Drept
Grile Drept RomanGrile Drept Roman1. Obiectul dreptului privat roman este reprezentat de: a) totalitatea normelor juridice instituite sau sanctionate de Statul Roman; b) jurisprudența, cunoașterea lucrurilor divine și umane, știința a ceea ce este drept și nedrept; c) honeste vivere alterum non laedere suum cuinque tribuere. 2. Roma Antica a cunoscut urmatoarele forme de organizare statale: a) regalitatea, imperiul si dominatul; b) regalitatea, republica, imperiul c) republica si principatul 3. Perioadarepublicii a durat intre anii: a) 509 i.e.n. pana in anul 27 i.e.n.; b) 753 i.e.n.-509 i.e.n.; c) 509 i.e.n. pana in anul 284 i. e.n 4. Imperiului a durat intre anii: a) 27 I.H. - 284 D.H.; b) 502 - 27 I.H.; c) 27 I.H. - 565 D.H. 5. Perioada regalitații a durat intre anii: a) 27 I.H. - 284 D.H; b) 753 I.H.-509 I.H. c) 284 D.H. - 565 D.H. 6. Comitia curiata era formata din: a) șefii ginților; b) adunarea patricienilor; c) sfatul batranilor. 7. Legea celor XII Table a fost adoptata: a) la intervenția plebeilor; b) la intervenția magistraților; c) la intervenția senatorilor. 8. Edictele magistraților: a) erau emise doar dupa consultarea jurisprudenței; b) erau emise de plebei impreuna cu magistrații; c) erau emise de catre magistrați la numirea in funcție. 9. Senatusconsultele erau: a) hotarari ale senatului care deveneau izvoare de drept intrucat senatul avea drept de legiferare; b) consultații oferite de senatori la cererea cezarului; c) consultații oferite de senatori la cererea patricienilor. 10. Opera legislativa a imparatului Iustinian cuprinde: a) Consultele și Novelele; b) Interpolationes și Institutiones; c) Digestele și Novelele. 11. In cadrul procedurii legis acțiunilor: a) parțile erau obligate sa se prezinte in fața judecatorului; b) ambele parți se obligau sa depuna garanții, oricare ar fi fost obiectul litigiului; c) reclamantul putea sa faca apel in fața senatului, daca era patrician. 12. In faza in iudicio, a procedurii legis actiunilor: a) inscrisul nu putea fi combatut cu martori; b) martorii trebuiau sa depuna o garantie; c) daca pana la amiaza nu se prezenta o parte, castiga cea prezenta 13. In cadrul procedurii formulare, formula era: a) un mic program de judecata pt. fiecare tip de drept subiectiv; b) presupunea folosirea unor formule solemne și a unor gesturi rituale; c) o regula stricta ce nu putea fi schimbata și care presupunea printre altele interzicerea reprezentarii de orice fel. 14. Emptor bonorum era: a) numit doar in urma unei licitații; b) succesor cu titlu universale al debitorului; c) executor judecatoresc 15. Forța juridica a sentinței: a) sentințele nu aveau forța juridica decat daca paratul iși recunoștea fapta; b) facea imposibila redeschiderea proceselor intre aceleasi parti si cu privire la acelasi obiect; c) sentința era pusa in executare de catre un executor judecatoresc numit de magistrat. 16. In cadrul procedurii extraordinare: a) dispare formula deoarece magistratul era și judecator; b) magistratul nu era și judecator; c) dezbaterile se desfașurau cu respectarea anumitor formule. 17. In dreptul roman erau considerate persoane cu capacitate juridica deplina: a) toate ființele umane; b) persoanele care indeplineau urmatoarele condiții: om liber, cetațean roman, plebeu; c) persoanele care indeplineau urmatoarele condiții: om liber, cetațean roman, șef de familie. 18. Necetațenii puteau fi:
