinii nu sunt asimilați nici de catre legea penala prin incriminarea omorului calificat, in condițiile art. 175 lit. c C. pen.

Agravanta nu se va reține nici in cazul logodnei, care conform art. 266 alin. 1 C. Civ., reprezinta promisiunea reciproca de a incheia casatoria.

Potrivit art. 149 C. pen., sunt rude apropiate, ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii, astfel de rude.

Ascendenții și descendenții sunt considerați de legea penala rude apropiate, fara nicio distincție in raport de gradul acestora. Descendenții din afara casatoriei, denumiți și copii naturali, au calitatea de rude apropiate, chiar daca filiația lor nu a fost stabilita . Stabilirea filiației fața de tata se face in procesul penal prin orice mijloace de proba in vederea aplicarii prevederilor art. 175 lit. c C. pen.

Frații și surorile au calitatea de rude apropiate indiferent daca descind din aceiași parinți comuni sau numai din mama (uterini) sau numai același tata (consangvini).

Sub denumirea de copii ai fraților și surorilor, verii primari sunt considerați indiscutabil rude apropiate .

In redactarea textului, prevederile art. 149 C. pen. folosesc termenul de "frați și surori, copiii acestora", ceea ce inseamna ca a vrut sa considere rude apropiate nu numai pe copiii fraților și surorilor intre ei, ci și pe aceștia in raporturile cu frații și surorile parinților, unchii și matușile lor .

Aceasta interpretare și soluție a fost confirmata și de practica judiciara, care a considerat, in plus, ca logic nu se poate admite ca verii primari intre ei, rude de gradul IV sa fie considerați rude apropiate in sensul legii penale, iar unchii și matușile, rude de gradul III fața de nepoți sa nu fie declarați astfel .

Copiii adoptați dobandesc, prin adopție, calitatea de rude apropiate fața de adoptator.

Adopția creeaza noi legaturi de rudenie intre adoptat și adoptator, dar nu le inlatura pe cele existente, de sange, intre primul și parinții din care s-au nascut, astfel incat cel adoptat pastreaza calitatea de ruda apropiata in sensul legii penale, el putand fi subiect al infracțiunii de omor calificat prevazuta de art. 175 lit. c C. pen.

Adopția cu efecte depline, nu inlatura agravanta omorului intre adoptat și ascendentul sau natural sau fratele de sange. Potrvit art. 149 alin. 2 C. pen., adopția cu efecte restranse nu obstaculeaza aplicarea agravantei in discuție pentru omorul comis intre adoptat și un ascendent al adoptatorului.

In practica judiciara s-a considerat ca sunt intrunite elementele infracțiunii de omor calificat in situația in care tatal firesc ucide copilul sau care a fost infiat , precum și fapta inculpatului care, gasindu-și fiica in varsta de 11 luni plangand acasa, a lovit-o cu pumnii și a strans-o cu mainile de torace, producandu-i leziuni in urma carora victima a decedat .

Ca și in cazul nulitații casatoriei, anularea adopției produce efecte retroactive, iar desfacerea ei produce efecte numai pentru viitor (ex nunc), din momentul ramanerii definitive și irevocabile a hotararii judecatorești.

Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii

Omorul calificat nu este realizat daca autorul urmarind sa ucida pe soț sau o ruda apropiata din eroare, ucide o persoana care nu are aceasta calitate (error in personam). De asemenea, nu raspunde de omor calificat nici cel care, hotarat sa omoare o persoana oarecare, din eroare, ucide o persoana purtatoare a acestei calitați (aberratio ictus).

Omorul este simplu și nu calificat - s-a decis in practica - in cazul uciderii unui afin in linie dreapta ; daca victima era soțul surorii tatalui inculpatului ; cand unul dintre inculpați și-a ucis tatal in timp ce un alt inculpat, cumnat, ținea victima pentru a nu se putea apara, cel dintai raspunde pentru omor calificat, iar cel de-al doilea (cumnatul) pentru omor simplu .

In cazul omorului calificat savarșit asupra soțului sau unei rude apropiate nu sunt aplicabile dispozițiile art. 75 alin. 1 lit. b) privind circumstanța agravanta ce se refera la savarșirea infracțiunii "prin violențe asupra membrilor familiei" .

1. DELIMITAREA INFRACȚIUNII DE OMOR DE INFRACȚIUNEA DE PRUNCUCIDERE (ART. 177 C. PEN)

In caz de omor calificat in aceasta agravanta e posibil sa apara probleme in a califica fapta drept omor sau pruncucidere.

Infracțiunea de pruncucidere este definita ca fiind "uciderea copilului nou-nascut savarșita imediat dupa naștere de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de naștere" .

In ipoteza prevazuta la art. 177 C. pen., subiectul activ al infracțiunii este esențialmente calificat, infracțiunea de pruncucidere neputandu-se savarși decat asupra unei rude apropiate, in cazul de fața este copilul nou-nascut și numai de catre un singur subiect - mama copilului.

