Ocrotirea persoanei fizice prin mijloace de drept civil

OCROTIREA PERSOANEI FIZICE PRIN MIJLOACE DE DREPT CIVIL

1. Ocrotirea minorului

1.1. Ocrotirea parinteasca

1.1.1. Notiunea ocrotirii parintesti. Ocrotirea parinteasca este mijlocul juridic de ocrotire a minorului in care drepturile si indatoririle cu privire la persoana si bunurile minorului se exercita, respectiv, se indeplinesc de catre parintii sai.

Principiile ocrotirii parintesti. Ocrotirea parinteasca este carmuita de urmatoarele principii:

a) drepturile parintesti se exercita si indatorilrile parintesti se indeplinesc numai in interesul copilului; 

b) parintii au aceleasi drepturi si indatoriri  fata de copiii minori;

c) continutul ocrotirii parintesti nu difera dupa cum copilul minor este din casatorie, din afara casatoriei ori din adoptie;

d) parintii nu au nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui, in afara de dreptul la mostenire si dreptul la intretinere; acest principiu este numit si principiul independentei patrimoniale;

e) exercitarea ocrotirii parintesti se realizeaza sub controlul societatii, indeosebi al statului;.

1.1.2. Modalitati de exercitare. In privinta modalitatilor de exercitare a ocrotirii parintesti, regula este cea a exercitarii ocrotirii parintesti de catre ambii parinti.

Exceptia o constituie exercitarea ocrotirii parintesti de catre unul din parinti. Anumite particularitati ale exercitarii ocrotirii parintesti exista in caz de divort, incredintare a copilului unei terte persoane, protectie speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parinteasca.

1.1.3. Continutul ocrotirii parintesti. Ocrotirea parinteasca are, in continutul ei, o latura personala si o latura patrimoniala.

Latura personala vizeaza ocrotirea persoanei copilului si priveste preponderent raporturile de familie (aceasta latura apartine dreptului familiei).

Latura educativa a ocrotirii persoanei minorului este foarte importanta in angajarea raspunderii civile delictuale a parintelui pentru fapta ilicita a minorului, in conditiile art. 1000 alin. 2 C. civ., care impune regula potrivit careia parintii sunt raspunzatori pentru faptele copiilor minori; raspunderea parintilor se fundamenteaza tocmai pe stransa legatura dintre modul in care isi indeplinesc indatoririle legale care le revin fata de copii (considerat necorespunzator) si faptele ilicite comise de cei din urma.

Dau continut acestei laturi a ocrotirii parintesti drepturi si indatoriri precum: a) de a creste copilul, de a ingriji de sanatatea si dezvoltarea lui, de educatia si pregatirea profesionala a copilului; b) de a tine copilul, de a-l cere de la orice persoana care il tine fara drept si dreptul de a-i stabili locuinta; c) de a avea legaturi personale si de a veghea la cresterea si educarea copilului; d) dreptul de a consimti la adoptia copilului ori de a cere desfiintarea acesteia.

La randul sau, latura patrimoniala a ocrotirii parintesti intereseaza, preponderent, raporturile de drept civil, si se refera la:

a) administrarea bunurilor si reprezentarea minorului sub 14 ani in actele juridice civile;

b) incuviintarea actelor juridice civile ale minorului de 14 -18 ani.

1.1.4. Incetarea ocrotirii parintesti si raspunderea parintilor. In principiu, ocrotirea parinteasca inceteaza atunci cand copilul dobandeste deplina capacitate de exercitiu (la implinirea varstei de 18 ani; la data la care femeia mai mica de 18 ani se casatoreste). Prin exceptie, ocrotirea parinteasca poate inceta inainte de acest moment, in cazurile in care se instituie tutela minorului, care vor fi analizate in cele ce urmeaza.

Pentru neexercitarea ori exercitarea necorespunzatoare a drepturilor parintesti si pentru neindeplinirea ori indeplinirea necorespunzatoare a indatoririlor parintesti, parintii raspund potrivit legii. Raspunderea parintilor priveste ambele laturi ale ocrotirii (personala si patrimoniala). In functie de consecintele faptei lor negative, raspunderea parintilor poate imbraca forma raspunderii penale, contraventionale, de dreptul familiei sau civila.

Pentru neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor parintesti privind persoana copilului, raspunderea parintilor poate imbraca forme precum: decaderea, totala sau partiala, a parintilor sau a unuia dintre ei din exercitiul drepturilor parintesti; raspunderea civila a parintilor pentru faptele ilicite ale copilului; abandonul de familie sau rele tratamente aplicabile minorului, etc.