a) latini și peregrini; b) etrusci și sabini; c) sclavii și gladiatorii; 19. Cetațenii aveau urmatoarele drepturi politice și civile: a) ius nocere, ius commerci, ius connubi; b) ius primum, ius suffragi, ius honorum; c) ius commerci, ius connubi, ius militae; 20. Cetațenia romana putea fi dobandita prin: a) naștere, achiziționarea de pamant din ager publicus, prin dezrobire; b) prin naștere, prin dezrobire, prin lege; c) la 5 ani de la obținerea unei alte cetațenii latine, prin naștere, prin dezrobire. 21. Cetațenia romana se putea pierde prin: a) pierderea sau vanzarea de teren din ager publicus, dezmoștenire, pierderea libertații; b) exil, dezmoștenire, inrobire c) pierderea libertații, prin efectul principiului inadmisibilitatii dublei cetatenii, prin exil 22. Erau considerați peregrini obișnuiți: a) locuitorii cetatilor care aveau tratate de alianta cu Roma; b) locuitorii cetaților din afara spațiului latin; c) liberții ce nu aveau drept sa achizționeze pamant. 23. Patria potestas (puterea parinteasca): a) era exercitata de pater familias pana la majoratul fiilor; b) era exercitata perpetuu, indiferent de varsta fiilor, pana la moartea tatalui; c) se crea doar pe cale naturala; 24. In casatoria cu manus: a) femeia trecea sub puterea barbatului; b) femeia traia in uniuni de fapt; c) femeia era egala in drepturi cu barbatul. 25. Persoana juridica: a) nu exista in dreptul roman ; b) puteau fi formate doar printr-o diurna a magistratului ; c) aveau patrimoniu propriu, drepturi și obligații distincte de membrii sai. 26. La romani normele de drept erau desemnate prin termenul : a) IUS ; b) PAS ; c) MORALIS 27. Dreptul privat roman cuprinde : a) normele juridice care apara interesele statului ; b) romanii nu faceau distinctia intre dreptul public si dreptul privat. c) normele juridice care apara interesele indivizilor ; 28. In epoca foarte veche a Romei, dreptul avea un caracter : a) schimbator ; b) rigid si formalist ; c) suplu, dinamic. 29. Dreptul privat roman se compune din : a) dreptul civil, dreptul natural si dreptul gintilor ; b) dreptul succesiunilor, dreptul natural si dreptul civil ; c) dreptul civil, dreptul
natural si dreptul public 30. Textele epigrafice sunt : a) formule speciale de judecata ; b) inscriptii gravate pe table din diferite materiale ; c) formule sacramentale ; 31. La origine erau membri ai comitiei centuriata: a) toti cetatenii; b) numai cei ce stapaneau o suprafata de pamant; c) doar patricienii 32. Comitia tributa cuprindea: a) patricieni; b) plebei; c) toti cetatenii romani repartizati pe triburi 33. Cenzorii: a) puteau fi alesi si din randul plebeilor; b) puteau fi aleși doar din randul patricienilor; c) aveau si importante atributii legislative. 34. Edilii curuli erau responsabili de: a) supravegherea moravurilor și intocmirea listelor electorale pe baza de cens; b) atributii legate de vanzarea catre particulari a prazii de razboi; c) aprovizionarea Romei cu alimente si supravegherea activitatii din targuri 35. Cea mai reusita sistematizare a normelor juridice romane s-a concretizat in: a) Codex Gregorianus; b) Opera legislative a imparatului Iustinian; c) ambele 36. Conditiile in care apar legis actiunile sunt evidentiate de: a) caracterul legal, formalist si judiciar; b) caracterul administrative si rigid; c) caracterul formal si material 37. Potrivit lui Ulpian dreptul roman se divide in: a) drept clasic si postclasic; b)drept public si drept privat; c) ius civile, ius gentium si ius natural 38. Notiunea de izvoare ale dreptului roman in sens formal desemneaza: a) totalitatea conditiilor materiale de existenta ce determina o anumita reglementare juridica; b) totalitatea normelor necesare pentru exprimarea normelor juridice; c) sursele de cunoastere a fizionomiei institutiilor juridice 39. Structura legii era formata din: a) rogatio, digesta, sanctio; b) praescriptio, novella, sanctio; c) praescriptio, rogatio, sanctio 40. Legea celor XII Table prevedea: a) o procedura de judecata brutala, formalista si primitive; b) o procedura de judecata avansata si dinamica; c) o procedura de judecata ce nu includea nicio formula sacramental. 