Descrierea interventiei pe tipuri de institutii in domeniul violentei in familie

Descrierea interventiei pe tipuri de institutii. Competente

1. Politia

 Politia Romana exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice.

Conform prevederilor articolului nr.14 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, „asistentii familiali instrumenteaza cazul impreuna cu persoana desemnata de Ministerul Internelor si Administratiei Publice, in conditiile prevazute la art. 5, care stipuleaza faptul ca  „ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, prin structurile lor teritoriale, vor desemna personalul specializat sa instrumenteze cu celeritate cazurile de violenta in familie”.

In  cuprinsul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 217/2003  sunt prevazute modalitatile prin care politia intervine in cazul comiterii actelor de violenta in familie, si anume „la sesizarea victimei, a altui membru de familie, a unei autoritati sau din oficiu”, in alin. (3) al aceluiasi articol stipulandu-se ca  „lucratorul de politie va anunta imediat autoritatea competenta la nivel local, in legatura cu situatia victimei”.

 Conform Ordinului nr. 384/2004 pentru aprobarea Procedurii de conlucrare in prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie, politistilor le revin urmatoarele atributii:

monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deservita si culegerea de informatii despre acestea;

intocmirea unei evidente separate privind cazurile de violenta in familie si sesizarea compartimentelor cu atributii privind combaterea violentei in familie din cadrul Directiilor judetene de munca si protectie sociala

colaborarea cu medici, persoane din compartimentul combaterea violentei in familie si asistenti sociali in vederea instrumentarii propriu-zise a cazurilor;

indrumarea partilor implicate in conflict, respectiv a agresorului si a victimei spre servicii sociale si medicale de specialitate;

colaborarea cu serviciile specializate pentru protectia copilului.

I. Unitati centrale de politie cu atributii in domeniul violentei in familie:

A. Directia Politiei de Ordine Publica, cu structurile componente:

Politia Urbana      - Politia de Proximitate

 - Siguranta Publica

 - Criminalitate Judiciara

Politia Rurala        -  Siguranta Publica

 -  Criminalitate Judiciara

 Atributiile Politiei de Proximitate: Promovarea unui sistem de relatii cu cetatenii, bazate pe incredere si confidentialitate, acordand o atentie deosebita persoanelor vulnerabile, care pot deveni victime ale unor infractiuni (copii, persoane in varsta, femei);

Atributiile agentilor de siguranta publica si patrulare: Mentinerea ordinii si linistii publice pe teritoriul localitatilor urbane pentru prevenirea si combaterea faptelor antisociale stradale si interventia la solicitarile dispeceratului sau ofiterului de serviciu pe unitate la apelurile de urgenta – 112, pe principiul cel mai apropiat politist de locul evenimentului intervine, indiferent de natura evenimentului si competenta teritoriala.

Atributiile Compartimentului de Criminalitate Judiciara: Solutionarea sesizarilor cu privire la comiterea faptelor penale, date in competenta structurilor de ordine publica (cele cu un grad scazut de pericol social), supravegherea si documentarea activitatii persoanelor din cercurile de banuiti sau despre care exista indicii ca savarsesc infractiuni, activitati de identificare si cercetare a autorilor.

B. Directia de Investigatii Criminale

Atributii in domeniul VF: Constatarea infractiunilor, strangerea datelor in vederea inceperii urmaririi penale si cercetarii penale. Organele de cercetare ale politiei judiciare isi desfasoara activitatea sub conducerea, supravegherea si controlul procurorului, fiind obligate sa duca la indeplinire dispozitiile acestuia.

C. Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii

      Atributii in domeniul VF:

Elaborarea de studii si cercetari privind formele de manifestare a violentei in familie, cauzele si dimensiunea fenomenului, categorii de persoane vulnerabile;

Organizarea de campanii de informare, educare si constientizare a populatiei cu privire la dimensiunile fenomenului si a consecintelor asociate acestuia;

Elaborarea si distribuirea de materiale cu caracter educativ si de promovare a valorilor familiale, a comportamentelor si atitudinilor non-violente;

Organizarea unor evenimente destinate prevenirii violentei in familie (forumuri si concursuri de creatie);

Dezvoltarea de module de training pentru politistii care isi desfasoara activitatea in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie.