Raspunderea parintilor pentru neindeplinirea ori indeplinirea necorespunzatoare a indatoririlor cu privire la administrarea bunurilor copilului minor, poate imbraca forme precum: a) raspunderea civila, care se angajeaza ca raspundere delictuala pentru fapta proprie, in conditiile art. 998-999 C. civ.; b) raspundere penala, daca faptele savarsite constituie infractiuni.

1.2. Tutela copilului

1.2.1. Notiune. Prin tutela copilului se intelege mijlocul juridic de ocrotire a copilului lipsit de ocrotirea parinteasca.

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

1.2.2. Caractere juridice. Daca pentru minorul lipsit de ocrotire parinteasca, tutela se infatiseaza ca mijloc juridic de ocrotire, pentru tutore ea se prezinta ca o sarcina. Caracterele juridice ale tutelei, privita ca sarcina, sunt urmatoarele:

- legalitatea, in sensul ca instituirea tutelei, cazurile de deschidere, procedura de numire a tutorelui, continutul ocrotirii prin tutela si incetarea tutelei copilului sunt stabilite de lege, prin norme imperative, asa incat aceste aspecte nu pot fi modificate prin vointa particularilor;

- obligativitatea, in sensul ca persoana desemnata tutore al unui copil nu poate refuza aceasta sarcina decat in cazurile expres prevazute de lege;

- gratuitatea, in sensul ca tutorele nu primeste, de regula, nicio o remuneratie pentru activitatea sa;

- personalitatea, in sensul ca tutela trebuie exercitata personal de catre tutore, iar nu prin intermediul altei persoane; ceea ce se explica prin faptul ca la numirea tutorelui se tine seama de calitatile sale personale  (tutela este intuitu personae).

1.2.3. Principiile tutelei copilului. Principiile care guverneaza tutela minorului sunt urmatoarele:

a) tutela se exercita exclusiv in interesul copilului;

b) autonomia patrimoniala, care exprima ideea potrivit careia  minorul nu are vreun drept asupra bunurilor tutorelui, dupa cum nici tutorele nu are vreun drept asupra bunurilor minorului;

c) tutela se exercita sub un permanent control.

1.2.4. Cazurile de instituire a tutelei. In cazul in care ambii parinti fiind morti, necunoscuti, decazuti din drepturile parintesti, pusi sub interdictie, disparuti ori declarati morti, copilul este lipsit de ingrijirea ambilor parinti, copilul va fi pus sub tutela.

1.2.5. Persoanele obligate sa anunte ivirea unui caz de deschidere a tutelei minorului

a) persoanele apropiate copilului, adica rudele si prietenii, precum si administratorii si locatarii casei in care locuieste copilul;

b) serviciul comunitar local de evidenta a persoanelor, cu prilejul inregistrarii mortii unei persoane (parintelui copilului), precum si biroul notarului public, cu prilejul deschiderii unei mosteniri;

c) instantele judecatoresti, reprezentantii parchetului si politia, cu prilejul pronuntarii, luarii sau executarii unor masuri privative de libertate;

d) autoritatile administratiei publice, institutiile de ocrotire, precum si orice alta persoana.

1.2.6. Numirea tutorelui. Competenta instituirii tutelei apartine judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala domiciliaza sau a fost gasit copilul. In acest fel, numirea tutorelui este supusa regulilor procedurii judecatoresti.

Cu privire la capacitatea de a fi tutore, de o maniera generala, are capacitatea de a fi tutore orice persoana fizica "cu deplina capacitate de exercitiu si bune purtari". In plus, tutorele trebuie sa prezinte garantii morale si sa indeplineasca conditii materiale pentru a primi un copil in ingrijire.

1.2.7. Continutul ocrotirii copilului prin tutela. Ocrotirea prin tutela are in continutul sau cele doua laturi: personala si patrimoniala. Latura patrimoniala a ocrotirii copilului prin tutela cuprinde: a) administrarea bunurilor copilului de pana la 14 ani; b) reprezentarea, in actele civile, a copilului sub 14 ani; c) incuviintarea prealabila a actelor civile ale copilului de peste 14 ani.

1.2.8. Incetarea tutelei minorului. Incetarea tutelei minorului se poate datora unor cauze care privesc persoana tutorelui - cand vorbim despre incetarea functiei tutorelui, fie unor cauze care privesc persoana minorului - cand vorbim despre incetarea tutelei.

Incetarea functiei tutorelui intervine in urmatoarele situatii:

a) moartea tutorelui (avand in vedere caracterul intuitu personae);

b) indepartarea de la tutela;

c) in locul tutorelui minorului este numit tutorele interzisului;

d) la cererea sa, tutorele este inlocuit (pentru una din situatiile prevazute la art. 118 alin. 2 C.fam., care intervine in timpul tutelei).

