Forma actului juridic civil

FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL

1. Notiune Forma este acea conditie a actului juridic, generala, extrinseca, si, dupa caz, esentiala sau neesentiala, care se refera la modalitatea de exteriorizare a vointei facute cu intentia de a produce efecte juridice. 

In sens larg, notiunea de forma a actului juridic, desemneaza trei cerinte de forma, care vor fi analizate imediat: a) forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic (forma ad validitatem sau ad solemnitatem); b) forma ceruta pentru proba operatiei juridice (forma ceruta ad probationem); c) forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic fata de terti.

Principiul consensualismului.

Principiul consensualismului este acea regula de drept potrivit careia simpla manifestare de vointa este nu numai necesara, ci si suficienta pentru ca actul juridic sa ia nastere in mod valabil sub aspectul formei care imbraca manifestarea de vointa. Asadar, vointa juridica este producatoare de efecte indiferent de forma, de modul in care se exteriorizeaza, este guvernata de principiul libertatii alegerii modalitatii de exteriorizare.

2. Clasificare. Conditiile de forma ale actului juridic civil pot fi clasificate in functie de doua criterii:

1. In functie de sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii lor: a) forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil, a carei nerespectare atrage nulitatea absoluta a actului juridic civil; b) forma ceruta pentru probarea actului juridic, nerespectarea acesteia atragand imposibilitatea dovedirii actului cu un alt mijloc de proba; c) forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti, a carei nerespectare impune aplicarea sanctiunii inopozabilitatii fata de terti a actului juridic civil respectiv.

2. Dupa sursa sau izvorul lor: a) forma legala, adica forma care este impusa printr-o dispozitie legala; b) forma voluntara (conventionala), impusa de parti.

3. Forma ceruta ad validitatem

Notiune si justificare. Prin forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil se intelege acea conditie de validitate, esentiala si speciala, care consta in necesitatea indeplinirii formalitatilor impuse de lege.

Caractere. Forma ceruta ad validitatem prezinta urmatoarele caractere:

- este un element constitutiv (esential) al actului juridic; lipsa lui atrage nulitate absoluta a actul juridic civil;

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

- presupune manifestarea expresa a vointei, pentru ca este incompatibila cu manifestarea tacita a vointei vreuneia dintre parti; altfel spus manifestarea expresa a vointei este de esenta actului juridic solemn;

- este, in principiu, exclusiva, in sensul ca pentru un act juridic civil, partile nu au de ales intre mai multe posibilitati, ci sunt obligate sa adopte numai forma prevazuta de lege pentru acel act. Prin exceptie, pentru anumite acte juridice, exista posibilitatea optarii intre mai multe forme solemne, echivalente ca valoare juridica, asa cum este cazul testamentului.

- este abstracta si invariabila pentru acelasi tip de act solemn, adica independenta de continutul concret stabilit de parti pentru respectivul act juridic. Astfel, in timp ce in cazul actelor nesolemne, modalitatea manifestarii de vointa variaza de la un act juridic la altul, avand caracter individual, in cazul actelor solemne, forma este intotdeauna aceeasi pentru o anumita operatie juridica (de exemplu, inscrisul autentic, pentru donatie).

Conditii. Forma ad validitatem impune respectarea unor cerinte,  precum:

- intregul continut al actului, toate clauzele sale trebuie sa imbrace forma ceruta pentru valabilitatea sa; in consecinta, nu este admis, in principiu, asa-numitul act per relationem, adica actul in care, pentru determinarea continutului sau, se face trimitere la o sursa externa;

- actul juridic aflat in interdependenta cu un act solemn trebuie sa imbrace si el forma solemna;

- actul juridic care determina ineficienta unui act juridic solemn trebuie sa imbrace si el forma solemna (prin exceptie, legatul poate fi revocat si in mod tacit).

Aplicatii ale formei ad validitatem: donatia; testamentul; revocarea expresa a unui legat; acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar; renuntarea expresa la succesiune; subrogatia in drepturile creditorului consimtita de debitor; ipoteca conventionala.