II. Interventia politiei in conflictele familiale

In cazul conflictelor familiale, politia poate actiona in urma depunerii unei sesizari scrise la sediul unitatii de politie de pe raza de domiciliu a victimei, in urma unui apel telefonic la ofiterul de serviciu al sectiei/unitatii de politie locale,  a unei solicitari la Serviciul Unic de Apel de Urgenta 112 (care poate fi facuta de oricine are cunostinta de astfel de evenimente negative), a unei sesizari verbale facuta direct la agentul de politie din dispozitivul de siguranta publica si patrulare sau se poate sesiza din oficiu.

Intrucat acest gen de evenimente au loc la domiciliul persoanelor fizice, cu ocazia interventiei, politistii vor respecta urmatoarele REGULI:

a)            interventia se va face de catre 2-3 politisti, de preferinta cu abilitati de comunicare si experienta in domeniu;

b)            in apropierea imobilului unde s-a semnalat conflictul nu se vor folosi avertizoarele sonore sau luminoase;

c)             se va respecta principiul inviolabilitatii domiciliului si politistii nu vor intra in locuinta decat in conditiile legii, respectiv la solicitarea sau cu consimta­mantul scris al proprietarului sau posesorului locuintei. Exceptia o constituie cazul cand din interiorul locuintei se aud strigate de ajutor care indica un pericol iminent pentru sanatatea si chiar viata unei persoane, politistii avand dreptul si datoria sa intervina, chiar folosind forta, daca nu li se permite intrarea in locuinta. Pentru a se asigura ca nu vor fi acuzati ulterior de violare de domiciliu, politistii vor patrunde in locuinta, de preferinta, in prezenta unor martori asistenti;

Eseu: Politica regionala a Uniunii Europene - oportunitati pentru Romania Referat: Dezvoltarea autosustinuta a comunitatii prin identificarea si utilizarea eficienta a resurselor

d)            dupa deschiderea usii, politistul va saluta, se va prezenta si va explica motivul prezentei sale acolo. Inainte de a actiona, va cere in timp operativ cat mai multe informatii de la persoanele aflate la fata locului: repetabilitatea conflictului, modul de viata al familiei respective, numarul locatarilor din imobil, eventuala prezenta a unor minori. Nu va dezvalui numele persoanei care a facut plangerea si, pentru a pastra confidentialitatea acesteia, nu va incerca sa o contacteze pe timpul interventiei.

e)            se vor asculta mai intai partile, fara a se interveni, pentru a face sa scada tensiunea conflictului, precum si pentru a crea un climat de incredere. In cazul unui cuplu, cei doi trebuie intervievati separat. Apoi, progresiv, se va incerca sa se discute deschis problemele ce au generat conflictul, pentru a permite o anumita descarcare nervoasa, dar nu se va comenta nimic si nu se vor emite judecati sau aprecieri ce ar putea fi gresit interpretate, cautandu-se obtinerea angajamentului ca persoanele se vor linisti si nu vor produce acte violente sau de tulburare a linistii publice;

f)  dupa ce s-a aplanat conflictul, partile vor fi invitate, in scris, la sediul politiei pentru declaratii cu privire la evenimentul in cauza;

g) victima va fi informata asupra procedurilor penale aplicabile si asupra demersurilor pe care trebuie sa le faca in continuare. Ii este explicat dreptul de a introduce plangere impotriva agresorului si posibilitatea de a-si retragerea plangerea pentru infractiunea de loviri sau alte violente(art.180 C.p) sau pentru vatamare corporala(art. 181 C.p.). In functie de starea de sanatate si leziunile produse de agresor, victima va fi sfatuita sa se prezinte la medicul legist pentru eliberarea unui certificat  de constatare a agresiunii( cu aceleasi haine pe care le purta atunci cand s-a produs agresiunea si fara sa se spele) sau va fi condusa la o unitate spitaliceasca pentru acordarea de ingrijiri medicale;

h) in cazul in care sunt de fata minori a caror viata si sanatate este in pericol, se va anunta Directia pentru Protectia  Copilului;

i)   daca se considera ca victima nu se afla in siguranta in locuinta comuna, ea va fi indrumata catre un adapost special, locuinta unei rude sau a unui prieten sau o organizatie neguvernamentala care ii poate oferi cazare;

j)   daca agresorul este intr-o vadita stare de ebrietate, daca a amenintat victima sau a utilizat impotriva acesteia o arma sau chiar atunci cand se considera ca prezenta acestuia in locuinta familiei constituie un grav pericol pentru ceilalti membrii, politistul poate cere pentru agresor masura arestarii preventive.

