CERCETAREA LA FATA LOCULUI - efectuarea cercetarii la fata locului

1. Notiunea de cercetare la fata locului

Cercetarea la fata locului este mijlocul de proba cu ajutorul caruia instants constata in mod direct, la fata locului, situatia unui obiect, cand aceasta imprejuran: are importanta pentru rezolvarea litigiului^2o. Este reg1ementata in art. 215-217 C. proc. civ. si se uti1izeaza in procese1e privind spatiu11ocativ, granituiri ale terenuri1or, drepturi1c de servitute sau degradari1e de imobi1e.

2. Efectuarea cercetarii la fata locului

Probe1e materia1e sunt cercetate de instanta 1a sediu1 sau ori prin dep1asarea ei 1a fata locu1ui, daca acestea nu pot fi aduse in instanta datorita vo1umu1ui sau greutatii. Aces1 mij10c de proba se incuviinteaza de instanta, 1a cererea unei parti sau din oficiu, fixand un termen pentru efectuarea ei, pentru care se citeaza parti1e. Rezultatu1 se consemneaza intr­un proces-verbal, care se depune 1a dosaru1 cauzei, impreuna cu eventua1e1e schiff. rea1izate, putand fi discutata in contradictoriu de parti in fata instantei de judecata.

Che1tuie1i1e de dep1asare pentru efectuarea cercetarii 1a fata locu1ui sunt suportate de partea care a cerut acest mij10c de proba sau de partea in interesu1 careia se face. Cercetarea 1a fat a locu1ui se poate efectua si printr-o comisie rogatorie de catre 0 alta instanta dedt cea care judeca 1itigiu1, cand obiectu1 procesu1ui este situat intr-o alta loca1itate. Unii autori considera ca cercetarea la fata locului si expertiza nu sunt veritabil(; mijloace de proba, ci doar mijloace tehnice de valorificare a probelor materiale, car(; reprezinta obiecte ce, prin aspectullor exterior, calitatile lor speciale, semnele sau urmel(; ramase pe ele, ar putea prezenta interes probatoriu. Probele materiale sunt mai putin utilizate in procesul civil, spre deosebire de cel penal, motiv pentru care nu sunl reglementate exores de Codul de orocedura civila²¹.

CAPITOLUL II MODALITATILE ACTULUI JURIDIC CIVIL

SEC'flUNEA I NOTIUNEA DE MODALITATI

In afara de elementele esentiale (conditiile de valabilitate) ale actului juridic civil, unele acte juridice pot fi afectate de anumite Imprejurari viitoare, stabilite de lege sau prin vointa paqilor, numite modalitati.

Modaliti'itile actului juridic civil sunt acele imprejudlri viitoare de a caror producere depinde existenta sau exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor rezultate dintr-un act juridic.

In raport cu elementele esentiale ale actului juridic civil, modalitatile sunt, In general, Imprejurari accidentale, de care depind doar efectele actului juridic si nu valabilitatea acestuia. Asadar, la Incheierea unui act juridic, astfel de elemente neesentiale, In principiu, pot exista sau pot lipsi, actul juridic fiind valabil si In ipoteza In care aceste modalitati nu sunt prezente.

SECTIUNEA II CLASIFICAREA MODALIT A TILOR

in fllncfie de izvorlillor:

a. modalitap legale, prevazute de lege. Sunt afectate de astfel de modalitati, de exemplu, contractul de depozit, contractul de Inchiriere, contractul de asigurare. In acest caz, modalita!ile nu sunt Imprejurari accidentale, ci tin de esenta actului, iar In lipsa lor actul juridic nu produce efecte.

b. modalitati conventionale, stabilite prin vointa partilor.

Actele juridice civile pot fi afectate de urmatoarele modalitati: termenul, conditia ori sarcina. Anumite acte juridice, legate de stare a civila a persoanei fizice, nu pot fi afectate de modalitati. De exemplu, recunoasterea filiatiei, adoptia sau casatoria nu pot fi Incheiate pentru un anum it termen sau cu anum ita conditie.

