Partajul de ascendent poate produce efecte imediate sau din cele care se manifesta numai dupa deschiderea succesiunii, dupa cum el se face prin intermediul donatiei sau al testamentului. De aceea analiza acestor efecte se va face distinct pentru cele doua situatii amintite.

- Efectele impartelii-donatie

- Efectele impartelii testamentare

Efectele impartelii-donatie

Efecte inainte de deschiderea mostenirii. Donatia-partaj produce unele efecte inca de la momentul efectuarii ei. Urmare a partajului efectuat prin inter-mediul donatiei, descendentii dispunatorului devin proprietari, in mod imediat si irevocabil, asupra bunurilor ce le-au fost atribuite fiecaruia dintre ei.

Raporturile dintre donator si donatari. Raporturile sunt cele specifice donatiei din dreptul comun in sensul ca fiecare donatar devine succesor cu titlu particular al donatorului cu privire la bunul sau drepturile transmise. Ca urmare, donatorul are fata de donatar obligatia de garantie pentru faptele sale personale, iar donatarii, obligatia de recunostinta datorata potrivit dreptului comun referitor la donatii.

Donatorul poate revoca donatia pentru ingratitudine sau pentru neindeplinirea sarcinilor. Revocarea pentru survenienta de copii este exclusa intrucat, prin ipoteza, dispunatorul are descendenti din moment ce efectueaza un partaj intre acestia.

In principiu, decesul donatarului inaintea donatorului nu antreneaza caducitatea partajului realizat pe aceasta cale, bunurile atribuite donatarului urmand a se transmite propriilor succesori ai acestuia. In cazul in care s-a prevazut o clauza de reintoarcere a bunurilor in patrimoniul donatorului pentru caz de predeces al descendentului donatar, aceasta este valabila dar consecinta va fi nulitatea partajului de ascendent pentru omisiunea cuprinderii la partaj a descendentilor ce vin prin reprezentare.

Raporturile dintre donatari. In raporturile dintre descendentii donatari efectele sunt cele specifice partajului. Efectele se produc insa de la data actului de imparteala si nu de la data deschiderii succesiunii. Ca urmare descendentii intre care s-a facut partajul de ascendent beneficiaza de garantia pentru evictiune, ca la partajul de drept comun in sensul ca daca unul dintre ei a fost evins, pierderea va fi suportata nu numai de catre el, ci de toti copartajantii, proportional cu partea cuvenita. Apoi, plata eventualelor sulte stipulate in donatia-partaj este garantata cu privilegiul copartajantului asupra imobilelor cuprinse in actul respectiv ¹ , iar neplata acestora nu duce la rezolutiunea conventiei.

Efecte dupa deschiderea mostenirii. La decesul ascendentului, descendentii donatari devin succesibili ai acestuia, pastrand insa si calitatea de donatari. In calitate de succesibili ei beneficiaza de un drept de optiune succesorala. Daca accepta succesiunea ei dobandesc bunurile succesorale in stare divizata, deci pastreaza bunurile dobandite prin donatie. Bunurile care nu au fost incluse in donatia-partaj se transmit succesorilor in stare de indiviziune si vor fi apoi impartite potrivit regulilor de drept comun.

Descendentii donatari acceptanti ai succesiunii raspund de pasivul mostenirii proportional cu partea ereditara a fiecaruia.

Daca prin imparteala de ascendent se incalca rezerva succesorala a descendentilor, acestia pot cere reductiunea liberalitatilor excesive. Desigur ca ascendentul nu este obligat sa doneze descendentilor bunuri de valori egale, putand gratifica pe unii dintre descendenti mai mult decat pe ceilalti dar numai in limi-tele cotitatii disponibile. Daca se depaseste aceasta cotitate si se incalca rezerva, cel lezat poate apela la actiunea in reductiune. In acest scop se vor reuni valoric la activul net al mostenirii, dar in mod fictiv, pentru calcul, bunurile cuprinse in donatiile facute de de cuius, iar calculul rezervei se va face raportat la aceasta masa.

Referat: Contractul de mandat - notiuni generale. Conditii de valabilitate ale mandatului1 Referat: Contract de Colaborare

Raportul donatiilor din actul de partaj nu este posibil ² deoarece efectuarea lui ar echivala cu o anulare a efectelor partajului de ascendent, imparteala ce constituie o lichidare anticipata a mostenirii. Nefiind supuse raportului aceste bunuri se imputa asupra rezervei descendentilor si numai in masura depasirii ei asupra cotitatii disponibile. ³

Daca descendentul gratificat nu accepta succesiunea, el pastreaza calitatea de donatar dar devine strain de succesiune. El nu va fi in acest caz tinut de datoriile succesorale. Donatia se va imputa in aceasta situatie asupra cotitatii disponibile, ceea ce va permite pastrarea ei de catre donatar, in limitele acestei cotitati.

