Reglementari comunitare si internationale

In ultimii 60 de ani, comunitatea internationala a marcat o evolutie in recunoasterea violentei in general, si a violentei in familie ca un fenomen grav care afecteaza drepturile fundamentale ale omului la viata, siguranta, libertate, demnitate, integritate fizica si psihica. In acest context, o serie de documente internationale recomanda statelor sa ia toate masurile de ordin politic, administrativ si financiar ce se impun pentru a preveni si combate fenomenul violentei in familie. In acest sens, enumeram documentele cele mai semnificative:

- Charta Natiunilor Unite – 24 octombrie 1945 stabileste drepturile fundamentale ale omului;

- Conventia ONU privind eliminarea oricaror forme de discriminare impotriva femeii adoptata in 18.12.1979 si Protocolul optional din 6.10.1999 reprezinta documentul fundamental de referinta pentru protectia drepturilor femeii (CEDAW). Comitetul CEDAW adopta in anul 1982 Recomandarea nr. 19 prin care se armonizeaza prevederile Conventiei la fenomenul violentei impotriva femeii. Potrivit acestei conventii, violenta in familie reprezinta una din formele cele mai insidioase de violenta impotriva femeii. Facem mentiunea ca Romania a ratificat aceasta conventie in anul 1982, obligandu-se astfel sa transpuna in practica urmatoarele masuri:

elaborarea cadrului legal specific prevenirii si combaterii violentei impotriva femeii;

monitorizarea fenomenului prin elaborarea de statistici specifice, studii si cercetari care sa scoata in evidenta cauzele si efectele fenomenului violentei;

promovarea campaniilor de informare si educare in spiritul respectarii drepturilor femeii;

elaborarea rapoartelor nationale in care sa se identifice atitudinile, obiceiurile si practicile care perpetueaza violenta impotriva femeii;

dezvoltarea mecanismelor nationale si a serviciilor care sa asigure securitatea victimelor violentei in familie.

Conferintele mondiale asupra drepturilor femeii din Mexic, Copenhaga, Nairobi si apoi Beijing au adoptat documente internationale care subliniaza necesitatea ca toate guvernele lumii sa condamne violenta impotriva femeii:

Platforma de actiune – a 4-a Conferinta mondiala ONU asupra femeii (Beijing, 1995) prevede un capitol distinct destinat masurilor specifice pe care toate statele semnatare trebuie sa le adopte in domeniul prevenirii si combaterii violentei impotriva femeii.

Consiliul Europei, printr-o serie de recomandari, se adreseaza de asemenea acestui fenomen. Cea mai importanta este Recomandarea nr. 85/2000 cu privire la violenta in familie, potrivit careia li se recomanda guvernelor statelor membre “sa informeze opinia publica asupra caracteristicilor specifice, gravitatii si dimensiunilor acestui fenomen si sa sprijine masurile care au ca scop combaterea acestui fenomen”. Totodata, se recomanda sa incurajeze organizarea agentiilor, asociatiilor si fundatiilor care au ca scop ajutorarea si asistarea victimelor violentei in familie”.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) defineste sanatatea ca o stare de deplina bunastare fizica, mintala si sociala, si nu doar ca absenta a bolii sau infirmitatii. Conform unei rezolutii din 1996 a Adunarii OMS, violenta reprezinta o problema majora de sanatate publica la scara mondiala. In raportul sau cu privire la violenta si sanatate din 3 octombrie 2002, OMS recomanda promovarea unor actiuni de prevenire primara, intarirea masurilor luate in favoarea victimelor violentei si intensificarea colaborarii si schimbului de informatii privind prevenirea violentei in familie. Romania s-a conformat, preluand-o in Legea nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in familie, cu modificarile ulterioare.

Eseu: Politica regionala a Uniunii Europene - oportunitati pentru Romania Referat: Dezvoltarea autosustinuta a comunitatii prin identificarea si utilizarea eficienta a resurselor

In baza noii politici europene promovate de Parlamentul European si Comisia Europeana “O Europa mai sigura si fara suferinte”, a fost constituita in cadrul OMS-Europa  o retea focal-points pentru prevenirea violentei si traumatismelor.

In perioada 2006-2008 se desfasoara la nivelul Consiliului Europei Campania paneuropeana “Parlamentele unite pentru combaterea violentei domestice asupra femeilor, inclusiv a violentei domestice” (in baza Rezolutiei nr.1512/2006 a APCE).

Ziua care marcheaza la nivel international lupta impotriva violentei asupra familiei este data de 25 noiembrie, data care marcheaza si debutul unei campanii deja consacrate: „V-Days – 16 Zile de Activism impotriva Violentei asupra Femeii”, simbolul campaniei fiind o fundita alba.