SECTIUNEA III TERMENUL

Notiune:

Termenul este acel eveniment viitor si sigur de indeplinirea caruia depinde nasterea, modificarea sau stingerea exercitiului drepturilor subiective si a executarii obligatiilor civile, adica a efectelor actului juridic civil²². Este reglementat In art. 1022-1025 C. civ. si produce efecte numai pentru viitor, neavand putere retroactiva. Clasificare:

I. in funcfie de gradul de cunoa$tere a momentului implinirii sale:

a. termen precis, a dirui data exacta de implinire este cunoscuHi in momentul incheierii actului juridic. Poate sa fie stabilit printr-o data calendaristica (ex.: 1 decembrie 2006) sau printr-un interval de timp fata de momentu1 incheierii actului (ex.: peste doi ani).

b. termen neprecis, a carui data de implinire nu este cunoscuta in momentul incheierii actului juridic, desi se cunoaste ca acel eveniment se va implini (ex.: testamentul isi va produce efectele la decesul testatorului - eveniment sigur, dar a carui data este neprecisa).

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

II. in funcfie de izvorul sau:

a. term en legal, stabilit de lege (ex.: termenul de 6 luni pentru acceptarea mostenirii, prevazut de art. 700 alin. 1 C. civ, care incepe sa curga de la data deschiderii succesiunii). b. termen conventional, stabilit prin vointa partilor. Majoritatea termenelor sunt conventionale.

c. termen judiciar, acordat debitorului de catre instanta de judecata pentru executarea obligatiei sale, potrivit art. 1101 C. civ. (ex.: instanta poate acorda cumparatorului unui imobil un termen de gratie pentru plata pretului sau poate stabili un termen imprumutatului pentru restituirea imprumutului, daca termenul nu a fost stabilit de catre parti).

Ill. infuncfie de efectele sale²³:

a. termen suspensiv, la a carui implinire incep exercitarea dreptului civil subiectiv si executa rea obligatiei civile corelative (ex.: in contractul de imprumut, imprumutatorul nu va putea cere restituirea bunului imprumutat pana in momentul implinirii termenului stabilit).

In ce priveste efectele termenului suspensiv, drepturile si obligatiile partilor iau nastere chiar din momentul incheierii actului juridic, insa exercitarea drepturilor si executarea obligatiilor este amanata pana la implinirea termenului.

Anterior scadentei termenului suspensiv se vor produce urmatoarele efecte:

- daca debitorul executa benevol obligatia sa inainte de implinirea termenului suspensiv, el face plata valabila, dar nu mai poate solicita restituirea prestatiei;

- creditorul poate lua masuri de conservare a creantei sale;

- in cazul actelor translative de drepturi reale referitoare la bunuri individual

determinate, riscul contractului anterior indeplinirii termenului suspensiv este suportat de dobanditor, deoarece acesta a devenit proprietar din momentul incheierii actului juridic;

- creditorul nu va putea cere executarea obligatiei inainte de implinirea termenului si nu va putea opune debitorului compensatia;

- termenul de prescriptie extinctiva nu va incepe sa curga pana la implinirea termenului suspenslV;

- creditorul nu poate exercita actiunea oblica sau actiunea revocatorie inainte de implinirea termenului suspensiv.

Posterior scadentei termenului suspensiv, obligatia debitorului devenind exigibila, se vor produce urmatoarele efecte:

- debitorul trebuie sa-si execute obligatia;

- creditorul are dreptul sa ceara debitorului executarea obligatiei, iar daca acesta nu

executa de buna-voie, are dreptul de a proceda la executarea silita; - debitorul poate opune creditorului compensatia;

- prescriptia extinctiva va incepe sa curga din momentul implinirii termenului

suspenSlV.

Clasificare:

I. in funcfie de gradul de cunoa$tere a momentului implinirii sale:

a. termen precis, a dirui data exacta de implinire este cunoscuHi in momentul incheierii actului juridic. Poate sa fie stabilit printr-o data calendaristica (ex.: 1 decembrie 2006) sau printr-un interval de timp fata de momentu1 incheierii actului (ex.: peste doi ani).

b. termen neprecis, a carui data de implinire nu este cunoscuta in momentul incheierii actului juridic, desi se cunoaste ca acel eveniment se va implini (ex.: testamentul isi va produce efectele la decesul testatorului - eveniment sigur, dar a carui data este neprecisa).

