Incapacitati de a dispune prin donatie, incapacitati de a primi prin donatie

Incapacitati de a dispune prin donatie

Incapacitate. Minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca nu pot dispune prin donatie nici personal, chiar daca au incuviintarea ocrotitorului legal, nici prin reprezentantul legal (parinte sau tutore).

Este o incapacitate activa, ce rezulta din interpretarea dispozitiilor art. 129 alin. (1)-(3) si art. 133 alin. (3) C. fam., corelate cu dispozitiile art. 105 alin. (3) si art. 147 C. fam. Minorul nu va putea dispune prin donatie nici daca exista incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare [art. 133 alin. (3) C. fam.].

Cat priveste darurile obisnuite facute de minor sau de ocrotitorul legal in numele sau, sunt considerate valabile, fara a fi necesara incuviintarea sau autorizatia prealabila, daca corespund posibilitatilor celui ocrotit

Prin casatorie, femeia minora dobandeste capacitate deplina de exercitiu si, in consecinta, si capacitatea de a dispune prin donatii.

Minorul devenit major nu poate dispune in favoarea tutorelui sau. Potrivit art. 809 alin. (2) C. civ., minorul, chiar devenit major, nu poate dispune in favoarea tutorelui sau, 'daca socotelile definitive ale tutelei n-au fost prealabil date si primite', iar acest lucru se realizeaza prin descarcarea tutorelui de gestiunea sa de catre autoritatea tutelara dupa 'predarea bunurilor, verificarea socotelilor si aprobarea lor'

De la aceasta incapacitate, art. 809 alin. (3) C. civ. prevede o exceptie, si anume cazul in care tutorele este un ascendent al minorului.

Incapacitati de a primi prin donatie

Persoanele fizice neconcepute. Art. 808 C. civ. dispune ca 'este capabil de a primi prin donatiune oricine este conceput in momentul donatiunii'. Per a contrario, rezulta ca persoanele fizice neconcepute nu pot fi gratificate prin donatie.

Aplicatie a cunoscutei maxime romane infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis ejus agitur, copilul conceput este considerat ca exista ori de cate ori aceasta este in interesul lui (art. 654 si art. 808 C. civ.), cu conditia ca el sa se nasca viu, chiar neviabil si chiar daca el a murit imediat dupa nastere; copilul nascut mort este considerat ca nu exista.

Persoanele fizice neconcepute pot fi gratificate totusi, dar numai indirect, prin intermediul unor donatari capabili (in cazul donatiei cu sarcini) sau printr-un contract de asigurare

Incapacitatea entitatilor care n-au dobandit personalitate juridica

Organizatiile care n-au dobandit personalitate juridica nu pot fi gratificate prin donatie, deoarece nu au o existenta legala, nefiind recunoscute de lege in momentul donatiei, aflandu-se intr-o situatie similara cu cea a persoanelor fizice neconcepute.

Potrivit art. 33 alin. (3) din Decretul nr. 31/1954, persoanele juridice care n-au dobandit inca personalitate juridica, dar sunt in curs de formare, pot primi donatii de la data actului de infiintare, dar numai pentru ca aceste donatii 'sunt cerute pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil'. In acest caz, donatia are drept scop alcatuirea patrimoniului necesar organizatiei pentru a dobandi personalitate juridica, iar dupa dobandirea personalitatii juridice, donatiile facute persoanelor juridice sunt valabile numai cu conditia respectarii principiului specialitatii capacitatii de folosinta, prevazut de art. 34 din Decretul nr. 31/1954, astfel ca obiectul donatiei trebuie sa corespunda scopului persoanei juridice, precizat in actul sau de constituire.