k) Discutiile vor fi purtate pe un ton corespunzator, fara amenintari sau insulte, cu calm.

2. Institutele/Serviciile de Medicina Legala

 Medicina legala este o specialitate medicala care aplica principiile si metodologia stiintelor medicale la domeniul juridic (se afla la granita dintre medicina si stiintele juridice). Ea urmareste, in interesul justitiei, sa obiectiveze si sa evalueze la solicitarea organelor de justitie sau a partilor implicate aspectele medicale continute in spetele juridice cu privire la omul in viata sau cel decedat oferind un suport probatoriu stiintific expertal (probatiune biologica).

Medicul legist trebuie sa aplice cu corectitudine, obiectivitate si impartialitate cunostintele sale.

Medicina legala vine in sprijinul victimelor violentei in familie, in primul rand prin a confirma vatamarile (leziunile) suferite de acestea si a oferi suportul expertal necesar derularii celorlalte proceduri judiciare, dar si in a oferi sprijinul pentru solutionarea problemelor de sanatate care pot aparea dupa consumarea agresiunii (consult si trimitere spre unitati medicale cu scop diagnostic si curativ – spitale de urgenta, etc.)

Serviciile oferite victimelor violentei in familie se refera la consultatii medico-legale (certificate medico-legale la cererea victimelor) sau constatari si expertize medico-legale (la cererea organelor de justitie in cazul in care victima s-a adresat mai intai organului de justitie unde a depus plangere) – in conformitate cu Legea 217/2003.

In Romania exista 6 institute de medicina legala (INML Mina Minovici Bucuresti, Institutul de Medicina Legala (IML) Craiova, IML Iasi, IML Timisoara, IML Targu Mures, IML Cluj-Napoca, precum si tot atatea servicii judetene de medicina legala in cadrul Spitalelor Judetene, cate judete exista in tara. Victimele violentei in familie au acces la consultatia medico-legala in oricare dintre aceste institute/servicii, in cadrul unui program non-stop (serviciu de garda permanent).

In unele orase precum Lugoj, Campulung-Arges, Comanesti, Fagaras, Petrosani, Sighetul Marmatiei, Medias, Campulung Moldovenesc, Radauti, Barlad, Onesti, exista si cabinete de medicina legala, dar in aceste locuri nu se asigura serviciu de garda permanent, in schimb, pe timpul zilei se pot efectua consultatii medico-legale.

Recomandari pentru medicul legist:

sa intervieveze persoanele care se prezinta pentru eliberarea unui certificat medico-legal cu privire la cauzele care au provocat leziunile;

sa intocmeasca o evidenta separata a cazurilor de violenta in familie;

sa indrume victimele violentei in familie catre Politie si catre serviciile sociale specializate (centre de adapostire sau de recuperare, daca exista);

sa colaboreze cu reprezentantul Directiei de Munca si Protectie Sociala in vederea monitorizarii cazurilor de violenta in familie.

3. Furnizorii de servicii de sanatate

Rolul personalului medical

Conform art. 1 alin. (1¹) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, „prevenirea si combaterea violentei in familie fac parte din politica integrata de ocrotire si sprijinire a familiei si reprezinta o importanta problema de sanatate publica”.

A fi victima a violentei in familie reprezinta un risc major pentru sanatatea persoanei in cauza. Pe langa efectele imediate asupra sanatatii fizice si mintale, violenta creste riscul de imbolnaviri in viitor.  Studiile arata ca femeile care au fost victime ale violentei fizice sau sexuale, in copilarie sau mai tarziu, prezinta risc crescut pentru probleme de sanatate ulterioare.