Lupta impotriva violentei ar trebui plasata in contextul protectiei drepturilor fundamentale, asa cum sunt acestea recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene¹ si in explicatiile insotitoare, avand in vedere statutul acesteia, care recunoaste, intre altele, dreptul la demnitate, egalitate si solidaritate. Carta cuprinde un numar de articole speciale privind protectia si promovarea integritatii fizice si mintale, egalitatea de tratament intre femei si barbati, drepturile copilului si nediscriminarea, recunoscand totodata interzicerea tratamentelor inumane sau degradante, a sclaviei si muncii fortate, precum si a exploatarii prin munca a copiilor. Carta recunoaste ca un nivel inalt de protectie a sanatatii umane este necesar in definirea si punerea in aplicare a tuturor politicilor si activitatilor comunitare.

In acest context, Parlamentul European si Consiliul European, prin Decizia nr. 293/2000/CE a din 24 ianuarie 2000, au adoptat programul de actiune comunitara („programul Daphne”) (2000-2003) pentru prevenirea si combaterea violentei impotriva copiilor, tinerilor si femeilor² pentru a contribui la cresterea gradului de sensibilizare a opiniei publice din Uniunea Europeana pe aceasta tema, precum si la intensificarea si consolidarea cooperarii intre organizatiile din statele membre care sunt active in domeniul combaterii violentei. Continuarea politicii europene in domeniu s-a bazat, in perioada 2004 - 2008, pe o noua Decizie nr. 803/2004/CE din 21 aprilie 2004 a celor doua institutii europene de a dezvolta rezultatele obtinute deja de programul Daphne prin adoptare Programului de actiune comunitara Daphne II ³, evidentiindu-se consecventa creditelor anuale in conditiile noilor perspective financiare.

Violenta impotriva femeilor imbraca multe forme, de la violenta in familie, care este frecventa la toate nivelurile societatii, pana la practicile traditionale vatamatoare asociate cu manifestarile de violenta fizica impotriva femeilor, cum ar fi mutilarea genitala si „crimele de onoare”, care constituie o forma speciala de violenta impotriva femeilor. In conformitate cu programul Daphne, copiii, tinerii sau femeile care sunt martorii agresarii unei rude apropiate trebuie considerati victime ale violentei.

In ceea ce priveste prevenirea violentei, inclusiv abuzurile si exploatarea sexuala a copiilor, tinerilor si femeilor, precum si protectia victimelor si a grupurilor expuse riscurilor, Uniunea Europeana poate aduce un plus de valoare la actiunile care urmeaza sa fie intreprinse cu precadere de catre statele membre in urmatoarele moduri: difuzarea si schimbul de informatii, experienta si bune practici; promovarea unei abordari inovatoare; stabilirea de comun acord a prioritatilor; crearea de retele de intrajutorare acolo unde acest lucru este oportun; selectia de proiecte la scara comunitara, inclusiv proiecte de sprijinire a liniilor telefonice de asistenta sau de urgenta accesibile in mod gratuit pentru copiii disparuti si exploatati sexual; motivarea si mobilizarea tuturor partilor implicate; si campanii de sensibilizare la scara europeana impotriva violentei. Aceste actiuni trebuie sa cuprinda, de asemenea, acordarea de sprijin copiilor, tinerilor si femeilor care sunt victime ale traficului de fiinte umane.

Exprimand vointa continuarii si dezvoltarii a obiectivelor Programului Daphne in perioada 2007 - 2013,  Parlamentul European a adoptat in 22 mai 2007 PROGRAMUL DAPHNE 3 - Program de combatere a violentei impotriva copiilor, tinerilor si femeilor, parte a Programului Drepturile Fundamentale si Justitia.

Deoarece cauzele profunde si consecintele violentei pot fi adesea abordate in mod eficient de organizatiile locale si regionale in cooperare cu organizatiile corespondente din alte state membre, prezentul program trebuie sa acorde importanta cuvenita masurilor si actiunilor preventive intreprinse la nivel local si regional in vederea sprijinirii victimelor.

Programul se adreseaza organizatiilor si institutiilor private sau publice in plan regional sau local, din cel putin doua state membre care se asociaza pentru realizarea unui proiect, cum ar fi: autoritati locale, catedre universitare si centre de cercetare. Finantarea proiectelor se acorda sub forma de subventii si contracte de achizitii publice. Astfel, subventiile comunitare sunt subventii de functionare si subventii de actiune. Contractele de achizitii publice sustinute de program din fondurile europene acopera achizitia de servicii si de bunuri direct legate de obiectivele programului cum ar fi: cheltuieli de informare si comunicare, pregatire, punere in aplicare, monitorizare, verificarea si evaluarea proiectelor.

Referinte:

1. JO C 364, 18.12.2000, p. 1.

2. JO L 34, 9.2.2000, p. 1.

3. JO L 143, 30.4.2004, p. 1.