Incapacitatea cetatenilor straini si a apatrizilor

Daca anterior anului 2003, Constitutia Romaniei prevedea interdictia, sanctionata de altfel cu nulitatea absoluta, pentru cetatenii straini si apatrizi de a dobandi terenuri in tara noastra , in prezent, Constitutia, republicata, permite acestora sa dobandeasca dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, cat si pe baza de reciprocitate, rezultata din tratatele internationale la care Romania este parte (reciprocitate reglementata prin lege organica), precum si prin mostenire legala

Potrivit art. 3 din Titlul X al Legii nr. 247/2005, cetatenii straini,  apatrizii si persoanele juridice straine pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania in conditiile prevazute de legea speciala. Cum precizam in materia vanzarii, legea speciala este legea nr. 312/2005 privind dobandirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi precum si de catre persoane juridice straine, care la art. 3 dispune ca cetateanul unui stat membru al Uniunii Europene (sau al Spatiului Economic European), apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii romani si pentru persoanele juridice romane; daca dreptul de proprietate priveste terenurile agricole, padurile si terenurile forestiere, dobandirea se poate realiza dupa impliniarea a 7 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana (art. 5 al. 1 din Legea nr. 312/2005; daca aceste persoane nu sunt rezidente in Romania, ele pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru resedinte secundare, respectiv sedii secundare, dupa 5 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana (art. 4 din Legea nr. 312/2005). Daca aceste persoane apartin altor state decat cele membre ale Uniunii Europene, dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se poate face numai in conditiile reglementate prin tratate internationale, pe baza de reciprocitate; aceste persoane nu pot insa dobandi proprietatea terenurilor in conditii mai favorabile decat cele aplicabile cetateanului unui stat membru al Uniunii si persoanei juridice constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru.

Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi proprietatea terenurilor in tara noastra prin mostenire legala, indiferent ca apartin sau nu Uniunii Europene si indiferent ca apartin sau nu unor state cu care Romania a incheiat tratate pe baza de reciprocitate. Este ceea ce prevede teza finala a art. 44 al. 2 din Constitutia Romaniei cat si art. 1 din Legea nr. 312/2005.

Interdictia dobandirii dreptului de proprietate asupra terenurilor in Romania prin acte juridice intre vii si prin mostenire testamentara subzista asadar pentru cetatenii, apatrizii si persoanele juridice ce apartin unor state terte (care nu sunt membre ale Uniunii Europene) cu care Romania nu a incheiat un tratat pe baza de reciprocitate cu privire la dobandirea terenurilor. In prezent, singura cale pentru acestia de a dobandi terenuri in proprietate este mostenirea legala, nu si cea testamentara.

Incapacitatea medicilor si a farmacistilor

Medicii si farmacistii care 'au tratat pe o persoana in boala din care moare, nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare, ce dansa a facut-o in favoare-le in cursul acestei boli' [art. 810 alin. (1) C. civ.]. Potrivit art. 810 alin. (3) C. civ., aceste dispozitii se aplica si preotilor.

Document online: Contract de afiliere Referat: Contractul de donatie

Prezumtia de captatie si sugestie. Incapacitatea prevazuta de art. 810 C. civ. are la baza o prezumtie absoluta de captatie si sugestie a bolnavului si, implicit, prezumtia de viciere a consimtamantului acestuia prin dol, pentru a-l determina sa faca liberalitati excesive

Aceste persoane nu pot dovedi ca liberalitatile facute in favoarea lor, realizate in conditiile mai sus mentionate, sunt opera unei vointe libere si ca ele ar avea mai mult in vedere calitatea de ruda sau de amic al donatorului decat calitatea de medic, farmacist sau preot

Aceasta incapacitate priveste si persoanele care practica ilegal medicina

In ceea ce ii priveste pe farmacisti, legea are in vedere pe aceia care au tratat un bolnav de boala de care acesta a murit, si nu acele persoane care se marginesc a elibera medicamentele prescrise de medic.

De asemenea, incapacitatea prevazuta de art. 810 C. civ. priveste si pe preotii care au asistat in permanenta, spiritual, pe dispunator, in cursul ultimei boli, din cauza careia a si decedat.