4. Forma ceruta ad probationem

Notiune. Prin "forma ceruta pentru probarea actului juridic civil" se intelege acea cerinta impusa de lege sau de parti, care consta in intocmirea unui inscris cu scopul de a proba actul juridic civil. Nerespectarea acestei forme nu atrage nevalabilitatea actului (negotium), ci imposibilitatea dovedirii cu un alt mijloc de proba.

Caractere juridice. Principalele caracteristici ale formei ad probationem sunt urmatoarele: a) este obligatorie, si nu facultativa, asemanandu-se, sub acest aspect, cu forma ceruta ad validitatem; b) reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului, deoarece manifestarea de vointa trebuie sa imbrace forma scrisa.

Sanctiune. Nerespectarea acestei forme atrage inadmisibilitatea dovedirii actului juridic civil cu alt mijloc de proba.

Aplicatii ale formei ad probationem. Exista insa, doua procedee tehnico-juridice de aplicare a acestei cerinte de forma. Mai intai, art. 1191 alin. (1) C. civ. instituie forma ad probationem, cu caracter general, pentru categoria actelor patrimoniale al caror obiect are o valoare mai mare de 250 lei. Pe de alta parte, aceasta cerinta este instituita, cu caracter particular, pentru anumite acte civile, precum: depozitul voluntar, tranzactia, contractul de asigurare.

5. Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti

Notiune. Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti a actului juridic civil desemneaza acele formalitati care sunt necesare potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil si persoanelor care nu au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drepturilor sau intereselor acestora.

Aceasta conditie de forma a actului juridic civil se justifica prin ideea de protectie a tertilor fata de eventualele efecte prejudiciabile ale unor acte juridice civile.

Caractere juridice. Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti prezinta urmatoarele trasaturi: a) este obligatorie, iar nu facultativa; nerespectarea ei atrage inopozabilitatea actului; b) constituie o exceptie de la principiul consensualismului, deoarece actul trebuie sa indeplineasca anumite masuri de publicitate.

Sanctiune. In cazul nerespectarii acestei cerinte de forma sanctiunea consta in inopozabilitatea actului juridic, adica in posibilitatea tertului interesat de a ignora juridic actul invocat de parti impotriva sa. In astfel de situatii, actul juridic exista si poate fi probat, asa incat produce intre parti efecte juridice, dar este ineficace fata de terti.

Aplicatii. Dintre aplicatiile formei cerute pentru opozabilitate fata de terti prevazute de normele dreptului civil, mentionam: a) publicitatea imobiliara prin cartile funciare; notificarea cesiunii de creanta; publicitatea constituirii gajului; data certa a inscrisului sub semnatura privata.

1. Reprezinta o condiție esențiala a actului juridic civil:

a) forma pentru probarea actului juridic civil;

b) forma pentru validitatea actului juridic civil;

c) termenul.

2. Sunt aplicații ale formei pentru probarea actului juridic civil:

a) tranzacția;

b) donația;

c) testamentul.

3. Forma ad probationem:

a) este obligatorie;

b) reprezinta o excepție de la principiul consensualismului;

c) in cazul nerespectarii atrage sancțiunea nevalabilitații actului juridic.

4. Forma ad validitatem:

a) nerespectarea acestei forme atrage inadmisibilitatea dovedirii actului juridic civil cu alt mijloc de proba;

b) este obligatorie;

c) este abstracta si invariabila pentru acelasi tip de act solemn.

5. Sunt aplicații ale formei ad validitatem:

a) depozitul voluntar;

b) contractul de asigurare;

c) acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar.

Raspunsuri corecte:

1. b); 2. a); 3. a), b); 4. b), c); 5. c).

Chelaru, E., Drept civil. Partea generala, Editura All Beck, Bucuresti, 2003;

Dogaru I., Popa N., Danișor D.C., Cercel S., Bazele dreptului civil, vol. I, Teoria generala, Ed. C.H. Beck, București, 2008;

Dogaru I., Cercel S., Drept civil. Partea generala, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2007;

Hamangiu, C., Rosetti- Balanescu, I.; Baicoianu, Al., Tratat de drept civil roman, vol. I, reeditat, Bucuresti, Editura ALL,  1996.