Violenta este strans legata de diverse probleme severe de sanatate, imediate sau pe termen lung.  Acestea includ afectiuni fizice cum ar fi raniri, sindroame algice cronice, tulburari gastro-intestinale si o intreaga paleta de afectiuni psihice, inclusiv anxietate si depresie.  De asemenea, violenta submineaza sanatatea victimei si prin adoptarea unor comportamente negative, cum ar fi fumatul sau abuzul de alcool sau droguri.

Furnizorii de servicii de sanatate au posibilitatea de a detecta si interveni in cazurile de violenta in familie.  Multe victime se simt confortabil sa vorbeasca despre ceea ce li se intampla cu medicul lor de familie sau cu alt specialist. Persoanele care sufera abuzuri in familie reprezinta un procent substantial al celor care se adreseaza serviciilor medicale.  Probleme de sanatate cronica pot fi rezultatul violentei in familie, ceea ce se asociaza cu prezenta mai frecventa a acestor persoane in serviciile medicale.

Desi putini medici si asistente medicale au fost instruiti in domeniul violentei in familie, s-a demonstrat ca medicii, ca orice alt personal medical specializat, pot avea un impact pozitiv substantial asupra victimelor.

Violenta fizica este cea mai frecvent intalnita forma de abuz. Violenta asupra femeii gravide este des intalnita in teritoriul relatiilor de familie. Din nefericire, aceasta practica are consecinte negative atat asupra femeii, cat si asupra fatului (este una dintre principalele cauze de avort) si, ulterior, asupra dezvoltarii normale fizice si psihice a copilului.

Consecintele medicale si psiho-sociale

Efecte ale abuzului fizic: raniri, dizabilitati, probleme cronice de sanatate, probleme de sanatate sexuala si a reproducerii. In cele mai grave situatii, abuzul fizic poate provoca moartea victimei.

Rani /traumatisme

            Acestea pot include contuzii, zgarieturi, fracturi sau luxatii, rani sangerande, in cazul victimelor agresate sexual pot aparea rupturi vaginale sau anale care sa necesite sutura, leziuni interne, lovituri, perforatie de timpan, ruptura de splina sau rinichi, plaman perforat, contuzii severe, urme de strangulare pe gat, fracturi sau fisuri ale mandibulei, bratelor, oaselor pelvine, coastelor, claviculei sau picioarelor, par smuls, arsuri cu tigara, la masina de gatit sau cu lichid fierbinte sunt frecvente.

Simptome diverse:

- simptome fizice

- simptome psihiatrice /de sanatate mentala

Dificultati de relationare 

Prezenta urmatoarelor probleme creste ingrijorarea asupra riscului existentei unei forme de violenta: dezacordul cu privire la tratament, neprezentarea la o consultatie programata, imposibilitatea de a-si procura sau utiliza medicatia prescrisa, lipsa posibilitatilor de a se deplasa independent, lipsa banilor sau a accesului la telefon, esec in utilizarea prezervativului sau a altei metode contraceptive.

Indicatori comportamentali

In timpul anamnezei si a examinarii, urmatorii indicatori comportamentali pot ridica suspiciuni: 

partenerul insoteste pacienta si insista sa fie de fata si sa raspunda la intrebari in locul ei;

pacienta nu doreste sa vorbeasca cu insotitorul sau este in dezacord cu el;

negarea sau minimizarea ranilor de catre pacienta sau insotitor;

sentimentul de vinovatie al pacientei fata de violenta insotitorului;

gelozie sau posesivitate exagerate marturisite de pacienta sau insotitor;

discrepante intre explicatiile date de pacienta si natura ranilor pe care le prezinta ;

teama sau neincrederea pacientei; aceasta poate evita contactul vizual (nu uitati, acest lucru poate fi si o problema culturala), se indeparteaza de persoana cu care vorbeste sau respinge examinarea fizica;

prezentarea cu intarziere la serviciile de specialitate pentru a primi ingrijiri medicale;