Calitatea de medic, farmacist sau preot nu constituie prin ea insasi o cauza de incapacitate, ci asistenta cu caracter repetat sau permanent, acordata bolnavului in aceasta calitate, atrage incapacitatea

Conditii. Pentru a opera incapacitatea prevazuta de art. 810 C. civ., se cer indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) liberalitatea trebuie facuta in cursul bolii de care dispunatorul a murit. Liberalitatea va fi valabila daca a fost facuta uneia din persoanele precizate de art. 810 C. civ., in perioada cand donatorul era sanatos sau chiar in cursul unei boli de care acesta s-a vindecat.

b) decesul donatorului sa fi fost cauzat de boala pentru care a fost tratat sau asistat, in caz contrar donatia fiind valabila;

c) donatarul trebuie sa fi tratat sau asistat pe donator in ultima boala a acestuia;

d) tratamentul sau asistenta bolnavului donator sa fi avut un caracter repetat sau continuu.

Exceptii. Enumerare. Art. 810 alin. (2) C. civ. prevede, pe cale de exceptie, cazurile in care bolnavul poate dispune valabil in favoarea acestor persoane:

Donatiile cu caracter remuneratoriu. Aceste donatii reprezinta recompensarea serviciilor prestate de medicul, farmacistul sau preotul care l-a asistat sau tratat pe bolnav. Aceste dispozitii remuneratorii trebuie sa fie proportionale cu serviciile prestate, cat si cu starea materiala a dispunatorului. In acest caz, donatarul este cel care trebuie sa dovedeasca ca liberalitatea ce i-a fost facuta are caracter remuneratoriu. Medicul, farmacistul sau preotul caruia i se face o liberalitate remuneratorie cu titlu particular nu poate, in principiu, s-o primeasca si, in acelasi timp, sa solicite si onorariul ce i s-ar cuveni, intrucat caracterul remuneratoriu al dispozitiei presupune rasplatirea serviciilor prestate si plata datoriei care rezulta din aceste servicii . Daca valoarea donatiei remuneratorii depaseste cu mult valoarea serviciilor prestate, ea va fi supusa conditiilor de forma si de fond ale donatiei, putand fi supusa reductiunii pana la concurenta valorii serviciilor respective, tinandu-se cont si de starea materiala a donatorului, fara a putea fi insa anulata.

Donatiile facute medicilor, farmacistilor si preotilor, rude in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv. Sunt valabile dispozitiile universale facute medicilor, farmacistilor sau preotilor, daca acestia sunt rude in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv, iar donatorul nu are mostenitori in linie dreapta, exceptand cazul in care donatarul este el un astfel de mostenitor [art. 810 alin. (2) pct. 2 C. civ.].

Potrivit doctrinei recente , textul vizeaza liberalitatile mortis causa, deoarece numai acestea pot avea ca obiect transmiterea unei universalitati juridice, nu si donatiile, care vizeaza numai o transmisiune cu titlu particular.

O alta opinie considera ca aceasta exceptie are in vedere si donatia, care presupune o transmitere actuala a dreptului, si nu una post mortem

S-a consacrat tot mai mult de catre doctrina valabilitatea donatiei facuta medicului, farmacistului sau preotului de catre sotul sau bolnav

Situatia speciala a minorilor si persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca

Minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca au capacitatea de a primi donatii, dar nu au capacitate deplina de exercitiu pentru a le accepta. Donatia facuta unui incapabil sau unui minor cu capacitate restransa de exercitiu se accepta de catre reprezentantul legal sau personal, cu incuviintarea prevazuta de lege. In acest sens, art. 815 alin. (1) C. civ. prevede ca 'donatiunile facute unor minori sau unui interzis, se accepta de tutore sau de parinte'.

Cu toate acestea, potrivit art. 815 alin. (2) C. civ., donatia facuta minorului sau interzisului va putea fi acceptata valabil si de catre ascendentii lui de orice grad, chiar daca nu sunt tutorii lui si parintii s-ar afla in viata si ar refuza sa accepte.