41. Interpolatiunile sunt: a) interventii ale magistratului in cursul procesului; b) chemarea in garantie a unei personae; c) modificari aduse cu buna stiinta lucrarilor jurisconsultilor clasici 42. Dreptul privat roman a cunoscut urmatoarele sisteme procedurale: a) procedura legis actiunilor, procedura formulara, procedura extraordinara b) procedura legis actiunilor, procedura digestelor, procedura formulara c) procedura legis actiunilor, procedura novelelelor, procedura extraordinara 43. In procedura legis actiunilor, fata de pretentiile formulate de catre reclamant, paratul putea sa: a) desemneze un avocat ales; b) sa se apere folosind formule sacramentale; c) sa recunoasca, sa nege pretentiile reclamantului sau sa nu se apere corespunzator 44. Imperium, in cadrul procedurii legis actiunilor, reprezinta: a) forma de organizare a procesului; b) puterea de comanda a magistratului; c) posibilitatea cezarului de a interveni in orice process 45. Calitatea de judecator se dobandea: a) dupa promovarea unei scoli instituite la Roma de catre Ulpian; b) prin alegerea de catre parti si confirmarea de catre magistrat a unei persoane particulare; c) prin instituirea de catre senat; 46. Manus iniectio era: a) o formula de investire a unui reprezentant in cadrul procesului; b) o forma de casatorie; c) utilizata pentru executarea unei sentinte ce avea ca obiect o suma de bani 47. Formula era un program de judecata prin care: a) pretorul arata judecatorului cum sa solutioneze litigiul; b) partile isi pledau cauza, folosind anumite formule, direct in fata senatului; c) partile isi pledau cauza, folosind anumite formule, direct in fata cezarului. 48. In cadrul procedurii formulare, litis contestatio consta in: a) citirea sentintei in public; b) remiterea unei copii de pe formula sau dictarea ei de catre reclamant paratului; c) o forma de recurs la actiunea reclamantului 49. In cadrul procedurii formulare procesul se desfasura in: a) trei faze; b) doua faze c) o faza 50. Actiunile in rem vizeaza: a) drepturi personale (de creanta) b) doar actiuni cu privire la succesiuni; c) actiuni cu privire la drepturi reale ce poarta asupra unor lucruri 51. In procedura extraordinara: a) pentru valorificarea fiecarui drept subiectiv exista o actiune distincta; b) procesul era condus de magistrat impreuna cu judecator; c) procesul era condus de la inceput pana la sfarsit de magistratul judecator 52. In cadrul procedurii extraordinare: a) sentinta de condamnare purta asupra unei sume de bani; b) sentinta de condamnare purta asupra obiectului cererii reclamantului; c) niciuna din cele doua variante. 53. In dreptul roman se bucurau de personalitate (capacitate): a) toate persoanele; b) toate persoanele de nationalitate romana; c) numai unele persoane 54. Se bucurau de o personalitate completa numai cei care intruneau urmatoarele elemente: a) libertatea, cetatenia, calitatea de sefi ai unor familii; b) libertatea, cetatenia, detinerea unei proprietati inseminate; c) libertatea, cetatenia, atingerea varstei majoratului 55. Personalitatea incepea: a) la varsta majoratului; b) la naștere; c) inainte de nastere, la data conceperii, daca era in interesul copilului 56. Copilul nascut in afara casatoriei dobandea conditia juridica a: a) mamei; b) tatalui c) se nastea intotdeauna liber 57. Cetatenii care sufereau anumite pedepse puteau fi vanduti ca sclavi: a) la Roma; b) doar peste hotare; c) nu puteau fi vanduti ca sclavi 58. Sclavul: a) isi putea asuma doar anumite obligatii; b) avea drepturi restranse; c) nu putea deveni titular de drepturi si nu-si putea asuma obligatii 59. Erau persoane in mancipio: a) fii de familie vanduti de catre parintii lor; b) sclavii; c) niciuna dintre variante 60. Posesio ad usucapionem: a) este vicioasa in raport cu o anumita persoana; b) se bucura de protectie juridica prin intermediul interdictelor; c) are ca efect dobandirea proprietatii prin uzucapiune
|