Etapele interventiei personalului medical

 1. Screening-ul victimelor violentei in familie

 Violenta este o cauza majora a afectiunilor negative care variaza de la taieturi minore sau zgarieturi pana la handicap permanent sau chiar deces. Date fiind potentialele consecinte severe ale violentei in familie, ar fi necesara depistarea de rutina a victimelor in serviciile de urgenta, cabinetele medicilor de familie, sectiile de chirurgie, obstetrica-ginecologie, pediatrie si psihiatrie. Scopul screening-ului este identificarea problemei. Sunt mai multe sanse ca pacienta sa recunoasca abuzul daca aceasta este reasigurata ca nu va fi judecata sau pusa in pericol in momentul in care dezvaluie situatia in care se afla si sunt incepute demersurile de sprijinire.

2. Diagnostic si constatari clinice

Dupa ce s-au completat antecedentele personale, heredo-colaterale si anamneza si sunt prezente urme fizice de violenta sau exista suspiciuni, examinarea fizica este urmatorul pas in evaluarea pacientei.

3. Interventia

Exista cateva informatii importante pe care pacienta trebuie sa le afle atunci cand violenta in familie este identificata:

situatia este privita de catre personalul medical cu seriozitate si compasiune.

trebuie sa-i fie facute cunoscute resursele disponibile unde poate beneficia de suport, informatii si consiliere de specialitate in siguranta si deplina confidentialitate.

pacienta victima a violentei in familie trebuie sa inteleaga ca nevoia imediata este siguranta ei si a copiilor, nu terapia de cuplu.    

Victimele trebuie sa beneficieze de informatii de baza despre violenta in familie. Faptul ca violenta in familie este un fenomen prezent in societatea noastra, ca are caracter continuu, ciclic si creste in timp ca frecventa si severitate, ca are efecte devastatoare pe termen lung asupra copiilor care sunt victime sau martori ai violentei in familie, ca violenta este o infractiune si ca exista resurse unde poate primi ajutor. Inainte ca victima sa paraseasca unitatea medicala trebuie evaluata siguranta pacientei victima a violentei si intocmirea planului de siguranta.

Pentru pacientii suspecti sau cunoscuti ca victime, este recomandata urmatoarea conduita:

intrebati despre posibile incidente de la ultima vizita;

intrebati despre probleme de sanatate mintala;

intrebati daca a apelat la serviciile specializate, daca a solicitat consiliere, a dat un telefon, daca a vorbit despre ceea ce se intampla cu familia sau prietenii, daca intentioneaza sa plece din relatie;

intrebati despre abuzuri asupra copiilor de la ultima vizita;

exprimati faptul ca poate gasi in cabinetul vostru suport si intelegere;

reamintiti-i optiunile pe care le are (servicii specializate, adapost, grupuri de suport, prieteni, servicii medicale de urgenta, etc);

Pentru fiecare pacienta suspecta sau cunoscuta ca fiind victima a violentei in familie, este recomdandat ca fisa de observatie sa fie completata, pe cat posibil, cu urmatoarele informatii:

istoricul de violenta in familie, inclusiv acuzele si ranile actuale

descrierea ranilor prezente (tipul, localizarea, marimea, culoarea si vechimea)

scrieti numele agresorului, adresa si relatia cu victima (si pentru copii, daca exista)

descrierea altor probleme medicale, fizice sau psihologice, care pot avea legatura cu violenta

in caz de viol/agresiune sexuala, urmati protocoalele pentru examinarea medico-legala

documentati detaliat toate interventiile facute.

Pentru pacientele care nu au avut un istoric de violenta in familie la ultima vizita, este indicat sa fie reevaluata situatia.

Indiferent daca pacienta alege sa fie ajutata de serviciile disponibile sau sa-si paraseasca partenerul, interventia personalului medical este foarte importanta. 

O intrebare adresata victimei poate sa scada izolarea si sa aduca speranta. Discutand cu o victima despre optiunile ei intr-un loc unde se simte in siguranta o putem ajuta in a-si dezvolta abilitatea de a pune capat violentei din viata personala. 

Prin interventiile pe care furnizorii de servicii medicale le pot face, acestia joaca un rol semnificativ in reducerea si prevenirea violentei in familie.