Se observa deci, o legatura indisolubila intre cele doua infracțiuni a caror calificare in practica, fie ca omor calificat in modalitatea normativa prevazuta la lit. c, fie ca pruncucidere, este necesar sa se faca in conformitate cu legea.

Pentru aceasta trebuie sa se aiba in vedere in primul rand latura subiectiva a fiecaruia dintre cele doua fapte și, cu precadere, vinovația. In concreto, in cazul infracțiunii de pruncucidere, discernamantul subiectului activ este alterat, intenția mamei copilului nou-nascut de a ucide neputand fi confundata cu intenția subiectului activ al infracțiunii prevazute la art. 175 lit. c (mama, soț sau orice alta ruda apropiata), caz in care, in lipsa unor circumstanțe - cum ar fi provocarea - nu se poate vorbi, in principiu, de un discernamant alterat.

Prin urmare, pentru a putea fi vorba de infracțiunea de pruncucidere trebuie sa fie indeplinite doua condiții și anume uciderea nou-nascutului sa fi avut loc imediat dupa naștere și mama sa se fi gasit intr-o stare de tulburare pricinuita de naștere.

Cu privire la probele ce sunt necesare pentru stabilirea acestor doua elemente constitutive, instanțele nu au formulat un punct de vedere unitar.

Unele instanțe au considerat ca ascunderea sarcinii de catre femeia gravida, sustragerea de la controlul medical a femeii insarcinate, ascunderea momentului nașterii prin nesolicitarea asistenței din partea altor persoane, constituie probe hotaratoare in dovedirea imprejurarii ca femeia care și-a ucis copilul nou-nascut nu s-a aflat in starea de tulburare pricinuita de naștere la care se refera art. 177 C. pen.

Alte instanțe, au considerat ca, pentru a putea conchide asupra elementelor constitutive ale infracțiunii de pruncucidere, și anume, referitor la existența starii de tulburare pricinuita de naștere și la faptul ca nou-nascutul a fost ucis imediat dupa naștere, pe langa alte mijloace de proba, este necesara și efectuarea unei expertize medico-legale prin care sa se precizeze ca, in imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta, mama respectiva a acționat in condițiile menționate .

Aceasta din urma este soluția legala.

Procesele afective specifice nașterii ori manifestarile emoțional-afective determinate de anumite situații neconvenabile mamei (de exemplu, imprejurarea ca a fost parasita de barbatul cu care a intreținut relații intime, teama ca va fi alungata de parinți, anumite concepții retrograde datorate nivelului cultural redus), pot fi luate in considerare la individualizarea pedepsei, fara ca aceste imprejurari sa poata duce la incadrarea juridica a faptei in dispozițiile art. 177 din Codul penal.

In ceea ce privește sancționarea tentativei, la infracțiunea de pruncucidere, deși posibila, nu se pedepsește, pe cand in cazul omorului calificat, tentativa se pedepsește.

2. INCADRAREA FAPTEI DE UCIDERE A COPILULUI NOU-NASCUT IN DISPOZIȚIILE ART. 175 COD PENAL

Pentru cazul in care uciderea de catre mama a copilului nou-nascut nu intrunește elementele constitutive ale faptei prevazute de art. 177 C. pen., iar fapta urmeaza a se incadra ca infracțiune de omor, s-a pus problema elementelor circumstanțiale ce determina incadrarea faptei in dispozițiile art. 175 din cod.

Unele instanțe au incadrat omorul comis de mama numai in dispozițiile art. 175 lit. c C. pen . Alte instanțe au incadrat asemenea fapte in dispozițiile art. 175 lit. a și c din același cod. In fine, alte instanțe au decis ca incadrarea juridica trebuie facuta intotdeauna in dispozițiile art. 175 lit. c și d din C. pen., iar cand din probe rezulta ca fapta a fost savarșita cu premeditare, aceasta trebuie incadrata și in dispozițiile de la litera a) din menționatul text de lege . Aceasta ultima soluție este cea legala.

In consecința, uciderea copilului nou-nascut de catre mama sa care nu se afla in stare de tulburare pricinuita de naștere, se incadreaza in art. 175 lit. c) și d) C. pen., iar cand din administrarea probatoriului rezulta ca mama a acționat cu premeditare, incadrarea urmeaza a se face și in dispozițiile de la litera a) din același articol .

In cazul in care fapta mamei de a-și ucide copilul este incadrata ca fiind omor calificat, activitatea unor eventuali participanți (complici, instigatori, coautori), se incadreaza, de asemenea, ca omor calificat (art. 175 lit. c și d). In cazul in care exista agravanta premeditarii și la aceștia ori sunt rude apropiate, fapta lor va fi incadrata și in lit. a și c din același text de lege.

Daca, in schimb, uciderea nou-nascutului a fost comisa de o alta persoana, activitatea de participare a mamei, urmeaza sa fie incadrata ca instigare, complicitate sau coautorat la infracțiunea de omor calificat prevazuta de art. 175 lit. c și d C. pen.