Efectele impartelii testamentare

Lipsa de efecte inainte de deces. Spre deosebire de donatia-partaj, testamentul-partaj este un act juridic pentru cauza de moarte. Ca urmare, el nu va produce nici un fel de efecte anterior decesului dispunatorului. Bunurile cuprinse in acest gen de imparteala nu devin proprietatea descendentilor decat dupa moartea dispunatorului.

Pe parcursul vietii sale ascendentul care a intocmit un act de partaj de ascendent bazat pe un testament poate sa-l modifice sau chiar sa-l revoce.

Efectele dupa decesul dispunatorului. La decesul ascendentului lor descendentii beneficiaza de dreptul de optiune succesorala, astfel incat ei pot accepta pur si simplu succesiunea, o pot accepta sub beneficiul de inventar sau pot renunta la ea. Un eventual descendent copartajant care este nemultumit de bunurile din lotul sau nu poate renunta la testament si sa pretinda primirea parti cuvenite din mostenire in baza regulilor comune privind devolutiunea succesorala. Aceasta deoarece descendentii intre care s-a facut imparteala pe baza testamentului nu devin legatari, ci ei raman mostenitori legali. Ca urmare, ori accepta mostenirea impartita conform vointei defunctului, ori renunta la mostenire si nu primesc nimic din aceasta.

Daca descendentii copartajanti accepta mostenirea, ei dobandesc bunurile atribuite in baza impartelii testamentare in stare divizata, de la momentul deschiderii succesiunii, iar nu in stare de indiviziune. Se transmit, totusi, in stare de indiviziune catre mostenitori, bunurile existente la data deschiderii succesiunii si care nu au fost cuprinse in partajul de ascendent.

Urmare a impartelii realizate pe calea testamentului, intre descendenti se nasc raporturi juridice specifice partajului succesoral si, ca atare, descendentii isi datoreaza garantie pentru evictiune dupa regulile de la partajul de drept comun. La fel, ei se bucura de privilegiul imobiliar pe care il are copartasul in materie de imparteala.

Bunurile care nu au fost cuprinse in partajul de ascendent si care se transmit, dupa cum am aratat mai sus, catre descendenti in stare de indiviziune, vor fi impartite intre acestia potrivit regulilor de drept comun.

Mostenitorii care au acceptat mostenirea pur si simplu vor fi tinuti de obligatia de plata integrala a pasivului succesoral, pe cand cei care au acceptat-o sub beneficiul de inventar vor fi obligati, dar in limita bunurilor primite de la defunct.

Daca unul sau mai multe bunuri din lotul unui descendent nu mai exista la momentul deschiderii succesiunii si valoarea lotului a scazut in asemenea masura incat i se incalca rezerva succesorala, mostenitorul respectiv va putea ataca actul de imparteala cu actiune in reductiune in scopul reintregirii rezervei sale. Actiunea in reductiune nu este admisibila daca la deschiderea succesiunii exista bunuri care nu au fost cuprinse in partajul testamentar si suficiente pentru reintregirea rezervei descendentului lezat ¹ . Daca, insa, ca urmare a bunurilor pierite dintr-un lot, unul dintre descendenti a ramas fara nici un bun acesta poate cere nulitatea actului de imparteala in calitate de descendent omis de la partaj, in conditiile art. 797 C. civ. ²

Cauze de ineficacitate a impartelii de ascendent. In afara cauzelor de nulitate comune oricarui act juridic, partajul de ascendent poate deveni ineficace si atunci cand s-a realizat prin intermediul unei donatii si aceasta se revoca pentru ingratitudine sau neindeplinirea sarcinilor. De asemenea partajul realizat pe cale testamentara poate deveni ineficace atunci cand legatul a fost revocat sau in caz de caducitate a acestuia.

In raport de dispozitiile art. 797 C. civ., asa cum am aratat deja, imparteala de ascendent este nula atunci cand unul dintre descendentii cu vocatie succesorala efectiva a fost omis de la partaj. Nulitatea opereaza chiar daca in afara bunurilor impartite ar exista in masa succesorala suficiente alte bunuri care sa acopere drepturile succesorale ale celui omis ³ .

Nulitatea poate fi invocata nu numai de descendentul omis de la partaj, ci si de oricare dintre ceilalti descendenti.

Descendentii cu vocatie succesorala efectiva care sunt avuti in vedere pentru analiza valabilitatii donatiei sunt cei de la data deschiderii succesiunii. Nu se iau in calcul renuntatorii sau nedemnii.

Omisiunea sotului supravietuitor din actul prin care se realizeaza imparteala de ascendent nu duce la nulitatea partajului respectiv.