Dreptul roman clasic

Dreptul roman clasic

Cu timpul, fața de schimbarile produse in materia in materia organizarii familiei, precum și pe plan social, concepția legii celor 12 table s-a dovedit necorespunzatoare, motiv pentru care pretorii au intervenit fie confirmandi, fie supplendi, fie corrigendi iusis civilis gratia, pentru a lua masuri in vederea ocrotirii acelor persoane care nu se bucurau de drepturi succesorale.

Pretorii au deosebit mai multe categorii de moștenitori, pe care nu le-au creeat dintr-o data, ci in decursul timpului, pe masura ce necesitațile vieții practice o cereau. Succesiunea legala reglementata de dreptul pretorian este desemnata prin termenul bonorum possessio - posesiunea bunurilor succesorale.

Catre sfarșitul republicii erau cunoscute 4 categorii de moștenitori pretorieni: bonorum possessio unde liberi, bonorum possessio unde legitimi, bonorum possessio unde cognati, bonorum possession unde vir et uxor.

Bonorum possessio unde liberi constituie categoria de moștenitori formata din sui heredes, descendenți, deci rude de sange cu defunctul, care suferind o capitis deminutio au pierdut drepturile succesorale conform dreptului civil. Este cazul fiului de familie emancipat și a descendenților acestuia.

Bonorum poessessio unde legitimi constituie categoria de moștenitori in care intra agnații și gentilii. Daca cel mai apropiat agnat repudiaza moștenirea, aceasta nu devine vacanta ci trece la urmatoarea categorie de moștenitori pretorieni adica la cognați.

Bonorum possession unde cognati constituie categoria compusa din rudele de sange ale defunctului pana la al 6-lea sau al 7-lea grad, care nu erau in același timp și agnați. Copiii rezultați din casatoria fara manus dobandesc astfel dreptul de a veni la moștenirea mamei și a altor rude de sange dupa mama.

Bonorum possessio unde vir et uxor este ultima categorie care era chemata la moștenire doar in cazul in care nu existau nici un fel de rude agnatice sau cognatice. Din aceasta categorie faceau parte soțul și soția casatoriți fara manus. Astfel soții dobandesc pentru prima oara vocație succesorala reciproca.

Observam ca pentru prima oara soții se pot moștenii reciproc. Cu toate ca probabilitatea de a face acest lucru este foarte mica, soții din casatoria fara manus facand parte din ultima categorie de moștenitori pretorieni, acest lucru reprezinta o evoluție importanta in materia drepturilor soțului supraviețuitor și a o evoluție asupra modului in care este privita familia.