Minorul cu capacitate de exercitiu restransa va putea accepta personal donatia, insa cu incuviintarea reprezentantului legal sau a unui ascendent.

Daca donatia este cu sarcini sau sub conditie, capatand in parte caracter oneros, acceptarea ei depaseste sfera actelor de administrare si, potrivit art. 129 alin. (2), art. 124 alin. (2) si art. 147 C. fam., acceptarea se va putea face numai cu autorizarea prealabila a autoritatii tutelare. In acest sens, intr-o decizie pronuntata de instanta judecatoreasca s-a aratat ca, daca donatorul intentioneaza sa doneze un imobil, rezervandu-si uzufructul viager al acestui bun, iar donatarul este debil mintal, dar nepus sub interdictie, curatorul ad hoc desemnat pentru a-i apara interesele nu poate accepta singur donatia, ce depaseste limitele unui act de administrare, fara o prealabila incuviintare a autoritatii tutelare, potrivit art. 155 alin. (2) C. fam.

Incapacitatea surdo-mutului neasistat de curator de a accepta o donatie

Surdo-mutul care nu stie sa scrie nu poate accepta o donatie decat cu asistarea unui curator special, numit de autoritatea tutelara (art. 816 C. civ.). Numirea curatorului se va face in conformitate cu dispozitiile art. 152 lit. a) C. fam. si, alaturi de alti autori, apreciem ca rolul curatorului, in acest caz, este numai acela de interpretare, fara ca instituirea lui sa aduca atingere 'capacitatii celui pe care curatorul il reprezinta' [art. 153 C. fam. corelat cu art. 61 alin. (2) din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale].

Dispozitiile art. 816 C. civ. au in vedere surdo-mutul capabil, care nu stie sa scrie, si nu o persoana minora sau pusa sub interdictie, intrucat in acest caz devin aplicabile dispozitiile art. 815 C. civ.

Per a contrario, rezulta ca o persoana surdo-muta (surda sau muta) care stie sa scrie, avand deplina capacitate de exercitiu, poate accepta personal donatia, ca orice persoana majora si capabila.

Incapacitatea persoanelor juridice de a primi donatii cu nerespectarea scopului stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut

Persoanele juridice pot primi donatii daca, potrivit art. 34 din Decretul nr. 31/1954, dreptul ce face obiectul donatiei corespunde scopului stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut, in respectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta. In caz contrar, daca donatia nu corespunde scopului persoanei juridice, se naste incapacitatea acesteia de a mai primi donatia.

Particularitatile acceptarii donatiilor de catre stat

Statul accepta donatiile prin autoritati diferite, dupa cum donatia este facuta unor institutii bugetare, unor organe ale statului, unitatilor administrativ-teritoriale, regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital majoritar de stat.

Astfel, donatiile facute ministerelor, altor organe sau institutii care se afla sub directa subordonare a Guvernului, se accepta de catre ministru sau conducatorul organului sau institutiei centrale de stat.

Donatiile facute unitatilor administrativ-teritoriale se accepta de consiliul judetean sau, dupa caz, de cel al municipiului Bucuresti.

Donatiile facute regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital majoritar de stat se accepta de catre conducatorii acestora; daca aceste donatii sunt de interes local, este necesara autorizatia prealabila a consiliului judetean sau al municipiului Bucuresti, iar daca sunt de interes national, este necesara autorizatia prealabila a organului tutelar.

Potrivit art. 7 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, daca bunul donat urmeaza sa intre in domeniul public al statului sau unitatii administrativ-teritoriale, acceptarea donatiei se face de catre Guvern, de consiliul judetean sau de consiliul local, dupa caz.

Articolul 4 din Decretul nr. 478/1954 dispune ca donatiile avand ca obiect bunuri grevate cu sarcini sau pentru care nu s-au achitat integral impozitele si taxele aferente se accepta numai cu avizul Ministerului Finantelor.