Incetarea tutelei intervine in urmatoarele situatii: a) dobandirea deplinei capacitati de exercitiu; b) stabilirea filiatiei fata de cel putin unul dintre parinti; c) ridicarea decaderii din drepturile parintesti; d) ridicarea interdictiei judecatoresti pentru cel putin unul dintre parinti; e) reaparitia a cel putin unuia dintre parintii declarati disparuti ori morti; f) moartea minorului.

1.2.9. Raspunderea tutorelui minorului. Tutorele este raspunzator pentru felul in care asigura ocrotirea persoanei minorului si ingrijeste de interesele patrimoniale ale acestuia.

Tutorele poate avea o raspundere penala si una civila, dupa caz. Mai intai, raspunderea penala poate fi angajata, in conditiile art. 215 C. pen. pentru infractiunea de gestiune frauduloasa. Pe de alta parte, raspunderea civila poate fi nepatrimoniala ori patrimoniala.

Raspunderea nepatrimoniala se concretizeaza in indepartarea de la tutela.

Raspunderea patrimoniala civila este angajata ca o raspundere civila delictuala, in conditiile art. 998-999 C. civ.

1.3. Curatela copilului

1.3.1. Notiune si continut. Curatela minorului este mijlocul juridic, temporar si subsidiar, de ocrotire a copilului.

Ca si ocrotirea parinteasca si tutela, curatela copilului este tot un mijloc juridic de ocrotire, dar se deosebeste fata de ele prin caracterul sau temporar si subsidiar.

1.3.2. Cazuri de instituire a curatelei minorului. Codul familiei reglementeaza patru cazuri de instituire a curatelei minorului.

a) Cazul contrarietatii de interese intre copil si reprezentantul ori ocrotitorul legal.

b) Cazul inlocuirii unui tutore al minorului cu alt tutore, dar nu imediat;

c) Cazul punerii sub interdictie a minorului;

d) Cazul impiedicarii vremelnice a parintelui ori tutorelui minorului de a-l ocroti.

2. Ocrotirea bolnavului psihic prin interdictia judecatoreasca

2.1. Notiune. Interdictia judecatoreasca este masura de ocrotire, de drept civil, care se ia de catre instanta fata de persoana fizica lipsita de discernamantul necesar pentru a se ingriji de interesele sale datorita alienatiei sau debilitatii mintale, constand in lipsirea de capacitate de exercitiu si instituirea tutelei.

2.2. Conditiile de fond cerute pentru punerea sub interdictie. Punerea sub interdictie presupune indeplinirea cumulativa a trei conditii de fond:

a) persoana sa fie lipsita de discernamant;

b) cauza lipsei de discernamant sa fie alienatia ori debilitatea mintala.

c) lipsa de discernamant sa nu-i permita persoanei sa se ingrijeasca de interesele sale.

2.3. Procedura punerii sub interdictie

Punerea sub interdictie judecatoreasca poate fi ceruta de orice persoana care are interes.

2.4. Fazele procedurii. Aceasta procedura are doua faze: a) faza necontradictorie si b) faza contradictorie.

In faza necontradictorie sunt pregatite elementele necesare celei de a doua faze. Aceasta faza cuprinde efectuarea cercetarilor  dispunerea de instanța a internarii provizorii a celui in cauza, pe timp de cel putin 6 saptamani; dupa ce primeste rezultatul cercetarilor procurorului si avizul comisiei de medici specialisti precum si, daca este cazul, parerea medicului curant, presedintele instantei fixeaza termen de judecata, dispunand citarea partilor si comunicarea cererii si a tuturor inscrisurilor celui a carui punere sub interdictie este ceruta.

Pe de alta parte, faza contradictorie imbraca forma unui proces civil obisnuit. Pe baza probelor administrative, dupa deliberare, instanta va da hotararea de admitere ori respingere a cererii. Faza contradictorie se incheie pe data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii.

2.5. Efectele punerii sub interdictie judecatoreasca

2.6. Lipsirea de capacitate de exercitiu. Hotararea judecatoreasca de punere sub interdictie constata starea de alienatie sau debilitate mintala din care rezulta lipsa de discernamant a persoanei, care justifica solutia. Ea produce doua efecte; a) lipsirea de capacitate de exercitiu; b) instituirea tutelei interzisului.

De la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti, cel pus sub interdictie este prezumat de a nu avea discernamant, cu caracter de continuitate.

Efectul imediat al punerii sub interdictie - lipsirea de capacitate de exercitiu - se manifesta diferit, in functie de capacitatea pe care o avea persoana la data punerii sub interdictie, dupa cum urmeaza:

- daca este un minor sub 14 ani, efectul lipsirii  de capacitate de exercitiu nu se produce de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii (caci el este, oricum lipsit de capacitatea de exercitiu, datorita varstei), ci de la data cand va implini 14 ani;

- daca este un minor intre 14 si 18 ani, se trece de la capacitatea de exercitiu restransa la lipsa capacitatii de exercitiu;

- in celelalte cazuri, persoana cu deplina capacitate de exercitiu devine o persoana lipsita de capacitatea de exercitiu.