II. in funcfie de izvorul sau:

a. term en legal, stabilit de lege (ex.: termenul de 6 luni pentru acceptarea mostenirii, prevazut de art. 700 alin. 1 C. civ, care incepe sa curga de la data deschiderii succesiunii). b. termen conventional, stabilit prin vointa partilor. Majoritatea termenelor sunt conventionale.

c. termen judiciar, acordat debitorului de catre instanta de judecata pentru executarea obligatiei sale, potrivit art. 1101 C. civ. (ex.: instanta poate acorda cumparatorului unui imobil un termen de gratie pentru plata pretului sau poate stabili un termen imprumutatului pentru restituirea imprumutului, daca termenul nu a fost stabilit de catre parti).

Ill. infuncfie de efectele sale²³:

a. termen suspensiv, la a carui implinire incep exercitarea dreptului civil subiectiv si executa rea obligatiei civile corelative (ex.: in contractul de imprumut, imprumutatorul nu va putea cere restituirea bunului imprumutat pana in momentul implinirii termenului stabilit).

In ce priveste efectele termenului suspensiv, drepturile si obligatiile partilor iau nastere chiar din momentul incheierii actului juridic, insa exercitarea drepturilor si executarea obligatiilor este amanata pana la implinirea termenului.

Anterior scadentei termenului suspensiv se vor produce urmatoarele efecte:

- daca debitorul executa benevol obligatia sa inainte de implinirea termenului suspensiv, el face plata valabila, dar nu mai poate solicita restituirea prestatiei;

- creditorul poate lua masuri de conservare a creantei sale;

- in cazul actelor translative de drepturi reale referitoare la bunuri individual

determinate, riscul contractului anterior indeplinirii termenului suspensiv este suportat de dobanditor, deoarece acesta a devenit proprietar din momentul incheierii actului juridic;

- creditorul nu va putea cere executarea obligatiei inainte de implinirea termenului si nu va putea opune debitorului compensatia;

- termenul de prescriptie extinctiva nu va incepe sa curga pana la implinirea termenului suspenslV;

- creditorul nu poate exercita actiunea oblica sau actiunea revocatorie inainte de implinirea termenului suspensiv.

Posterior scadentei termenului suspensiv, obligatia debitorului devenind exigibila, se vor produce urmatoarele efecte:

- debitorul trebuie sa-si execute obligatia;

- creditorul are dreptul sa ceara debitorului executarea obligatiei, iar daca acesta nu

executa de buna-voie, are dreptul de a proceda la executarea silita; - debitorul poate opune creditorului compensatia;

- prescriptia extinctiva va incepe sa curga din momentul implinirii termenului

suspenSlV.

b. termen extinctiv, la a carui implinire se stinge exercitarea dreptului civil subiectiv si executarea obligatiei civile co relative (ex.: in contractu1 de inchiriere, in momentu1 imp1inirii termenu1ui, chiriasu1 trebuie sa e1ibereze locuinta).

Art. 1437 C. civ. prevede 0 exceptie de 1a ap1icarea termenu1ui extinctiv in materia contractu1ui de locatiune. Astfe1, dupa expirarea termenu1ui stipu1at prin contractu1 de locatiune, daca locataru1 ramane in locuinta si este 1asat in posesia ei, atunci se considera locatiunea ca reinnoita. Reinnoirea tacita a contractu1ui de locatiune poarta denumirea de tacita reconductie.

In ceea ce priveste efectele termenul extinctiv, acestea constau in stingerea drepturi10r si a ob1igatii1or parti1or.

Anterior scadentei termenului extinctiv, parti1e isi exercita drepturi1e si isi executa

ob1igatii1e, ca si cum acestea ar fi pure si simple.

Din momentul fmplinirii termenului extinctiv, drepturi1e si ob1igatii1e parti10r inceteaza. IV. in funcfie de beneficiarul sau:

a. termen in favoarea debitorului, care reprezinta regula.

Conform art. 1055 C. civ., termenu1 este presupus totdeauna ca s-a stipu1at in favoarea debitoru1ui, daca in conventie nu s-a prevazut altfel.

b. termen in favoarea creditorului, care constituie exceptia de 1a regula. Astfe1, conform art. 1616 C. civ., depozitu1 trebuie sa se restituie deponentu1ui in data ce s-a rec1amat, chiar dnd s-ar fi stipu1at prin contractu1 de depozit un anume termen pentru restituirea 1ui.

c. termen stabilit in favoarea ambelor parti, ca in materia contractu1ui de asigurare.