Jurisprudenta CEDO

Dreptul la respectarea vietii private. Perchezitia domiciliara.Curtea trebuie sa fie mult mai vigilenta atunci cand dreptul intern permite realizarea unei perchezitii domiciliare de catre organele de urmarire penala fara mandat judecatoresc - protectia persoanelor impotriva atingerilor arbitrare ale autoritatii publice necesita o reglementare legala si o delimitare cat mai stricta a unor astfel de competente. Astfel, in ipoteza unei perchezitii efectuata fara autorizatie de la judecator si fara martori asistentii, se constata nerespectarea de catre organele de urmarire penala a unor garantii minime pentru legalitatea unei asemenea proceduri.

De asemenea , s-a constatat lipsa controlului ulterior al autoritatii judecatoresti. In aceste conditii, se impune concluzia ca perchezitia a fost efectuata fara ca persoanele in cauza  sa beneficieze de un minim de protectie impotriva arbitrariului conform.art.8 din Conventie (CEDO, Hotararea din 11 martie 2008, in cauza Varga c.Romania, in Buletinul CEDO nr.6/2008 pp.1-12) .

Intr-o cauza privind perchezitionarea biroului unui avocat, C.E.D.O. a precizat ca eliberarea unui mandat de perchezitie pentru ridicarea unor documente fara alta mentiune sau limitare - fapt care a permis persoanei care a efectuat perchezitia sa examineze toate documentele gasite in fisete - constituie o incalcare a prevederilor art. 8 din Conventia europeana, cat si a prevederilor relative la dreptul la aparare.

In cauza X contra Belgiei, Comisia considera ca poliția, cercetand autovehiculul stationat intr-un loc public, a actionat in exercitarea competentelor sale de politie judiciara, in scopul cercetarii infractiunilor si strangerii de probe si, prin urmare, aceasta perchezitie, desi nu este prevazuta in mod specific in prevederile legale nationale, nu poate fi considerata ca fiind ilegala^[2].

In practica judiciara, modalitatea de infaptuire a perchezitiei la cabinete avocatiale a atras inclusiv interventia Curtii Europene a Drepturilor Omului care a pronuntat mai multe decizii de speta.

Astfel, in cazul Niemietz contra Germaniei (1992), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a analizat efectuarea perchezitiei prin prisma art.8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, aratand ca interpretarea cuvintelor "viata privata" si "domiciliu" ca incluzand anumite localuri sau activitati, profesionale sau comerciale, ar raspunde obiectului si telului esential al art.8 : acela de " a asigura individul impotriva amestecurilor arbitrare ale puterilor publice". Cand mandatul de perchezitie este redactat in termeni largi, ordonand cercetarea si sechestrul de documente fara nici o limitare, la cabinetul unui avocat, perchezitia nefiind insotit de garantii speciale de procedura, cum ar fi prezenta unui observator independent, atunci acea perchezitie a incalcat secretul profesional si a fost violat art.8 al Conventiei.

O decizie similara a pronuntat Curtea Europeana a Drepturilor Omului si in cauza Kopp contra Elvetiei instanta de la Strasbourg statuand ca sediile profesionale, cum ar fi cabinetele de avocat ( in speta de fata cabinetul de avocati Kopp si asociatii ), fac parte din domiciliul persoanei, fiind cuprinse implicit in notiunea de viata privata.

De asemenea, in doctrina s-a mai aratat ca si Curtea Europeana de Justitie s-a aliniat la jurisprudenta CEDO din cauzele Societe Colas Est s.a. contra Frantei si Niemietz contra Germaniei " extinzand protectia conferita de dreptul la respectarea domiciliului si asupra sediilor societatilor comerciale in cauzele avand ca obiect efectuarea unei perchezitii la sediile acestor societati cu ocazia investigatiilor efectuate in materia dreptului concurentei de Comisia U.E.

Aceasta dezvoltare a jurisprudentei C.E.J. a avut ca scop asigurarea si in dreptul comunitar a unei protectii efective impotriva interventiilor arbitrare sau disproportionate ale autoritatilor publice in sfera activitatilor private ale persoanelor fizice sau juridice"^[3].

CONCLUZII

Principalele directii abordate au facut referire la inviolabilitatea persoanei in cadrul procesului penal.

Perchezitia reprezinta limitarii, prin vointa legii, ale inviolabilitatii persoanei si inviolabilitatii domiciliului.

Prevederile Codului de procedura penala  au ca finalitate descoperirea si adunarea probelor si mijloacelor de proba necesare justei solutionarii a unei cauze penale.

Domeniul perchezitiei este unul destul de vast si cunoscut in practica instantelor penale, dar din punctul nostru de vedere, in ceea ce priveste, obtinerea autorizatiei de perchezitie, consideram ca acesta, in unele cazuri (traficul de droguri) nu trebuie sa se astepte incuviintarea instantei de judecata, deoarece ar ingreuna cercetarea penala si chiar imposibilitatea aflarii adevarului in cauza.