Pentru cei ce nu au capacitate de exercitiu actele juridice se fac de reprezentantii lor legali.

2.7. Tutela interzisului judecatoresc. Incapacitatea nascuta prin hotararea de punere sub interdictie se intregeste in mod necesar cu instituirea concreta a ocrotirii persoanei respective, sub forma unei tutele asemanatoare aceleia a minorului sub 14 ani (lipsit de ocrotire parinteasca).

2.8. Ridicarea interdictiei judecatoresti

Daca au incetat cauzele care au provocat interdictia, instanta judecatoreasca va pronunta, ascultand concluziile procurorului, ridicarea ei.

Cererea de ridicare a interdictiei judecatoresti poate fi sustinuta chiar de cel pus sub interdictie, de tutore, de procuror sau de orice alta persoana interesata.

Hotararea care pronunta ridicarea interdictiei isi produce efectele de la data cand ramane irevocabila. Ea se va comunica de catre instanta judecatoreasca care a pronuntat-o, instantei locului unde s-a transcris hotararea de punere sub interdictie, spre a fi de asemenea, transcrisa in registrul special si totodata spre a face in acelasi registru mentiune despre ridicarea interdictiei, pe marginea hotararii care a pronuntat interdictia.

3. Ocrotirea persoanei fizice prin curatela

3.1. Felurile curatelei. Exista doua feluri de curatela:

- curatela incapabilului, adica masura de ocrotire luata in favoarea celui lipsit de capacitatea de exercitiu (minorul sub 14 ani si interzisul judecatoresc) sau cu capacitatea de exercitiu restransa (minorul de 14-18 ani), care a fost analizata

- curatela capabilului, adica masura de ocrotire luata in favoarea persoanei fizice cu capacitate de exercitiu deplina, dar aflata in anumite situatii speciale.

Distinctia intre curatela incapabilului este esentiala in ceea ce priveste regimul juridic aplicabil fiecareia. In esenta, pe cand curatelei capabilului i se aplica regulile de la mandat, curatelei incapabilului i se aplica regulile de la tutela.

3.2. Cazuri de instituire a curatelei

a) daca din cauza batranetii, a bolii sau a infirmitatii fizice, o persoana, desi capabila, nu poate, personal, sa-si administreze bunurile sau sa-si apere interesele in conditii multumitoare si, din motive temeinice, nu-si poate numi un reprezentant;

b) daca din cauza bolii sau din alte motive, o persoana, desi capabila, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, sa ia masurile necesare in cazuri a caror rezolvare nu sufera amanare;

c) daca din cauza bolii sau din alte motive, parintele sau tutorele este impiedicat sa indeplineasca un anumit act in numele persoanei ce reprezinta sau ale carui acte le incuviinteaza;

d) daca persoana, fiind obligata sa lipseasca vreme indelungata de la domiciliu, nu a lasat un mandatar general;

e) daca o persoana a disparut fara a avea stiri despre ea si nu a lasat un mandatar general.

Pe de alta parte, legea instituie curatela in situatii precum:

a) curatela succesorala notariala;

b) curatela surdomutului.

3.3. Procedura instituirii, continutul ocrotirii si incetarea curatelei

Procedura instituirii curatelei. Instituirea curatelei se face fie la cerere, fie din oficiu

Este important sa retinem ca, spre deosebire de tutela, "curatela nu se poate institui decat cu consimtamantul celui reprezentat, in afara de cazurile in care consimtamantul nu poate fi dat.

3.4. Incetarea curatelei. Prin incetarea curatelei, se poate intelege atat incetarea functiei curatorului, cat si incetarea masurii curatelei.

Functia curatorului poate inceta: 1) prin vointa persoanei reprezentate (ceea ce echivaleaza cu revocarea curatorului); 2) prin inlocuirea curatorului.

Masura curatelei inceteaza, prin ridicarea ei, la incetarea cauzelor care au generat-o.

Cercel, S., Florea, A., Ponea, A., Drept civil. Persoana fizica, Editura Universitaria, Craiova, 2003;

Dogaru I., Popa N., Danișor D.C., Cercel S., Bazele dreptului civil, vol. I, Teoria generala, Ed. C.H. Beck, București, 2008;

Dogaru I., Cercel S., Drept civil. Persoanele, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2007.

Rauschi, St., Gh. Popa, Stefania Rauschi, Drept civil. Teoria generala. Persoana fizica. Persoana juridica, Editura Junimea, Iasi, 2000.