Din punctul nostru de vedere ar trebui reglementata o modalitate in care judecatorul care a emis autorizatia de perchezitie sa poata cenzura actele sau masurile procurorului sau ale organului de cercetare penala luate pe parcursul perchezitie.

Ar trebui modificat cadrul legal pentru a pastra confidentialitatea perchezitiei (persoana la domiciliul careia se face perchezitia sa nu poata participa la judecarea cererii pentru autorizarea perchezitiei).

Tinand seama ca judecatorul dispune in inscris si motivat asupra perchezitiei consideram ca si cererea procurorului trebuie sa fie facuta in scris si motivat.

Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii

Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai dupa ce a fost inceputa urmarirea penala, aceasta inseamna ca perchezitia corporala poate fi efectuata si inainte de inceperea urmaririi penale, o problema asupra careia legiuitorul nu s-a pronuntat.

Consideram ca legiuitorul ar trebui sa ofere mai multe detalii cu privire la  perchezitia corporala deoarece aceasta se refera la inviloabilitatea persoanei care este consacrata in Constitutia Romaniei inaintea inviolabilitatii domiciliului.

Lipsa caii de atac asupra solutiei judecatorului, ce persoana poate exercita aceasta cale de atac si care este procedura de urmat, legea nu lamureste aceste aspecte.

Persoana perchezitionata nu se poate plange impotriva masurii procesuale in sine ci numai asupra modului in care aceasta a fost adusa la indeplinire?

Lipsa dispozitiilor privitoare la comunicarea instantei asupra rezultatului perchezitiei.

In cazuri urgente si temeinic justificate, in cursul urmaririi penale si procurorul poate dispune, efectuarea perchezitiei, fiind obligat sa informeze, de indata, instanta.Legiuitorul nu a mai prevazut insa ce poate face mai departe instanta de judecata si mai ales cum va putea ea actiona in cazul in care constata ca perchezitia domiciliara s-a efectuat cu incalcarea dispozitiilor legale in materie, limitand astfel rolul instantei la unul pur decorativ si creand posibilitatea organelor de urmarire penala sa eludeze controlul instantei de judecata .

Bibliografie

Tratate, cursuri

• Neagu Ion, Damaschin Mircea, Codul de procedura penala- Adnotat cu legislatie si jurisprudenta, editia a II-a revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010, 818 pp.
• Muraru Ioan, Tanasescu Elena Simina, Drept constitutional si institutii politice, editia a 14-a, Editura CH Beck, Bucuresti, 2011 , 216 pp
• Volonciu Nicolae, Tratat de procedura penala. Partea generala, Editura Paideia, Bucuresti, s.a., 521 pp.
• Damaschin Mircea, Drept procesual penal, Editura Wolters Kluwer, Bucuresti, 2010, 624 pp.

George Antoniu, Constantin Bulai, Practica judiciara romana, vol. III, Ed. Academiei Romane, Bucuresti 1992, p. 84

Raluca Miga Besteliu, Catrinel Brumar, Protectia internationala a drepturilor omului, Note de curs, Universul Juridic, 2010, Bucuresti, p.173.

C. Bulai, Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala roman. Vol. I, p. 236-237;Gh. Theodoru, L. Moldovan, p. 142

Emilian Stancu, Tratat de criminalistica, editia a IV-a, revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p.455.

T. Bogdan, Curs de psihologie judiciara, Tipografia invatamantului, Bucuresti, 1957, p. 381.

Al. Rosca, Metodologie si tehnici experimentale in psihologie, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1971, p.150

V. Enatescu, Dialogul medic-bolnav, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, p.154

Asociatia Baroului American, Aspecte de practica privind perchezitia si arestarea preventiva, Martie 2007.

Articole, studii de specialitate

Tuculeanu Alexandru, Perchezitia corporala in raport cu libertatile si drepturile constitutionale , Revista de Drept Penal nr. 4/1998, p. 48-56.

Vaduva Nicolae, Perchezitia. Unele observatii, Revista de Drept Penal nr. 1/2005, p. 92- 94.

Legislatie

Constitutia Romaniei.

Codul penal.

Codul de procedura penala.

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Declaratia Universala a Drepturilor Omului

Legea 36/1995 privind notarii publici si activitatea notariala.

Legea 51/1995 privindprofesia de avocat.

Legea 92/1992 privind organizarea judecatoreasca.

Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

Surse electronice

www.aafdutm.ro

www.portalulinstantelor.ro

www.hotararicedo.ro

Practica judiciara

Curtea de Apel Bucuresti, s. a II-a pen., dec. nr. 134/2008, in Buletinul jurisprudentei Ed Universul Juridic, Bucuresti, 2009

I.C.C.J., s.p., dec. nr. 14/2009, in Culegere de practica judiciara a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Ed C.H. Beck, Bucuresti, 2010

CEDO, hotararea din 25 martie 1998, in cauza Kopp contra Elvetiei, parag.50, 62-75.